Liceele pedagogice vor putea forma învățători, dar vor fi angajați pe perioadă determinată. Pentru a se titulariza, aceștia trebuie să termine o facultate de profil – proiectul legii Deca

10.141 de vizualizări
Repartizarea copiilor în clasa pregătitoare - costul standard pe elev
Foto: Freepik.com
Liceele pedagogice formează absolvenți pentru specializările educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogie generală și mediere școlară, potrivit proiectului Legii învățământului preuniversitar, asumat de Ligia Deca. Acest lucru înseamnă că învățătorii vor fi în continuare formați în cadrul acestor licee. Noutatea este că, pentru a deveni titulari ai sistemului, aceștia trebuie să finalizeze facultatea.

Art. 52 – „(1) Învățământul pedagogic se organizează ca învățământ liceal vocațional, cu durata de patru ani, pentru elevii cu aptitudini în acest domeniu.

(2) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ pedagogic preuniversitar sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică, pentru specializările din cadrul filierei vocaționale: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogie generală, mediere școlară”, prevede proiectul de lege Deca.

În privința ocupării posturilor didactice, trebuie îndeplinite niște condiții minime de studii. Pentru a ocupa funcția de învățător/învățătoare cu statut de debutant este necesară absolvirea cu diplomă de bacalureat a liceului pedagogic, specializarea „pedagogia învățământului primar.”

Funcția de profesor pentru învățământul primar este ocupată de cei care au absolvit atât liceul pedagogic cu specializarea „pedagogia învățământului primar”, cât și facultatea cu aceeași specializare. De asemenea, se pot titulariza în sistem și absolvenții cu diploma de licență a specializării „Pedagogia învățământului primar” și care au urmat un program de studii universitare de masterat didactic cu durata de un an.

Art. 171 (1) – „c) pentru ocuparea funcțiilor didactice de învățător/învățătoare cu statut de debutant suplinitor: absolvirea cu diplomă de bacalaureat a liceului pedagogic, cu specializarea „Pedagogia învățământului primar.

d) pentru ocuparea funcției didactice de profesor pentru învățământ primar, cel puțin una din următoarele condiții:

  • (i) absolvirea cu diplomă de bacalaureat a liceului pedagogic cu specializările „Pedagogia învățământului primar” și absolvirea cu diplomă de licență a specializării „Pedagogia învățământului primar”;
  • (ii) absolvirea cu diploma de licență a specializării „Pedagogia învățământului primar” și absolvirea unui program de studii universitare de masterat didactic cu durata de un an.”
Foto: Captură- proiectul Legii învățământului preuniversitar

Art. 245 alin. (1) stabilește că elevii care sunt înscriși la liceele pedagogice cu specializarea învățător/învățătoare sau sunt absolvenții acestei specializări, prin excepție, pot fi încadrați pe postul de învățător/învățătoare în învățământul primar.

„Elevii care la data adoptării prezentei legi erau înscriși în cadrul liceelor pedagogice, specializarea învățător/învățătoare sau sunt absolvenții ai acestei specializări, prin excepție de la prevederile art. 171 alin. (1), litera d) pot fi încadrați pe postul de învățător/învățătoare în învățământul primar.”

Informații de context

Amintim că Asociaţia Naţională a Colegiilor şi Liceelor Pedagogice a solicitat la începutul lunii februarie 2023 ca învățătorii să poată fi formați în liceele de profil, dar aceștia să nu poată să se titularizeze în sistem decât după ce fac facultatea.

În varianta inițială a proiectului de lege Deca era precizat că liceele pedagogice nu vor mai avea specializarea de educator-învățător, ci doar pe cea de educator-puericultor.

Atunci, într-o scrisoare deschisă, 29 de licee pedagogice au cerut președintelui României, Parlamentului și Ministerului Educației să nu se desființeze specializarea de învățător. A fost inițiată și o petiție prin care cele 29 de licee pedagogice solicită ca liceenii să poată fi formați pentru a ajunge învățători.

Eliminarea specializării de învățător a fost criticată de mai multe asociații ale elevilor: „Considerăm că cei 4 ani de studiu din cadrul profilului pedagogic pregătesc elevii pentru catedra învățământului primar într-un mod mult mai eficient spre deosebire de studiile universitare, care au o durată de 3 ani și de-a lungul cărora numărul orelor de practică de specialitate este cu mult mai mic față de cel prevăzut de profilul liceal”, sunt de părere elevii.

În cadrul unei conferințe de la Timișoara, secretarul de stat Sorin Ion a oferit o justificare în privința eliminării specializării de învățător din cadrul liceelor pedagogice: „E o certitudine că România este, cu siguranță, singura țară din Uniunea Europeană care formează învățători doar cu studii medii. Eu nu spun că e bine, că e rău, că asta ne face mai puțin grozavi în Europa, dar asta este realitatea.” 

Asociația Română de Cercetare în Educație (ARCE), condusă de Lucian Ciolan, este de părere că absolvirea studiilor universitare se “impune” pentru o carieră didactică “indiferent de nivelul educațional la care este practicată”. – Mai multe detalii aici

Citește și:
Generalizarea masteratului didactic, titularizarea pe jumătate de normă, eliminarea definitivatului și înlocuirea lui cu licențierea în carierea didactică, anunțate de ministrul Educației, Ligia Deca, în proiectul Legii învățământului preuniversitar


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Am observat diferențe mari de punctaj de la un evaluator la altul și la istorie. Unii colegi s-au cramponat foarte mult strict de baremul dat de minister, spune Laura Felea, profesoară la Liceul Tehnologic „Henri Coandă”: Aș aplauda copilul care are o gândire logică și vede și dincolo de conectorii clasici

Profesoara de istorie Laura Felea de la Liceul Tehnologic „Henri Coandă” din Tulcea atrage atenția că diferențe mari de punctaje la simularea de la BAC 2024 au fost și la…
Vezi articolul

La rectificarea bugetară, partidele politice și candidații la alegeri primesc mai mulți bani decât Educația, de la Guvernul Bolojan: 169 milioane lei pentru AEP, 140 milioane lei pentru MEC – proiect

Guvernul va aloca prin rectificarea bugetară din septembrie 2025 mai mulți bani pentru rambursarea cheltuielilor electorale decât pentru Educație. Potrivit notei de fundamentare a proiectului de OUG, Autoritatea Electorală Permanentă…
Vezi articolul

Începutul școlii umple fast-foodurile. Medicul Gindrovel Dumitra: Masa de prânz ar trebui să existe în toate școlile, accesul la „junk food” să nu fie facil, adolescenții să fie informați și tratați deja ca adulți care iau decizii / Ce spun statisticile

Mâncarea rapidă, de tip fast-food, este la îndemână mai ales pentru adolescenți, odată cu începerea școlii. Plecați de acasă pentru cel puțin 7-8 ore zilnic, aceștia găsesc cam în apropierea…
Vezi articolul

Standarde minime de confort în căminele studențești și măsuri pentru un „mediu universitar mai sustenabil” – cereri ale Alianței organizațiilor studențești într-o petiție online adresată autorităților

Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România solicită o serie de măsuri și reglementări pentru a „crește gradul de sustenabilitate a instituțiilor de învățământ superior” din România, printr-o petiție anunțată…
Vezi articolul

Inspectoratul Școlar Cluj anunță un proiect prin care palmele a 100 de elevi vor fi „scanate” cu un dispozitiv ca să le fie determinat profilul de orientare în carieră / Marinela Marc, inspector șef: „Se scanează posibilitățile native ale tinerilor. Clubul Lions a venit spre noi cu acest dispozitiv și Universitatea Babeș Bolyai, Facultatea de Psihologie și Științele Educației”

Peste 100 de elevi clujeni de clasa a XI-a vor fi incluși într-un proiect-pilot care prevede scanarea mâinilor, cu un dispozitiv „pentru identificarea abilităților native privind cariera lor viitoare”, au…
Vezi articolul