Cum s-a schimbat perspectiva Ligiei Deca asupra alocării bugetului prevăzut de Legea Educației, indiferent care este aceasta – Legea 1/2011, care prevedea 6% din PIB și niciodată nu a fost aplicată, sau Legile 198 și 199/2023, care prevăd 15% din bugetul general consolidat – din 2013 până acum? Răspunsul a fost dat de ministrul PNL al Educației, autor al raportului România Educată și co-autor al legilor bazate pe acest „proiect de țară“ al președintelui Iohannis, într-un interviu acordat jurnalistului Euronews România, Vitalie Cojocari, difuzat pe 4 octombrie și care nu apare integral pe site-ul televiziunii nici la 12 zile de la momentul respectiv: „Una este că lupți din poziția de reprezentant al studenților, alta este când lupți din perspectiva membrului de Guvern care are în față și limitările bugetare și legislative”, a spus Deca. Aceasta susținea în 2013, ca lider al ESU – organizația europeană a studenților, ca fost secretar general și apoi președintă a ANOSR, o campanie de alocare a 6% din PIB pentru Educație, spunând că aceasta este “singura șansă pentru a avea o democrație funcțională“.
În același interviu acordat Euronews, Deca a încercat să justifice public ceea ce se conturează a fi un nou eșec în aplicarea finanțării legale a Educației, și anume faptul că, și de această dată, cele două noi legi ale Educației vor fi încălcate prin nealocarea a 15% din bugetul general consolidat, anul viitor.
Amintim, pentru 2023, cu Ligia Deca ministru al Educației, Guvernul a propus și adoptat o alocare de 2,1% din PIB pentru Ministerul Educației și 3,2% din PIB pentru întreg domeniul Învățământ, iar ministra a spus atunci că bugetul „este acoperitor“.
Redăm fragmentul din interviul de la Euronews România:
Vitalie Cojocaru, Euronews: Dumneavoastră spuneați, în 2013, când nu erați ministru, citez: “Alocarea 6% din PIB pentru educație este singura șansă pentru a avea o democrație funcțională”. Ce se schimbă când ești în afara acestui cabinet și când ajungi aici? (n. red la ministru al Educației) Ce se schimbă? Care este perspectiva care se schimbă?
Ligia Deca: „Este normal să luptăm pentru mai multă finanțare în educație. Până la urmă este vorba despre o investiție. Una este că lupți din poziția de reprezentanță al studenților, cum eram atunci și, evident, trebuie să anunți dezideratul pe care tu îl ai din punct de vedere al beneficiarilor. Alta este când lupți din perspectiva membrului guvernului care are în față și limitările bugetare și limitările legislative. Pentru a fi sinceri, avem nevoie de reglementări legale care să ne permită și absorbția eficientă a celor 6%, adică trebuie să avem mecanismele necesare în așa fel încât să cheltuim cu sens acești bani, în momentul în care avem o nouă grilă de salarizare în învățământ, în momentul în care vorbim despre alte standarde curiculare, alte standarde de evaluare în cariera didactică, alt nivel de susținere a activităților extracuriculare, un alt număr de beneficiari pe masă caldă, deja lucrurile cresc în amploare și atunci putem în mod legitim să justificăm execuția bugetară la nivelul pe care îl avem în legea învățământului preuniversitar. De aceea am și avut nevoie de o nouă lege pentru a avea cadru legislativ în care să solicităm ca din banii publici, din 100 lei cât are statul, bugetul întregii țări, 15 lei să meargă către educație”.
„Limitarile legislative“ menționate de Deca nu există – din contră, ambele legi ale învățământului – 198 și 199/2023 prevăd alocarea anuală, fără restricții sau condiții, fără vreo temporizare sau vreo opreliște, a 15% din cheltuielile bugetului general consolidat pentru Educație.
Informații de context
Ligia Deca, actualul ministru al Educației, spunea, în 2013, că 6% din PIB pentru educație este „singura șansă pentru o democrație funcțională”: „Aș vrea să susțin ideea de 6% pentru educație și campania asociata acesteia, pentru că, din punctul meu de vedere, educația este singura șansă pentru a avea o democrație funcțională”. Declarația se găsește pe canalul de Youtube al Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești (ANOSR), fiind postată în urmă cu 9 ani.
În decembrie 2022, când a fost anunțat proiectul de buget și a primit doar 2,1% din PIB pentru Ministerul Educației, Ligia Deca a spus pentru Edupedu.ro că bugetul este „acoperitor pentru funcționarea normală a sistemului de învățământ în anul următor, pe actuala lege“.
Edupedu.ro a arătat într-o analiză publicată pe 6 iunie, că finanțarea de 15% din Bugetul General Consolidat pentru Educație, în 2024, ar urma să fie ratată cu mult în 2024, conform calculelor de impact bugetar pe baza datelor Guvernului.
Reamintim, Bugetul Ministerului Educației pentru anul 2023 a fost de 32,5 miliarde de lei, potrivit legii bugetului de stat. Pe de altă parte, conform Ministerului de Finanțe, cheltuielile bugetului general consolidat pentru 2023 erau estimate la 608,124 miliarde de lei. Dacă Educația ar primi cel puțin 15% din cheltuielile bugetului general consolidat, atunci înseamnă peste 91 de miliarde de lei, de aproape trei ori mai mult ca în 2023.
În același interviu acordat Euronews, pe 4 octombrie, Ligia Deca a spus, direct sau mai pe ocolite, că noua prevedere legală de alocare a bugetului pentru Educație va fi din nou încălcată. Este vorba despre 15% din bugetul general consolidat, înlocuitorul prevederii cu alocare de 6% din PIB, obligatorie prin Legea 1/2011, dar niciodată respectată în cei 12 ani de existență a acelei legi.
Legile Educației au intrat în vigoare pe 3 septembrie 2023, iar până acum Guvernul a evitat constant să facă o rectificare bugetară, deși ministerele nu mai au bani nici de salarii, cum este cazul Ministerului Educației, și nici pentru alte cheltuieli.
Amintim, Mircea Miclea a fost singurul ministru al Educației din România care și-a dat demisia (în 2005) pentru că Guvernul nu a alocat 6% din PIB Educației.
În 2008-2010 Deca a fost președintele Uniunii Studenților din Europa și în 2006 – 2007 a condus Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR).
Citește și:
VIDEO Ligia Deca, în 2013: 6% din PIB pentru Educație este singura șansă pentru a avea o democrație funcțională. Pentru 2023, cu Ligia Deca ministru al Educației, Guvernul propune 2,1% din PIB pentru Educație
Cum încearcă Ligia Deca să justifice public încă un eșec – Guvernul nu va aloca 15% din Bugetul general consolidat, finanțare pentru Educație, nici în 2024, deși legile Deca-Iohannis prevăd asta: „Nu toate măsurile din lege intră în vigoare în anul viitor, deci probabil că nu de anul viitor” vom avea 15% din BGC
Ligia Deca a stopat rapid, în 2005, protestele studențești ce susțineau greva fără precedent a profesorilor, care se desfășura atunci / Ea ceda, ca reprezentant ANOSR la negocieri, la primele promisiuni ale unui ministru instalat de o zi, inclusiv un buget de „5% din PIB” pentru Educație – promisiune încălcată după nici o lună
Replica Ligiei Deca față de oprirea protestului studenților în 2005, la prima negociere cu Guvernul care a făcut doar promisiuni: Mi-am păstrat angajamentul pentru Educație și lupta pentru investiția în Educație
I.N.
Redacția
Raluca Pantazi
3 comments
drăguț coif…
In articol se mentioneaza: “În 2008-2010 Deca a fost președintele Uniunii Studenților din Europa și în 2006 – 2007 a condus Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR).” Am avut ocazia s-o cunosc pe Ligia Deca in 2003 pe cand, studenta fiind, se remarcase prin preocuparile pentru colegii ei si educatia din Romania. Prin studentii mei din UPB, predand si un curs de Managementul calitatii, fusesem invitat sa prezint liderilor studentesti din ANOSR, prin conferinte de instruire, ce inseamna si cum se realizeaza/ obtine ASIGURAREA CALITATII EDUCATIEI (ACE)… Cu bucurie si placere le-am prezentat studentilor, timp de mai multe ore si cu suport adecvat, mai toate informatiile esentiale pe care le obtinusem prin studii, practica/ experienta proprie, in calitate de profesor, trainer, consultant, auditor, etc. in domeniul Managementului calitatii…. Pe atunci, lucram, impreuna cu o echipa din UPB condusa de regretatul prorector Cezar Ionescu si in colaborare cu un consortiu universitar special stabilit, la un amplu proiect european de introducere a ACE pe baza standardelor si practicilor europene, inclusiv cea de generare a increderii tuturor partilor interesate, prin implementarea de sisteme de management certificate ISO 9001 si acreditarea de institutii (inclusiv in educatie/ invatamant)… La conferintele mele Ligia Deca si alti studenti au fost remarcabil de interesati si activi, punand intrebari pertinente si demonstrand interes, inclusiv pe baza suporturilor de curs primite. Au trecut de atunci doua decenii, pe parcursul carora Ligia Deca a absolvit o facultate romaneasca dar si s-a afirmat pe plan international ca lider si doctorand european. Congratulations! Din pacate, in anii 2004-2005, unii decidenti si politicieni influenti in MinEdu, Executiv si Legislativ au deturnat complet obiectivele ACE stabilite in cadrul proiectului european coordonat de mine in UPB, stabilind ad-hoc pentru ACE obiectivul justificarii finantarii bugetare a educatiei pentru fiecare scoala si universitate (!!). Si respingand – doct si apriori – nu numai toate recomandarile ministrilor educatiei din EU16 pana in 2003 dar si standardele si practicile (aplicate de decenii) ale asigurarii calitatii… Asa au aparut OG 75-2005 (conform, teoretic, unui antic si contestat “model de guvernare bazat pe Leviatan”, din Stiintele politice si fara nicio legatura cu Managementul calitatii, model respins in ultimii ani chiar de promotorii lui la noi!) si ineficientele ARACIS si ARACIP care CONSUMA DE 18 ANI IMPORTANTE RESURSE dar NU genereaza incredere caci doar produc doar tone de documente, ca “dovezi” ale existentei ACE, fara sa se imbunatateasca ceva! Dimpotriva, in acesti 18 ani, au aparut nenumarate contra-performante ale scolilor si universitatilor noastre, publicatiii stiintifice critice, romanesti si straine, ale ACE din Romania, contestatii vehemente in unele institutii si chiar procese in instanta)… Am comunicat repetat (personal si in scris) Ligiei Deca, aflata in inalta sa pozitie de consilier prezidential pentru educatie, toate aceste grave deficiente, insotite de dovezi si propuneri rezonabile de corectare… Pe parcursul procesului legislativ din 2022-2023 incluzand noile legi ale educatiei (530 pagini – capodopera juridica) am comunicat repetat, mai intai Ligiei Deca, toate deficientele existente insotite de propuneri constructive si realiste de corectare. Pana si de un nou proiect al unei legi privind ACE!!…. Aveam si am doar experienta realizarii si promovarii (intre 1990-1992, in calitate de Ministru Secretar de Stat “al calitatii”) mai multor proiecte de legi si HGR in domeniile (eterogene si cu inalt nivel de tehnicitate si noutate), protectiei consumatorilor, standardizarii, metrologiei, certificarii si acreditarii, etc. Neprimind vreun raspuns de la MinEdu, am trimis toate propunerile mele membrilor celor 2 comisii specializate din Parlament si Presedintelui (si el profesor) – toate ramase FARA RASPUNS FAPTIC. Astfel, din pacate, si in 2023, dupa 18 ani de esecuri, cu toate dovezile relevante existente, OG 75-2005 tot nu a fost abrogata, dispozitiile ei contra-productive fiind chiar preluate si dezvoltate in cadrul noilor legi ale invatamantului preuniversitar si universitar… Deci, pentru cunoscatori, prin OG 75-2005 politicienii nostri au impus o reglementare anti-stiintifica si anti-manageriala (dar contestata chiar si de unii coautori si promotori initiali ai ei!) bazata pe vechea abordare din Regulamentul militar nr.1, art. 1 “Ordinul superiorului este lege pentru subordonat. El se executa INTOCMAI si LA TIMP fara comentarii”. Cui foloseste continuarea SIMULACRULUI de ACE? Sunt sigur ca Ligia Deca ar fi putut si stiut sa-si dea seama, dar nu a vrut sa intervina!… Este dreptul ei, desigur, dar CALITATEA EDUCATIEI ramane un vis indepartat cu toate vechile si noile simulacre de actiune – inselatoare, costisitoare, ineficace, ineficiente deci inutile!
…acum nu mai e vorba de “educatie”?🤔