Limitarea la maximum două a mandatelor rectorilor și pentru cel mult 8 ani, cerută de ANOSR la întâlnirea cu ministrul Educației, Ligia Deca. Reprezentanții studenților solicită și păstrarea nemodificată a taxelor universitare pe perioada unui ciclu de studii

Menținerea nemodificată a taxelor de studii pe durata școlarității a fost una dintre cele 11 solicitări ale Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești la întâlnirea cu ministrul Educației, Ligia Deca. ANOSR a mai cerut și limitarea mandatelor rectorilor la maximum două mandate și maximum opt ani.

„Având în vedere faptul că universitatea publică, înainte de admitere, o ofertă de școlarizare care cuprinde cuantumul taxei, iar studentul o acceptă prin semnarea contractului de școlarizare, din acel punct, studentul se află într-o poziție inferioară, întrucât universitatea poate alege să modifice unilateral conținutul contractului de școlarizare. Această posibilitate pune studentul în situația în care are două variante: să „accepte” (forțat) schimbarea unei condiții esențiale ale contractului sau să se transfere la altă instituție de învățământ superior”, motivează ANOSR solicitarea ca taxele să rămână neschimbate.

Printre prioritățile expuse de către ANOSR în cadrul discuției a fost și limitarea mandatelor rectorilor la maximum două mandate și pentru maximum opt ani. Aceștia cer revenirea la sensul prevăzut de forma inițială a Legii Educației Naționale nr. 1/2011, în vederea asigurării principiul eficienței instituționale și a funcționării democratice a universităților.

Care sunt solicitările transmise ministrului de către studenți:

„1. Creșterea ponderii reprezentării studenților în alegerea rectorilor la 25%, în vederea consolidării statutului studenților de beneficiari direcți ai actului educațional și parteneri cu drepturi egale ai comunității universitare;

2. Corelarea cuantumului subvenției acordate burselor studențești cu fluctuațiile economice, astfel încât creșterea subvenției să nu se realizeze într-un mod arbitrar, ca o modalitate de compensare periodică, o dată la câțiva ani, a unor nevoi care se modifică anual, ci prin adaptare constantă la realitatea economică de la nivel național;

3. Limitarea mandatelor rectorilor la maximum două mandate și maximum opt ani, în sensul prevăzut de forma inițială a Legii Educației Naționale nr. 1/2011, în vederea asigurării principiul eficienței instituționale și a funcționării democratice a universităților;

4. Păstrarea unei forme de verificare la nivel național în ceea ce privește acordarea titlului de doctor și a atestatului de abilitare, prin existența unei structuri cu rol în standardizarea practicilor de la nivel național, care să asigure o garanție suplimentară privind semnificația acestor realizări și a recunoașterii pe care statul le-o oferă;

5. Înființarea unei comisii consultative a Ministerului Educației, cu rol în supervizarea și gestionarea serviciilor sociale studențești (CNSSS – Comisia Națională pentru Servicii Sociale Studențești), apte să evalueze la nivel național și să propună recomandări privind funcționarea căminelor, cantinelor, centrelor de consiliere și orientare în carieră, să implementeze programul național de reducere a abandonului universitar, să elaboreze proiectul de strategie națională privind dimensiunea socială a învățământului superior, adoptat de Ministerul Educației, sau să analizeze și să formuleze recomandări privind îmbunătățirea politicilor naționale și instituționale de sprijinire a serviciilor sociale studențești;

6. Asigurarea unui standard minim în ceea ce privește consilierea psihologică și orientarea în carieră prin creșterea raportului dintre numărul de consilieri în carieră sau psihologi și numărul de studenți ai fiecărei universități;

7. Clarificarea mecanismelor legale pentru accesul organizațiilor studențești în spațiile universitare în vederea organizării de activități extracurriculare;

8. Menținerea nemodificată a taxelor de studii pe durata școlarității – având în vedere faptul că universitatea publică, înainte de admitere, o ofertă de școlarizare care cuprinde cuantumul taxei, iar studentul o acceptă prin semnarea contractului de școlarizare, din acel punct, studentul se află într-o poziție inferioară, întrucât universitatea poate alege să modifice unilateral conținutul contractului de școlarizare. Această posibilitate pune studentul în situația în care are două variante: să „accepte” (forțat) schimbarea unei condiții esențiale ale contractului sau să se transfere la altă instituție de învățământ superior;

9. Asigurarea locurilor de practică de către universități pentru toți studenții și reglementarea unor standarde privind desfășurarea practicii obligatorii în vederea concretizării unei cooperări reale între universități, parteneri de practică și studenți în sensul evaluării activității studentului, al adaptării planului de învățământ ca urmare a experienței practice sau al îmbunătățirii procesului pentru anul următor;

10. Includerea în codurile de etică universitară și deontologie profesională a definițiilor pentru noțiunile de „hărțuire” și „hărțuire sexuală” – fenomene încă prezente, din nefericire, în mediul universitar, stabilirea unor mecanisme de protecție a victimelor și corelarea abaterilor disciplinare și de etică în zona hărțuirii cu sancțiuni specifice;

11. Asigurarea respectării prevederilor Legii nr. 9/2022 în ceea ce privește accesul gratuit la biblioteci pentru studenți prin emiterea de instrucțiuni către bibliotecile pe care Ministerul le are în subordine, explicitând prevederile în cauză în actele normative inferioare – regulamentele de organizare și funcționare ale bibliotecilor centrale universitare”, potrivit informării de la reprezentanții studenților.