Educație Știri

Tăierea orelor de școală – respinsă de Iohannis. Consilierul prezidențial pe educație: Legea care reduce din pix numărul de ore va fi trimisă la reexaminare. Ar urma un val de concedieri

Citire în 12 min
Tăierea numărului de ore la învățământul primar, în gimnaziu și liceu este respinsă de președintele Klaus Iohannis, care trimite la Parlament pentru reexaminare legea prin care se “reducerea din pix a numărului de ore din ciclul primar, gimnazial și liceal începând cu următorul an școlar”. Anunțul a fost făcut de consilierul prezidențial pe Educație. În cadrul unei declarații de presă susținute de la Cotroceni, Ligia Deca a avertizat că aplicarea acestor modificări ar aduce “un val de concedieri în sistemul de învățământ”.

Președintele poate respinge de la promulgare o singură dată o lege, pentru a o trimite în Parlament la reexaminare.

“Am primit semnale de la federațiile sindicale care au afirmat că fiecare oră în minus la oricare dintre cele 3 niveluri de educație înseamnă o reducere masivă a numărului de norme, deci și a numărului de dascăli care lucrează în învățământ”, a afirmat consilierul prezidențial. Sindicatele din educație au transmis președinției “că probabil vor exista mii de posturi disponibilizate“, a adăugat Deca.

Declarațiile au fost făcute joi, 3 ianuarie, la Palatul Cotroceni, de către Ligia Deca, consilier prezidențial pe Educație şi Cercetare. Edupedu.ro a transmis livetext declarațiile sale.

  • Edupedu.ro a scris pe larg despre legea la care se referă Iohannis: a fost inițiată de Liviu Pop, iar printre semnatari și susținători se numără și Ecaterina Andronescu, astăzi ministru al Educației pentru a patra oară.
  • Legea prevede tăierea a 2 ore pe săptămână în clasele pregătitoare-clasa a IV-a și eliminarea a până la 9 ore pe săptămână în gimnaziu.
  • Legea stabilește doar tăierea numărului de ore, nu și modificarea conținuturilor pe care copiii le învață.
Ligia Deca, cele mai importante declarații:
  • Președintele României va trimite pentru reexaminare Parlamentului Legea pentru modificarea și completarea Legii Educației Naționale nr. 1/2011, înregistrată la Senat cu numărul 652/2018.
  • Motivul reexaminării îl reprezintă măsurile introduse la articolul I, punctul 4, prin care se realizează reducerea din pix a numărului de ore din ciclul primar, gimnazial și liceal începând cu următorul an școlar.
  • Astfel, potrivit acestor noi reglementări, numărul de ore alocat disciplinelor din planurile-cadru de învățământ este în medie de 20 de ore pe săptămână la învățământul primar (N.Red: Spre comparație, în prezent elevii învață 19-20 de ore pe săptămână la clasa pregătitoare – adică au maximum un opțional, la clasele I, a II-a și a III-a au minimum 20 – maximum 21 de ore, iar în ultima clasă de învățământ primar, elevii au minimum 21 de ore și maximum 22 de ore la clasa a IV-a), 25 la învățământul gimnazial (N.Red: În prezent, elevii de clasa a V-a au 26-28 de ore pe săptămână, elevii de clasa a VI-a au 28-30 de ore pe săptămână, elevii de clasa a VII-a au 31-33 de ore, iar clasa a VIII-a are 31-34 ore pe săptămână) și 30 de ore pe săptămână la învățământul liceal.
  • Această nouă modificare abruptă a Legii Educației Naționale, fără nicio analiză de impact, riscă să producă efecte negative în cascadă pentru comunitatea școlară, fapt semnalat inclusiv de organizații reprezentative la nivel național ale elevilor, dascălilor și părinților. Demersul denotă lipsa unei strategii și a unei viziuni pe termen mediu și lung în acest sector esențial pentru viitorul României.
  • Voi detalia câteva dintre efectele nedorite aduse Legii Educației Naționale, în varianta sosită la promulgare.
  • Orice modificare a numărului de ore alocat disciplinelor afectează automat și profilul de formare, conținuturile educaționale, modalitățile de predare, învățare și evaluare. Nu există o analiză a modului în care formarea elevilor va fi afectată de aceste schimbări.
  • Reducerea numărului de ore la o asemenea dimensiune va însemna, cel mai probabil, un val de concedieri în sistemul de învățământ. Mai exact, proiectul de lege modifică articolul 66 din Legea Educației Naționale, fără să evalueze impactul asupra încadrării cu personal.
  • Legea, de asemenea, nu include dispoziții finale care să clarifice momentul din care începe aplicarea modificărilor aduse articolului 66 din Legea Educației Naționale. În absența acestora, planuri cadru se vor modifica din anul școlar următor printr-un proces făcut în grabă, pe genunchi. Reamintim faptul că dezvoltarea și aplicarea noilor planuri cadru este un demers care durează de peste cinci ani. El a fost demarat în 2013 și este încă în derulare. Iată că nici nu a apucat să se finalizeze implementarea lui și o luăm de la capăt cu schimbările.
  • Menționăm că celelalte prevederi ale legii sosite la promulgare sunt de natură să creeze un impact pozitiv. Astfel, ea include măsuri privind combaterea bullying-ului, precum și o serie de prevederi menite să crească accesul la educație a unor copii care nu aveau acest acces până acum, de exemplu, cei fără Cod Numeric Personal.
  • Cu toate acestea, modificarea articolului 66 din Legea Educației Naționale face necesară reexaminarea textului de lege.
  • Am considerat că efectele negative ample și în cascadă ale acestei inițiative legislative trebuie explicate publicului, pentru că, altfel, se poate interpreta greșit că reducerea numărului de ore pentru ciclul primar, gimnazial și liceal ar fi un lucru bun. Așa cum am spus, este de dorit să dimensionăm timpul petrecut la școală în funcție de profilul absolventului sau de capacitatea copiilor, însă în niciun caz nu este de dorit să bulversăm întregul sistem făcând această schimbare fără niciun un studiu de impact.
  • Am primit semnale de la federațiile sindicale care au afirmat că fiecare oră în minus la oricare dintre cele 3 niveluri de educație înseamnă o reducere masivă a numărului de norme, deci și a numărului de dascăli care lucrează în învățământ. Chiar dacă scăderea numărului de elevi poate genera o astfel de nevoie, este clar că nu avem o analiză de impact prin care legea să ne spună exact ce înseamnă asta, câte ore se reduc, câți profesori ar trebui fie să fie reprofilați, fie să iasă din sisteme, iar o asemenea măsură fără o consultare reală și fără acea analiză despre care vorbeam cred că nu este în niciun caz oportună.
  • Nu au făcut calcule numerice, însă ne-au transmis că probabil vor exista mii de posturi disponibilizate.

Răspunsuri la întrebările jurnaliștilor:

  • În legatură cu noua lege a educației, doamna ministru a afirmat că atunci când va exista o structură a noii legi, ne va consulta.
  • Legat de afirmațiile Ecaterinei Andronescu despre faptul că plagiatul e cea mai mică problemă: Personal cred ca nicio problemă nu poate fi remediată fără să acceptam efectele ei negative pe de-a-ntregul.
  • Dezbaterea proiectului România Educată: Am primit deja peste 200 de e-mailuri – o serie întreagă de mesaje și pe Facebook. Și urmează să anunțăm calendarul de consultare.
  • Despre efectele modificării art 66 din Legea 1/2011: Prin reducerea numărului de ore mai mulți profesori vor rămâne fără locuri de muncă. Este clar ca nu avem o analiza de impact care să ne spună ce înseamnă asta. Câți profesori se reduc, câți o să iasa din sistem. Sindicatele ne-au transmis ca vor exista mii de posturi disponibilizate.

Descarcă de aici argumentele ridicate de președinție în Cererea de reexaminare a Legii care modifică numărul de ore de școală, trimisă joi 3 ianuarie de președintele Klaus Iohannis către președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea

Ce prevede legea astăzi trimisă înapoi la Parlament de Iohannis

Legea trimisă de Iohannis la reexaminare modifică articolul 66 din Legea educației naționale nr.1/2011. Inițial, legea Miclea-Funeriu spunea că numărul de ore “este stabilit prin planurile-cadru de învățământ”.

Liviu Pop și Ecaterina Andronescu au vrut, însă, stabilirea chiar în lege a numărului de ore, fără să prezinte, însă, nici un studiu de impact sau o evaluare din partea specialiștilor în curriculum. “Numărul de ore alocat disciplinelor din planurile-cadru de învățământ este în medie 20 de ore pe săptămână la învățământul primar, în medie 25 de ore pe săptămână la învățământul gimnazial și în medie 30 de ore pe săptămână la învățământul liceal”, se arată în legea trimisă înapoi la Parlament de președinte.

Concret, legea inițiată de fostul ministru Liviu Marian Pop prevede o medie de 20 de ore pe săptămână pentru elevii din clasa pregătitoare până la clasa a IV-a.

  • Spre comparație, în prezent elevii învață 19-20 de ore pe săptămână la clasa pregătitoare (au maximum un opțional), minimum 20 – maximum 21 de ore la clasele I, a II-a și a III-a, iar în ultima clasă de învățământ primar, elevii au minimum 21 de ore și maximum 22 de ore la clasa a IV-a.

La gimnaziu, proiectul de lege inițiat de Liviu Pop prevede cele mai drastice tăieri. Proiectul introduce termenul de “medie” de 25 de ore pe săptămână pentru gimnaziu.

  • În prezent, elevii de clasa a V-a au 26-28 de ore pe săptămână, elevii de clasa a VI-a au 28-30 de ore pe săptămână, elevii de clasa a VII-a au 31-33 de ore, iar clasa a VIII-a are 31-34 ore pe săptămână.
Liviu Pop, întrebat de Edupedu.ro dacă s-a consultat cu un expert în curriculum, înainte să taie orele: “Da, cu toți. E irelevant cine. Nu vi-i pot spune”
Liviu Marian Pop / Sursa: Inquam Photos

Contactat de Edupedu.ro în urmă cu mai bine de o lună și întrebat dacă s-a consultat cu un expert în curriculum, înainte să scrie proiectul, Liviu Pop a răspuns: “Da, cu toți. E irelevant cine. Nu vi-i pot spune, pentru că nu am acordul lor”.

Întrebat de Edupedu.ro dacă a modificat profilul de formare al copilului care finalizează ciclul primar sau gimnazial, prin tăierea numărului de ore de școală, Liviu Pop a răspuns: “Nu. Nu există așa ceva”. “Nu modificăm niciun profil al elevului. Unde se modifică profilul elevului, prin stabilirea număruui de ore din preuniversitar?”, a continuat Pop.

Pop este contrazis și de Guvernul Dăncilă, care în avizul de susținere a proiectului său vine cu următoarea observație: “În plus, precizăm că inițiativa legislativă este lipsită de referiri cu privire la momentul de aplicare (an școlar), acestea fiind necesare ținând cont că planurile-cadru au în vedere realizarea dezideratelor profilului de formare al copilului care finalizează ciclul primar, respectiv finalitățile învățământului gimnazial, profil determinat de domeniile de competențe-cheie specificate în legea organică”.

PLANURILE-CADRU DE ÎNVĂȚĂMÂNT ÎN VIGOARE

În prezent, planurile-cadru pentru învățământul primar prevăd următorul număr minim-maxim de ore

Clasa pregătitoare:

Numărul minim de ore pe săptămână: 19 (acestea sunt orele obligatorii, din trunchiul comun)
Numărul maxim de ore pe săptămână: 20 (maxim 1 oră opțională)

Clasa I:

Numărul minim de ore pe săptămână: 20 (acestea sunt orele obligatorii, din trunchiul comun)
Numărul maxim de ore pe săptămână: 2l (maxim 1 oră opțională)

Clasa a II-a:

Numărul minim de ore pe săptămână: 20 (acestea sunt orele obligatorii, din trunchiul comun)
Numărul maxim de ore pe săptămână: 2l (maxim 1 oră opțională)

Clasa a III-a:

Numărul minim de ore pe săptămână: 20 (acestea sunt orele obligatorii, din trunchiul comun)
Numărul maxim de ore pe săptămână: 2l (maxim 1 oră opțională)

Clasa a IV-a:

Numărul minim de ore pe săptămână: 2l (acestea sunt orele obligatorii, din trunchiul comun)
Numărul maxim de ore pe săptămână: 22 (maxim 1 oră opțională)

Vezi aici planurile-cadru integrale din învățământul primar, în vigoare în prezent

În gimnaziu, planurile-cadru în vigoare din 2016 prevăd următorul număr minim-maxim de ore
Clasa a V-a:

Numărul minim de ore pe săptămână: 26
Numărul maxim de ore pe săptămână: 28

Clasa a VI-a:

Numărul minim de ore pe săptămână: 28
Numărul maxim de ore pe săptămână: 30

Clasa a VII-a:

Numărul minim de ore pe săptămână: 31
Numărul maxim de ore pe săptămână: 33

Clasa a VIII-a:

Numărul minim de ore pe săptămână: 31
Numărul maxim de ore pe săptămână: 34

Descarcă de aici Planul-cadru pentru gimnaziu, în vigoare în prezent

Plaja orară din prezent a fost stabilită de Ministerul Educației în 2013, prin noul curriculum școlar. Curriculumul nou este implementat progresiv, astfel:
– începând din anul școlar 2013-2014, noile programe școlare au fost implementate la clasa pregătitoare (a fost și primul an în care clasa pregătitoare a trecut de la grădiniță în învățământul obligatoriu) și la clasa I
– începând din anul școlar 2014-2015 noile programe școlare au fost implementate la clasa a II-a
– începând din anul școlar 2015-2016 noile programe școlare au fost implementate la clasele a III-a și a IV-a

În prezent, aplicarea noilor programe școlare a ajuns la elevii de clasa a VI-a.

Planurile-cadru cuprind ore obligatorii (numite ore în trunchiul comun) și opționale (curriculum la decizia școlii).

Citește și:

Doneaza prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO76BTRLRONCRT0471641001
CONT EUR: RO26BTRLEURCRT0471641001

Deschis la Banca Transilvania pe numele "ASOCIATIA EDUPEDU PT EDUCATIE".

Te mai poate interesa

Ministerul Educatiei a incurcat WC-urile. Cere înapoi 1,3 milioane de lei de la 27 de şcoli, ca să-i dea altor 22 de şcoli, prevede un proiect de HG

Mihai Peticila

Zeci de profesori și specialiști în drept, alături de reprezentanți ai societății civile, solicită înființarea unei comisii parlamentare comune pentru revizuirea Constituției: “Este necesară o dezbatere chibzuită, fundamentată științific și transparentă”

Redacția

Medicul pediatru Irina Costache atrage atenția părinților cu privire la spray-urile din plante contra insectelor, a căror aplicare direct pe pielea expusă la soare poate duce la fitofotodermatită

Redacția

5 comentarii

Popescu 4 ianuarie 2019 at 22:39

Se pare ca se tin in brate cadrele didactice si nu elevii care sunt sufocati cu materii gen educatie tehnologica.

Răspuns
Tiberiu Dima 4 ianuarie 2019 at 21:27

Mai sunt şi erori în articol: de exemplu la clasa a VIII-a, numărul minim de ore (pe care se face încadrarea în acest moment) nu e 31 ci 29, pentru că ed. plastică şi ed. muzicală au câte o oră la două săptămâni, iar ed. fizică e numai o oră pe săptămână. Dar pentru a ajunge la 25 ore pe săptămână trebuie redus numărul de ore la obiecte de bază: lb. română, matematică, ştiinţe sau limbi străine. Aici e problema: LA CE OBIECTE SE REDUC ORELE? Pentru asta trebuie dezbatere şi analiză, are dreptate Președintele!

Răspuns
Ted 4 ianuarie 2019 at 19:05

Edupedu, poate ajutati consilierii Presedintelui sa se decida care e adevarul.
Avem 20000 – 40000 de profesori suplinitori si profesori pensionari in sistemul de invatamant, cum ati tot scris? Daca da, aceste posturi pot fi restructurate fara nicio problema. Acestia sunt angajati ori prea slab pregatiti, ori care au implinit varsta pensionarii.
Avem multe clase cu peste 30 sau peste 35 de elevi? Daca da, putem sa reducem clasele la 20-25 de elevi, mult mai potrivit pentru invatamant.
Poate unii dintre profesorii calificati (care nu sunt suplinitori sau pensionari) vor trebui sa isi mute catedra in alta unitate de invatamant… dar asta e cam riscul maxim pentru ei, nicicum balivernele cu pierderea locurilor de munca. Evident ca nimanui nu-i convine sa se mute. Sa faca concurs si cel mai slab clasati se muta acolo unde e nevoie de ei. Simplu si corect. Din ce economiseste cu salariile, ministerul poate ajuta relocarea profesorilor, acolo unde este cazul.

Răspuns
Tudor 5 ianuarie 2019 at 17:21

Gresit! Pensionarii din inv. sunt mai bine pregatiti fata de multi titulari. Daca se reduc nr. elevilor din clasa nu trebuie sa creasca nr profesorilor? De unde profesori pregatiti? Mai bine modifica programa, planul cadru, competentele elevilor la finalizarea ciclului de studii……trebuie pus accent pe abilitatile practice, care trebuie formate din gimnaziu sau chiar mai devreme in primar sau prescolar. Numai bine!

Răspuns
Kovacs 3 ianuarie 2019 at 21:19

O lege idioată inițiată de o persoană care a fost și este ruptă de tot ce înseamnă EDUCAȚIA și susținută de alții ca el! Rușine!

Răspuns

Lasă un comentariu

* Folosind acest formular sunteți de acord cu stocarea și prelucrarea datelor dumneavoastră pe acest site.