Lucian Ciolan, prorector al Universității din București: Masteratele științifice n-au nicio treabă cu ce urmează să predea profesorii în gimnaziu și în liceu. Haideți să fim onești / Precizările Universității din București – update

Lucian Ciolan, prorector al Universității din București, a declarat că masteratele științifice „n-au nicio treabă cu ce urmează să predea profesorii în gimnaziu și în liceu”. Declarația a fost făcută în cadrul dezbaterii „Masteratul didactic, încotro?”, eveniment organizat joi, 9 octombrie, de Academia Română, potrivit TVR Info.

• În urma publicării articolului, Universitatea din București a trimis redacției Edupedu.ro un punct de vedere. Precizările Universității din București pot fi consultate mai jos.

„Un singur lucru vreau să mai spun, apropo de rolul important pe care și eu cred că îl are pregătirea științifică în predare. Haideți să fim onești! Masteratele științifice, așa cum există ele acum la facultăți, că sunt profesionale, că sunt de cercetare, n-au nicio treabă cu ce urmează să predea profesorii în gimnaziu și în liceu”, a spus prorectorul Universității din București.

Lucian Ciolan a afirmat că formarea profesorilor pentru o singură disciplină „este un model păgubos și financiar, și din punct de vedere employability”:

„Spre deosebire de Liviu Ornea, eu cred – nu vreau să complic discuția, dar e ultimul lucru pe care îl spun azi, pentru că nu vreau să iau partea, cum am zis, celor două părți, care, de fapt, nu există – că un model de formare a profesorilor care formează profesori de o singură disciplină este un model păgubos și financiar, și din punct de vedere employability. Sunt foarte puține țările din lume care își permit să facă profesori de o singură disciplină pentru învățământul preuniversitar.

Eu am un prieten în Germania care predă istorie și educație fizică. Mereu îl dau ca exemplu. Are un minor și un major pe care el și le-a ales după ce a decis să fie profesor. Și eu cred că-și face treaba bine și la istorie, și la educație fizică. Acum, sigur, eu nu cred că la noi e posibil, prin sistemul nostru, să ajungem la o diversitate atât de mare de specializări, dar cred că, nu știu, un profesor care a studiat serios la licență o știință poate, cu ajutor și cu o specializare suplimentară, să predea și o altă știință.”

Acesta a vorbit despre cât de greu este constituită norma pentru profesorii care predau discipline cu 1-2 ore pe săptămână în planul-cadru:

„Cred că la câte probleme are școala noastră cu retenția profesorilor, cu constituirea normelor didactice, mai ales după ce s-au mai și mărit puțin recent din motive economice și așa mai departe, pentru profesorii de română și de matematică, ca să o spunem pe șleau, nu va fi o problemă, pentru că ei au câte 5 ore în planul de învățământ. Pentru profesorii care au o singură disciplină (…), pentru filosofie, de exemplu, unde să-ți faci orele, dacă te duci într-un liceu din mediul rural care are clase puține sau dacă, eu știu, predai geografie într-un gimnaziu unde nu sunt multe clase sau chiar istorie? Ai o problemă extrem de serioasă să-ți constitui o normă didactică, nu ai din ce. E foarte complicat.”

Cele mai importante declarații făcute de prorectorul Lucian Ciolan, în cadrul dezbaterii „Masteratul didactic, încotro?”:

• „Eu cred că în discuția asta cel mai riscant lucru e ceva ce am mai făcut în trecut: să ne împărțim în tabere, în două sau mai multe tabere. Ne putem împărți foarte ușor în vreo trei tabere. Dar mai simplu e să ne împărțim în două: ce e mai important pentru un viitor profesor, specialitatea sau pedagogia? Nu cred că cineva poate să judece și să spună cu fermitate și cu seriozitate că e mai important să știi pedagogie, dar să nu știi destulă specialitate sau, viceversa, că e mai important să știi destulă specialitate și să n-ai habar de pedagogie. Deci eu cred că oamenii maturi, cum sunt cei din această sală și mulți alții, trebuie să evite capcana asta în care soluția potențială pentru masterate este cine e mai important sau ce e mai important.
• Atâta timp cât suntem de acord că există un echilibru și o balanță între trei tipuri de pregătire, cum discutam noi pe vremuri – chiar la matematică, într-o sală -, între pregătirea de specialitate, pregătirea metodică și pregătirea psihopedagogică, atunci cred că lucrurile pot să se liniștească și se ducă spre o soluție.
• Noi mai avem niște probleme, pe care eu le-am pus pe tapet și colegii mei din științele educației le știu: În momentul de față, noi avem două programe de master, care de fapt nu sunt mastere Bologna: cele didactice. Unul este de 1 an de zile și unul este de un an și jumătate. Oricum am aduna creditele de la licențele de 3 ani cu masteratele astea, ne dă cu minus. Eu vorbesc despre ce scrie în lege. Noi pentru alea ne-am adunat, să vedem cum le modificăm și cum le schimbăm.
• Deci, în momentul de față, în forma lor actuală, cele două masterate didactice au o problemă, că ele respectă legea în sensul în care legea spune că un master poate avea între 1 și 2 ani, dar în condițiile în care au un an sau un an și jumătate, un student nu adună creditele Bologna. Și asta are două consecințe simple și directe:
• 1. nu se poate duce la doctorat dacă va dori vreodată
• 2. are o problemă cu cadrul european al calificărilor, cu recunoașterea calificărilor la nivel european, unde dacă n-ai atâtea credite cât au alții, calificarea ta nu va fi recunoscută. Și asta cred că e în detrimentul tuturor studenților. Asta este o problemă legată de durata celor două masterate și nu de conținutul lor.
• După aceea, din câte-mi aduc eu aminte, a fost într-adevăr o discuție, cred că a spus și doamna Zafiu, că se pot face masteratele astea, într-o formă sau alta, ambele. Și eu sunt total de acord că ordinea contează mai puțin, atâta timp cât statul e dispus, cum zicea și Liviu mai devreme [referire la intervenția profesorului Liviu Ornea în cadrul dezbaterii – N.Red.], dacă are bani să finanțeze două masterate de la buget. Ordinea în care le face un student nici mie nu mi se pare relevantă. Spre deosebire de Liviu, eu cred – nu vreau să complic discuția, dar e ultimul lucru pe care îl spun azi, pentru că nu vreau să iau partea, cum am zis, celor două părți, care de fapt nu există – că un model de formare a profesorilor care formează profesori de o singură disciplină este un model păgubos și financiar, și din punct de vedere employability. Sunt foarte puține țările din lume care își permit să facă profesori de o singură disciplină pentru învățământul preuniversitar.
• Eu am un prieten în Germania care predă istorie și educație fizică. Mereu îl dau ca exemplu. Are un minor și un major pe care el și le-a ales după ce a decis să fie profesor. Și eu cred că-și face treaba bine și la istorie, și la educație fizică. Acum, sigur, eu nu cred că la noi e posibil, prin sistemul nostru, să ajungem la o diversitate atât de mare de specializări, dar cred că, nu știu, un profesor care a studiat serios la licență o știință poate, cu ajutor și cu o specializare suplimentară, să predea și o altă știință.
• Cred că la câte probleme are școala noastră cu retenția profesorilor, cu constituirea normelor didactice, mai ales după ce s-au mai și mărit puțin recent din motive economice și așa mai departe, pentru profesorii de română și de matematică, ca să o spunem pe șleau, nu va fi o problemă, pentru că ei au câte 4-5 ore în planul de învățământ. Pentru profesorii care au o singură disciplină sau una cu slash cu altele, pentru filosofie, de exemplu, unde să-ți faci orele? Dacă te duci într-un liceu din mediul rural care are clase puține sau dacă, eu știu, predai geografie într-un gimnaziu unde nu sunt multe clase sau chiar istorie – ai o problemă extrem de serioasă să-ți constitui o normă didactică. Nu ai din ce. E foarte complicat.
• Așa că un singur lucru vreau să mai spun, apropo de rolul important pe care și eu cred că îl are pregătirea științifică în predare. Haideți să fim onești! Masteratele științifice, așa cum există ele acum la facultăți, că sunt profesionale, că sunt de cercetare, majoritatea covârșitoare n-au nicio treabă cu ce urmează să predea profesorii în gimnaziu și în liceu.
• Mă ajuți, Liviu, să-mi amintesc un pic un master de la voi din mate. Nu cel didactic, nu discut despre el. Aveți probabilități în finanțe și nu știu mai ce?

Răspunsul profesorului Liviu Ornea:

• […] Aici ai spus ceva rău.

Lucian Ciolan:

• Ce?

Liviu Ornea:

• Nu e că nu au nicio legătură. Au foarte mare legătură. Deschid mintea oamenilor, le arată istoria disciplinei, le fac clar în minte cum se înlănțuie ideile. Ceea ce propui tu este niște oameni care au citit manualele și se duc și le spun profesorilor.

Lucian Ciolan:

• Nu am propus așa ceva, te rog.

Liviu Ornea:

• Ba da! Asta ai zis. Că cu puțin ajutor, dacă a făcut fizică o să predea și matematică.

Lucian Ciolan:

• Da, asta susțin în continuare.

Liviu Ornea:

• Rău faci.

Lucian Ciolan:

• Cu puțin ajutor cu studii de specialitate, cu o conversie.

Liviu Ornea:

• Nu există studii de specialitate la seral, dă-o naibii măi! Iar o luăm cu d-astea?

Lucian Ciolan:

• Nu seral. Aici e singurul punct în care ne diferențiem.

Liviu Ornea:

• Știu ce spui. Am și eu o prietenă care a făcut Construcții în România, iar în Germania predă liniștită matematică și teologie, la liceu. Nicio problemă. A făcut acolo un semestru și cât o ști ea, a făcut un an și jumătate de matematică la Construcții. Am vorbit cu ea, știu ce matematică știe. Nicio problemă, merge. Asta vrem?”

Informații de background

Invitații care au participat la dezbaterea organizată de Academia Română:

Acad. Marius Andruh, vicepreședinte al Academiei Române

Acad. Nicolae Zamfir, vicepreședinte al Academiei Române

Acad. Mircea Martin

Prof. univ. dr. Daniel David, membru corespondent al Academiei Române

Prof. univ. dr. Romiță Iucu, membru corespondent al Academiei Române

Prof. univ. dr. Rodica Zafiu, membru corespondent al Academiei Române

Prof. univ. dr. Liviu Ornea, membru corespondent al Academiei Române

Prof. univ. dr. Alexandru Babeș, membru corespondent al Academiei Române

Prof. univ. dr. Lucian Ciolan

Prof. univ. dr. Cătălin Glava

Prof. univ. dr. Daniela Dumitru

Prof. univ. dr. Liviu Papadima

Prof. univ. dr. Oana Fotache Dubălaru

Prof. univ. dr. Marian Ilie

Conf. univ. dr. Florentina Sâmihăian

De menționat că la dezbatere n-a fost invitat niciun profesor din învățământul preuniversitar, potrivit Academiei Române.

Context: Masteratul didactic, în centrul dezbaterilor publice după criticile mediului universitar

Consultarea publică privind metodologia pentru masteratul didactic de un an din Legea educației Deca-Iohannis a fost prelungită, după ce reacțiile universităților au generat nevoia de dezbateri suplimentare, potrivit anunțului făcut de ministrul Daniel David pe 24 iulie.

Acesta a explicat atunci că proiectul este impus de legea actuală a educației, dar că va fi „ajustat în urma consultărilor”.

• „Am văzut emoțiile generate. Proiectul a fost propus de o comisie de oameni care vin de la marile universități ale țării – UB, UBB, ASE, Politehnica, Universitatea din Timișoara. Oameni care au fost de bună credință, dar și ei a trebuit să implementeze o lege pe care o avem în vigoare”, a spus ministrul.

Masteratul didactic, în forma pusă în transparență pe 19 iulie 2025, poate avea 60 sau 90 de credite ECTS, adică o durată de un an sau un an și jumătate, și se va organiza doar cu frecvență.

Legea educației nr. 199/2023 prevede că actualul masterat didactic de doi ani va intra în lichidare din anul universitar 2025-2026, iar noul format devine obligatoriu din 2029 pentru toți cei care doresc să devină profesori.

Criticile vin din partea mai multor profesori universitari, printre care Oana Fotache Dubălaru și Ionel-Dumitrel Ghiba (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași), care au avertizat că scurtarea duratei masteratului ar putea reduce calitatea pregătirii viitorilor profesori.

Totodată, fostul ministru al Educației Daniel Funeriu, autorul masteratului didactic de doi ani introdus prin Legea educației 1/2011, a afirmat că actuala formulă „diminuează pregătirea de specialitate” și că Daniel David este „prizonierul unei legi care nu îi aparține”.

Precizările Universității din București:

„București, 10 octombrie 2025. Universitatea din București (UB) face următoarele precizări cu privire la articolul „Lucian Ciolan, prorector al Universității din București: Masteratele științifice n-au nicio treabă cu ce urmează să predea profesorii în gimnaziu și în liceu. Haideți să fim onești”, publicat pe site-ul de informații www.edupedu.ro, în data de 10 octombrie 2025, sub semnătura doamnei Diana Ghimiși:

1. Articolul prezintă unele informații inexacte și decontextualizate cu privire la poziția Universității din București (UB) și a prof. univ. dr. Lucian Ciolan, prorector UB pentru Proiecte de Dezvoltare și Învățare Continuă, față de situația programelor de masterat didactic.
2. Conducerea Universității din București rămâne fidelă observațiilor transmise de Senatul UB sub forma unui Memoriu, în urma ședinței din 18 iunie 2025, în care au fost analizate Standardele de calitate specifice privind modul de desfășurare a activităților aferente programelor de studii universitare la forma de organizare cu frecvență, din ciclul II de studii, diferențiate în raport cu domeniile de studii universitare (cf. mai ales cap. IV), trimise spre consultare publică de către Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior în data de 13 iunie 2025.
3. Cadrul din care au fost scoase din context declarațiile prof. univ. dr. Lucian Ciolan a fost unul informal și dominant convergent, toți participanții la discuție și, deci, inclusiv prof. univ. dr. Lucian Ciolan, fiind de părere că atât pregătirea de specialitate, cât și cea psihopedagogică sunt esențiale pentru viitorii profesori. Acest scenariu ideal, pe care conducerea Universității din București l-a susținut public prin Memoriul menționat anterior, semnat de o majoritate a facultăților UB, este cel în care ambele componente de pregătire (atât pregătirea de specialitate, cât și cea psihopedagogică) sunt solide, iar studenții ar putea parcurge atât un masterat profesional, cât și unul didactic, cu finanțare de la bugetul de stat.
4. De altfel, în cadrul dezbaterii organizate de Academia Română, de unde au fost extrase declarațiile decontextualizate, prof. univ. dr. Lucian Ciolan a reiterat interesul comunității profesionale, care solicită o pregătire solidă pentru viitorii profesori, atât în disciplina / disciplinele pe care urmează să le predea și în didactica acestor discipline, cât și în domeniul psihopedagogic.
5. În contextul încercărilor actuale de a identifica soluții oportune și fezabile la implementarea unor prevederi legale cu privire la formarea cadrelor didactice, antagonizarea comunității profesionale prin materiale scoase din contextul dezbaterii, inexacte și incomplet redate nu pot decât să dăuneze demersului asumat instituțional de Universitatea din București și, deopotrivă personal și instituțional de prof. univ. dr. Lucian Ciolan.

În aceste condiții, în vederea unei corecte informări a publicului, Universitatea din București solicită corectarea de îndată a informațiilor scoase din contextul dezbaterii, inexacte și incomplet redate și publicarea precizărilor de mai sus.”

Citește și:

Masteratul didactic nou, cu durată de un an – în dezbatere la Academia Română, joi, 9 octombrie, anunță ministrul Daniel David