Luciana Antoci, consilier pe Educație la Cancelaria premierului Ilie Bolojan, spune că elevii ar trebui să învețe la școală cum să-și autoevalueze lucrările de la examen. Antoci, profesoară de română și fost inspector școlar județean la Iași a spus la Prima News că „cred că ar trebui să cultivăm mai atent în școală, autoevaluarea”, în contextul contestațiilor de la Evaluarea Națională și Bacalaureat. Luciana Antoci a mai spus că autoevaluarea elevilor poate fi raportată la noile standarde de evaluare și notare.
- Sorin Ion, despre diferențele mari de note după contestațiile de la Bacalaureat 2026: Nu sunt erori ale platformei de evaluare, ci puncte de vedere diferite ale evaluatorilor
- Amintim că standardele naționale de evaluare pentru clasele I-VIII, care se vor aplica din anul școlar 2026-2027 și vor sta la baza viitoarelor Evaluări Naționale au fost puse în consultare publică de Ministerul Educației și Cercetării pe 13 iulie. Astfel că, pentru prima dată, profesorii vor avea criterii naționale după care justifică notele
Luciana Antoci spune că deși „procesul de contestații este absolut firesc, numărul mare de contestații ține și de miza pe care o au aceste examene”.
Ea subliniază în calitate de profesor de limba română, că mulți elevi încă nu știu să se autoevalueze, iar părinții „îi cred și atunci merg către contestație”.
„Cred că încă mai avem de lucrat la dezvoltarea competențelor elevilor de a face o autoevaluare corectă, pentru că de foarte multe ori au sentimentul că au teze mai bune decât sunt în realitate, iar eu, ca profesor de limba română, am constatat de multe ori de-a lungul anilor, această supraevaluare spre care sunt tentați elevii să tindă. Evident, părinții îi cred și atunci merg către contestație”, a spus Antoci.
- Anul acesta la Evaluarea Națională a fost înregistrat cel mai mic număr de contestații din ultimii 7 ani, iar 8.600 de lucrări au primit punctaj în plus, și peste 4.000 în minus.
- La Bac 2026 a fost cel mai mare număr de contestații din ultimii 5 ani, Limba română este proba cu cele mai multe cereri de reevaluare, potrivit datelor
Redăm declarația integrală a consilierului pe Educație la cancelaria premierului Bolojan
Luciana Antoci: Procesul de contestații este absolut firesc în orice formă de evaluare. Numărul mare de contestații ține și de miza pe care o au aceste examene, pentru că fiecare sutime în plus poate să conteze în ierarhia județeană, de exemplu, pentru admiterea la liceu totdeauna există cineva imediat sub pragul de admitere și sigur că apar nereușite, din acest punct de vedere.
Însă, cred că ar trebui să cultivăm mai atent în școală, totuși, autoevaluarea, pentru că m-am uitat și eu foarte atent pe cifrele pe care Ministerul le-a pus la dispoziție foarte nuanțat anul acesta cu privire la etapele, foarte detaliat, cu date nuanțate și nu mi s-a părut că au fost extreme îngrijorătoare, adică totul a intrat într-o curbă a lui Gauss foarte naturală. Sigur că da, foarte puține cazuri au fost înregistrate de diferențe mari de notare de la evaluarea inițială la evaluarea la contestații. De regulă, ne-am încadrat într-un interval rezonabil acceptabil, pornind de la specificul discipline, pentru că știm cu toții că la limba română poate să fie o evaluare mai subiectivă decât la matematică, de pildă, dar cert este că n-am ieșit dintr-un interval de normalitate, în primul rând. În al doilea rând, cred că încă mai avem de lucrat la dezvoltarea competențelor elevilor de a face o autoevaluare corectă, pentru că de foarte multe ori au sentimentul că au teze mai bune decât sunt în realitate, iar eu, ca profesor de limba română, am constatat de multe ori de-a lungul anilor, această supraevaluare spre care sunt tentați elevii să tindă. Evident, părinții îi cred și atunci merg către contestație.
Aici trebuie să fim într-adevăr foarte atenți când facem pasul, pentru că nu pot să nu mă gândesc acum la dezamăgirea și tristețea celor care au pierdut puncte foarte importante, fie în ierarhia pentru admitere la liceu, dar chiar am văzut un caz al unui elev care a picat bacalaureatul după contestație, după ce inițial îl luase pentru că a scăzut sub prag prin reevaluarea tezei la o anumită disciplină. E un exercițiu important acesta, cultivăm și responsabilitatea, până la urmă e o chestiune de decizie personală, dar, repet, e un proces normal. (…)
Avem de lucrat în școli la dezvoltare acestor competențe de autoevaluare, dar trebuie să vedem la ce ne raportăm, care este sistemul de referință atunci când îi ajutăm pe elevi să să se autoevalueze. Dar eu cred că prin aceste standarde de evaluare, într-adevăr se vor reașeza criteriile de evaluare și se va micșora în timp, poate, va scădea numărul celor nemulțumiți de rezultatele pe care le primesc.”
Câte contestații s-au depus în acest an de la Evaluarea Națională și Bac și câte note au fost modificate
De 2 ani, elevii au posibilitatea să își vizualizeze lucrările la examenele naționale, înainte decidă dacă fac contestație.
La Evaluarea Națională anul acesta a fost înregistrat cel mai mic număr de contestații din ultimii 7 ani, potrivit unei estimări realizate de Edupedu.ro pe baza datelor publicate pe Facebook de ministrul Educației Mihai Dimian, referitoare la stadiul evaluării lucrărilor contestate. Rezultă că au fost depuse aproximativ 14.700 de contestații, cu peste 4.000 mai puține decât în 2025, când au fost înregistrate 19.101 contestații.
Estimarea Edupedu.ro indică:
- Limba și literatura română: aproximativ 9.520 de contestații;
- Matematică: aproximativ 4.890 de contestații;
- Limba și literatura maternă: aproximativ 330 de contestații.
Un număr foarte ridicat de lucrări a avut note modificate după recorectare:
„Reevaluarea lucrărilor a căror notare inițială a fost contestată a generat schimbarea notei prin creștere pentru 8.696 de lucrări. Pentru 4.265 de lucrări notele au fost modificate prin scădere, iar pentru 1.215 lucrări notele au rămas nemodificate”, se arată în comunicatul MEC.
La Bacalaureat 2026 au fost peste 55.000 de contestații, cel mai mare număr din ultimii 5 ani. Limba română, proba cu cele mai multe cereri de reevaluare, peste 96% dintre notele inițiale au fost modificate.
Detaliat pe probe:
- Limba și literatura română (E.a): 21.901 contestații, dintre care 21.234 (96,9%) au dus la modificarea notei.
- Limba maternă (E.b): 489 contestații, 472 (96,5%) cu nota modificată.
- Proba obligatorie a profilului – Matematică/Istorie (E.c): 16.943 contestații, 16.091 (95%) cu nota modificată.
- Proba la alegere a profilului (E.d): 16.121 contestații, 15.315 (93,9%) cu nota modificată.
10 comments
Bună ziua,
Din păcate toți acești oameni care sunt la conducerea învățământul românesc se ascund în spatele „documentelor interne ” neavând curajul și demnitatea să discute direct cu cei cărora le corectează și evaluează sau reevaluează lucrările. Este o lipsă totală de transparență dat fiind faptul că nici un candidat care a susținut un examen ( evaluare națională sau bacalaureat) în acest sistem să nu poată să vadă punctajul acordat de fiecare corector. Cu toată subiectivitatea pe care un evaluator o poate avea în luarea deciziilor de notare mai ales la Limba și literatura română ( maternă) cred că în același mod poate să o și susțină într-o confruntare directă cu cel evaluat. Aceasta opacitate a conducerii sistemului de învățământ dă dovadă de lipsă de profesionalism ca de altfel în majoritatea domeniilor cu conduceri politizate.
Consider ca numărul mare de contestații este și din cauza eliminării Evaluatorilor care au participat la greva, (poate nu în toate județele), chiar dacă aceștia fac parte din Corpul Național de Evaluatori, fiind înlocuit-o cu unii evaluatori care nu au participat la nivelul la care au fost solicitați acum.
În privința autoevaluarii, eu practic și solicit elevilor acest lucru după fiecare lucrare data la clasa, dar interesul și conștientizarea lor nu se ridica la nivelul așteptărilor.
Faptul ca nu au voie sa fie un profesor de specialitate în sala de vizualizare este iarăși un impediment pentru elevii care nu stăpânesc autoevaluarea.
Duduie, autoevaluare la cine, la ăia xare stau in mefie 4-5 ore oe tiktok,instagram, facebook?
ce naiba faceti ma, in ministerul ala, ce visati? reveniti-va!
Ziua și doamna mai are ceva de spus! Mai este și exemplarul Sorin Ion. Despre ministru nu mai e nimic de zis: aberații, idei neverificate, răzgândeli etc.
Când vorbesc despre educație, au impresia că vorbesc despre fotbal. Toți au câte o părere.
Zilele trecute, un alt „specialist” în educație, Bolojan, își dădea cu părerea despre facultățile de medicină …
Si să nu-i uităm nici pe alți mari „specialiști” ai învățământului: părinții! Nu spun că unii dintre ei nu cunosc adevăratele probleme. Dar sunt puțini sau, poate, nu sunt suficient de vocali. Până la urmă, cei mai vocali sunt habarniștii, pentru că ei nu au rețineri. Ei știu totul despre orice!
Tot de curând, pe Grindeanu l-a apucat grija pentru educație. Deși, atunci când s-au luat toate acele decizii nefaste pentru învățământ, nu a avut nimic de spus. Mi se pare cel mai meschin dintre toți. Nu este suficient că nu-i pasă de educație, dar se mai folosește de ea ca de un scut pentru a-și proteja adevăratele preocupări: aparatul de partid.
Asta e o doar o declarație politică.
De susținere a erorilor lansate de CNEE prin Cristescu.
Vrea doar vizibilitate și dezbatere artificială pt a crește notorietatea și scorul politic.
Trist. Politici educaționale…de partid.
Notarea trebuie să avanseze până la 20 așa cum se și autoevaluează elevii în ziua de astăzi.
Se vede ca nu s-a implicar responsabil in procesul de educatie in inv.Sunt numai copipesy ideologic sa fie ceva ce nu se poate realiza.Nu a fost real la clasa si nu cunoaste etapele de dezv. si particularitatii de pricepere a copilului Etapizat
D-na HABSR NU ARE DE EDUCATIE IN SISTEMUL DE AZI. EXISTA O SOLUTIE CLARA.DAR TREBUIE SA SCAPAM DE FOMISTI DE BANI.SA VINA OAMENI CARE PRACTICA SI STIU REAL CE SE FACE PENTRU A SE PUTEA REALIZARI LA NIVELUL TESTELOR EUROPENE.
Iar debiteaza asta aiureli. N-au pic de rusine politrucii penele-pesede.
Faceti comparatie ce inseamna transparenta in Germania vs. Romania.
In Renania de Nord–Westfalia, cel mai populat land din Germania (cat Romania).
Dupa comunicarea rezultatului, elevul (sau parintele) poate solicita in scris consultarea dosarului de examen. Cererea trebuie depusa in termen de o luna de la comunicarea rezultatului, la scoala.
Elevul are dreptul sa vada: lucrarea, observatiile si comentariile corectorilor, fisele si documentele din dosarul de examen referitoare la propria evaluare.
Consultarea are loc sub supraveghere. Elevul poate lua notite, iar normele administrative prevad ca poate primi fotocopii ale propriilor documente de examen.
In Germania accesul la lucrare este tratat ca un drept procedural, nu ca o concesie a organelor de partid si de stat. Elevul poate verifica modul de corectare si, daca identifica erori materiale sau de aplicare a baremului, poate formula ulterior o contestatie sau poate recurge la o cale de atac.
Pentru cunostiinta duduii specialiste in educatie, in multe sisteme occidentale de educatie autoevaluarea se invata sistematic. In afara de aiureli debitate la TV a mai facut acesta duduie ceva in acest domeniu?
Imi fac o autoevaluare, mi-a scapat un „i” in plus. Nu mai are rost sa fac contestatie.
Din păcate avem o categorie de oameni plătiți doar pentru a face pe interesanții. Ar fi bine să muncească pentru bani sau să plece iar banii respectivi să fie folosiți în sistem. Pentru burse de exemplu. Doamna, deunăzi vroia să desființeze examenul de titularizare și să îl înlocuiască cu sistemul de pile, vine constant cu propuneri de chibiț fără ca acestea să aibă vreun fundament. Americanii au o vorbă: puneți banii unde îți pui cuvântul. Cu ce plătește sau cum plătește doamna respectivă aberațiile scoase pe gură dacă finalitatea lor e dezastruoasă? Cu funcția, cu banii proprii? Cu pușcărie? Nu, cu nimic. Încasează sume mari de bani din impozite și taxe care ar trebui să meargă în educație. Dar nu merg, merg în buzunarul doamnei sau al altor doamne și domni care doar scot cuvinte pe gură. Cuvinte care fiind zise de unii care nu au predat de zeci de ani sunt egale cu zero. Ca și activitatea lor: zero. Ba nu, cheltuielile inutile pentru un stat care nu are bani.