Mamuții lânoși ar putea apărea din nou pe Pământ, după ce au dispărut acum 4.000 de ani, își propune o companie americană care se ocupă de științe biologice. Cum ar putea ajuta la combaterea încălzirii globale

585 de vizualizări
Foto: © Planetfelicity | Dreamstime.com
Mamutul lânos ar putea fi “resuscitat” în câțiva ani, dacă o nouă firmă care se ocupă cu cercetarea în științe biologice va avea succes în procedurile pe care le demarează. Compania Colossal intenționează să fecundeze un elefant cu un embrion format din celule de mamut și de elefant, informează Euronews Green.

Această “aducere la viață” este posibilă datorită tehnologiei de editare genetică CRISPR care, ca o foarfecă moleculară, poate insera ADN-ul de mamut dispărut în genomul unui elefant asiatic. ADN-ul de mamut, colectat din colți, oase și alte părți ale corpului conservate în gheață, va fi secvențiat pentru a crea un “hibrid elefant-mamut” care arată ca un elefant mai mare, cu blană, cu urechi mai mici și un cap cu frunte boltită.

Potrivit Euronews, deja mii de modificări au fost aduse unui nucleu celular; nu se știe exact câte sunt necesare pentru a readuce bestiile la viață și a le permite să supraviețuiască în frigul din zona Arctică. Niciodată până acum omenirea nu a mai reușit să exploateze puterea acestei tehnologii pentru a reconstrui ecosistemele, a vindeca Pământul și a-i conserva viitorul prin repopularea animalelor dispărute, spune cofondatorul companiei, Ben Lamm.

  • Anul trecut, compania a anunțat că a reușit să strângă 12,6 milioane de euro de la investitori, pentru a realiza viziunea cofondatorului privind aducerea la viață a mamuților. Printre aceștia, conform Euronews Green, se numără antreprenori miliardari precum Peter Thiel de la PayPal și gemenii Winklevoss.

Mamuții lânoși au dispărut în urmă cu aproximativ 4.000 de ani, la sfârșitul ultimei “ere glaciare”. Aducerea lor înapoi, spune echipa Colossal, este un pas spre noi progrese tehnologice în conservarea mediului, mai transmite sursa citată.

George Church, cofondator și genetician de la Universitatea Harvard, alături de alți susținători ai mișcării spun că, împreună cu noi cunoștințe în domeniile biologiei și evoluției, proiectul are puterea de a ajuta la repararea ecosistemelor și la îmbunătățirea biodiversității.

Foto: captură – colossal.com/mammoth
Cum ar putea ajuta mamuții la combaterea încălzirii globale

Colossal a sugerat, de asemenea, că mamuții lânoși ar putea avea capacitatea de a revitaliza pășunile nordice. “Fără aceste erbivore cu picioare grele, există pericolul ca arborii, mușchii și tufișurile să acapareze prea mult teren, ceea ce împiedică înghețul să pătrundă și să rămână ușor în sol”, notează Euronews.

Permafrostul arctic are o mare importanță bio-geografică: el păstrează carbonul înghețat în subteran, dar acesta se dezgheață treptat într-o buclă de reacție care accelerează încălzirea globală. Iar dezghețarea lui eliberează gaz metan, un accelerator al încălzirii climatice, dar ar putea elibera și virusuri și bacterii potențial periculoase, rămase acolo de sute de mii de ani (sursa).

  • Mamuții din tundrele arctice, astfel, păstrau pășuni în zona arctică, permițând conservarea mai bună a permafrostului. Church speră că turmele de “elefanți arctici” ar putea ajuta la reluarea procesului.

În așteptarea sosirii mamuților, un proiect de cercetare îndrăzneț este în curs de desfășurare în Siberia. Parcul Pleistocen este un experiment uriaș care își propune să restabilească ecosistemul de stepă cu mamuți care au dominat Arctica în perioada Pleistocenă, acum 12.000 de ani. În prezent, acolo se găsesc erbivore precum reni, elani și iaci.

Procedura are și riscuri, este și criticată

“Discuția de până acum a fost concentrată pe faptul dacă putem sau nu să facem acest lucru. Acum, progresăm spre: ‘Sfinte Sisoe, putem. Deci ar trebui să o facem?'”, spune Douglas McCauley, ecologist la Universitatea din California, Santa Barbara.

McCauley a oferit în 2016 un ghid legat de aducerea la viață a animalelor dispărute, care a concluzionat că orice plan de acest fel la scară largă ar fi excesiv de costisitor și contraproductiv. Cercetătorii care au dezbătut costurile programelor de acest fel susțin că banii ar putea fi mai bine cheltuiți în altă parte, și anume în eforturile pentru prevenirea dispariției plantelor și animalelor din lume în prezent, mai scrie sursa citată. Peste 30% din arborii din întreaga lume sunt amenințați de dispariție, iar ONU a avertizat că un milion de specii sunt în prezent în pericol.

Există, de asemenea, îngrijorarea că readucerea la viață a speciilor dispărute ar putea scoate la suprafață agenți patogeni necunoscuți. Acești viruși și bacterii ar putea infecta oamenii sau alte animale.

Foto: © Planetfelicity | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

You May Also Like

Călătorie gratuită în jurul Lunii pentru 8 civili cu SpaceX, plătită de un miliardar japonez – VIDEO. Peste 2.000 de români s-au înscris. Fizicianul Claudiu Tănăselia: Misiunea se poate realiza tehnic, în 1968, astronauți NASA au făcut ocolul Lunii

Peste 2.000 de români s-au înscris deja la concursul pentru selecția a 8 oameni care vor merge peste doi ani în misiunea dearMoon în jurul Lunii cu nava „Starship” dezvoltată…
Vezi articolul

Marcel Boloș, care a declarat recent că a acceptat să preia Ministerul Cercetării, este preot: „Și dacă mi-ar interzice cineva nu m-aș lăsa de Biserică. Din copilărie am aplecarea asta spre Biserică (…) nici nu concepeam altfel viața decât să fiu preot”

Fost ministru al Fondurilor europene în cabinetul Orban, Marcel Boloș a anunțat recent că „a acceptat” funcția de ministru al Cercetării și Digitalizării în Guvernul Nicolae Ciucă. Boloș este susținut…
Vezi articolul
Înscrierea la Evaluarea Națională Documente / Foto: Pexels.com

EXCLUSIV Curtea de Conturi și-a trimis auditorii la Ministerul Educației, pentru a verifica decuplarea universităților de cercetare și schimbarea standardelor minimale pentru profesori. Curtea anunță că a emis în 2019 recomandările inspectate astăzi, după un raport acceptat fără „obiecțiuni” de Ecaterina Andronescu și Nicolae Hurduc

Curtea de Conturi anunță că o echipă de auditori ai instituției derulează în prezent o acțiune de „follow-up” la Ministerul Educației, prin care verifică modul „de ducere la îndeplinire a…
Vezi articolul