Masteratul didactic nou, cu durată de un an – în dezbatere la Academia Română, joi, 9 octombrie, anunță ministrul Daniel David

2.095 de vizualizări
Politehnica București / Foto: upb.ro
O dezbatere dedicată masteratului didactic, condiție impusă prin Legea educației Deca-Iohannis pentru cei care vor să devină profesori, va avea loc joi, 9 octombrie, la ora 14:00, în cadrul Academiei Române, a anunțat ministrul Educației și Cercetării, Daniel David. Evenimentul va fi organizat în format hibrid – fizic și online – și va fi anunțat pe site-ul Academiei, potrivit ministrului.

Anunțul a fost făcut la TVR Cultural luni, 6 octombrie, în timpul unui dialog între Oana Fotache Dubălaru, decana Facultății de Litere a Universității din București, și ministrul Educației.

Fotache a subliniat, în intervenția sa, că România ar trebui să se inspire din modelul Republicii Moldova în ceea ce privește formarea profesorilor. Decana a cerut ministrului o investiție în calitatea formării profesorilor, „nu doar financiară”, subliniind că „Moldova e o țară săracă și totuși a reușit să facă lucrul ăsta”.

În replică, ministrul Daniel David a afirmat că ministerul are în analiză acest aspect și că dezbaterea de joi va aborda tocmai nevoia de reformare a masteratului didactic.

Oana Fotache: Până să ne uităm către OCDE și Uniunea Europeană la care ne tot raportăm noi, așa aș vrea să ne uităm puțin și spre Republica Moldova, care e o țară mult mai săracă, mult mai periclitată din multe puncte de vedere. Exemplele pe care le am eu în ultimii ani și la nivelul studenților care ne vin de acolo, absolvenților de liceu din Moldova și al profesorilor cu care am interacționat de la universitate sau chiar din preuniversitar, ne arată un nivel mult mai ridicat. Un absolvent de liceu cu un bacalaureat dat la Chișinău e întotdeauna în top și nu se compară cu absolvenții de liceu din România. Îmi pare rău să o spun, da, asta e realitatea. La fel, profesorii care sunt pregătiți foarte serios – sunt 4 ani de zile într-un program didactic care cred eu că funcționează bine acolo.

Și în sensul acesta m-aș gândi cam avea multe de învățat de la Republica Moldova până să ne uităm la reperele europene. Aș vrea să vă întreb dacă aveți în vedere o investiție în calitatea formării profesorilor, nu numai financiar, pentru că nu se reduce totul la bani. Moldova e săracă și iată că a reușit să facă lucrul ăsta, ceea ce s-a văzut și la votul politic din ultimii ani, că decontăm direct politic și social toate lucrurile astea.

Daniel David: În această săptămână, joi, la ora 14:00 vom avea o dezbatere în cadrul Academiei Române pentru a regândi masteratul didactic. Adică exact ceea ce spuneți dumneavoastră, elementul cheie care contează în formarea în formarea profesorilor. Știți că avem dispute sau discuții la nivel național între cei care doresc o componentă pedagogică mai mare, cei care se tem că acest lucru s-ar putea să anuleze partea de specialitate. Așa că vă invit să participați. Va fi într-o variantă hibridă – și fizic și online – și probabil că astăzi (marți, 6 octombrie – n. red.) va fi anunțat evenimentul și pe site-ul Academiei. Deci, ca să vă răspund simplu da, avem acest lucru în analiză. Joi avem o astfel de discuție, o astfel de dezbatere.

În ceea ce privește partea de liceu, știți că am început ca să un direct reforma legată de curriculum. Suntem în faza în care lucrăm la programe, după ce am trecut de planurile-cadru, deoarece la nivelul liceului am rămas în urmă. Noi avem încă planuri-cadru și conținuturi din anii 2000, adică am rămas în urmă rău de tot. Dacă lucrurile funcționează bine, ar trebui să încheiem programele la sfârșitul acestui an; anul viitor, să avem formarea profesorilor pentru a preda la nivel de liceu pe noile conținuturi și să avem noile manuale și prima generație să înceapă, într-o nouă logică curriculară clasa a IX-a în anul școlar 2026-2027. Și să știți că am încercat să… este, este complicat și orice schimbare de acest tip se leagă și de rezistența oamenilor, de cutumele cu care s-au obișnuit. Am cerut fiecărei comisii, de exemplu, care lucrează la programe, să aibă niște repere, să se uite la două-trei programe din alte țări: țări nordice, din țări latine, din țări anglosaxone, să vadă cum se face acolo, că uneori, știți cum se spune, less is more, adică uneori mai puțin înseamnă mai mult.

Și, dacă lucrurile merg bine, prima generație la nivel de liceu va intra într-o nouă logică curriculară, cum am spus, anul școlar viitor, iar eu mă aștept la rezultate bune, evident, peste 4 ani – 5 ani. În educație așa cum știți, n-ai cum să ai câștiguri de pe un an pe altul. Testele PISA, de exemplu, pentru clasa a IX-a s-au dat deja în acest an. Vom avea rezultatele anul viitor, dar nu mă aștept la rezultate semnificativ diferite, fiindcă practic nu s-a schimbat nimic, am mers pe pregătirea pe care copiii au primit-o în ultimii ani. Dar eu aș putea fi tras de mânecă, ca să spun așa, la următoarele teste PISA, dacă se implementează măcar o parte din reforma curriculară pe care am început-o, și în zona de gimnaziu și în zona de liceu”.

Context: Masteratul didactic, în centrul dezbaterilor publice după criticile mediului universitar

Consultarea publică privind metodologia pentru masteratul didactic de un an din Legea educației Deca-Iohannis a fost prelungită, după ce reacțiile universităților au generat nevoia de dezbateri suplimentare, potrivit anunțului făcut de ministrul Daniel David pe 24 iulie.

Acesta a explicat atunci că proiectul este impus de legea actuală a educației, dar că va fi „ajustat în urma consultărilor”.

  • „Am văzut emoțiile generate. Proiectul a fost propus de o comisie de oameni care vin de la marile universități ale țării – UB, UBB, ASE, Politehnica, Universitatea din Timișoara. Oameni care au fost de bună credință, dar și ei a trebuit să implementeze o lege pe care o avem în vigoare”, a spus ministrul.

Masteratul didactic, în forma pusă în transparență pe 19 iulie 2025, poate avea 60 sau 90 de credite ECTS, adică o durată de un an sau un an și jumătate, și se va organiza doar cu frecvență.

Legea educației nr. 199/2023 prevede că actualul masterat didactic de doi ani va intra în lichidare din anul universitar 2025-2026, iar noul format devine obligatoriu din 2029 pentru toți cei care doresc să devină profesori.

Criticile vin din partea mai multor profesori universitari, printre care Oana Fotache Dubălaru și Ionel-Dumitrel Ghiba (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași), care au avertizat că scurtarea duratei masteratului ar putea reduce calitatea pregătirii viitorilor profesori.

Totodată, fostul ministru al Educației Daniel Funeriu, autorul masteratului didactic de doi ani introdus prin Legea educației 1/2011, a afirmat că actuala formulă „diminuează pregătirea de specialitate” și că Daniel David este „prizonierul unei legi care nu îi aparține”.


1 comment
  1. Un curs de un an nu e master, sunt cel mult cursuri de formare postuniversitare. Un master ține minim 1.5 ani sau mai degrabă 2.

    Problema lor e că NU sunt destui profesori nici acum iar dacă impun masterul de tocat vorbe vor fi și mai puțini. Așa ca se caută o soluție ca să păstreze numele dar să golească fondul, să rămână forma și atât.

    La mai multe „succesuri”, Davide. Dă-ți demisia, impostorule!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Din 2024, elevii din 300-400 de școli vor face parte din programul „Învățare remedială”, potrivit unui memorandum aflat pe ordinea de zi a ședinței de Guvern / Școlile vor fi selectate de inspectoratele școlare

Din 2024, elevii din 300-400 de școli vor face parte din Programul „Învățare remedială”, potrivit unui memorandum aflat pe ordinea de zi a ședinței de Guvern. Este vorba despre operaționalizarea…
Vezi articolul

Directorul Sorin Hagiu, despre orele remediale: Riscăm să avem niște lucruri făcute doar pe hârtie, o condică semnată și, de fapt, beneficiul să nu ajungă cu adevărat la elevi / E doar un mod complicat de a spune că ar trebui să lucrăm diferențiat, ceea ce mulți dintre noi încercăm să facem, a spus profesorul Doru Căstăian

Orele de educație remedială introduse începând din anul școlar 2025-2026 ridică mai multe probleme, motiv pentru care este posibil ca obiectivul acestora să nu fie atins, a declarat Sorin Hagiu,…
Vezi articolul

Lupta generalului Ciucă cu sesizările de plagiat: La cererea fostului premier, Curtea de apel Cluj obligă Ministerul Educaţiei să se abţină de la analiza suspiciunilor de plagiat privind teza sa de doctorat

Curtea de Apel Cluj a obligat Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării (UEFISCDI) din cadrul Ministerului Educaţiei să nu admită în principiu sesizarea Asociaţiei Declic…
Vezi articolul