Măsurile împotriva profesorilor și a școlii sunt „revanșa guvernului” pentru greva din 2023, spune liderul sindical Marius Nistor

Liderul sindical Marius Nistor a spus că măsurile luate în Educație în pachetul fiscal ar reprezenta o „revanșă” a Guvernului pentru greva profesorilor din 2023. Marius Nistor a făcut această declarație la Antena 3, luni, 7 iulie. Liderul Federației Educației Naționale „Spiru Haret” a subliniat că măsurile anunțate în Educație au cel mai mare impact privind reducerea deficitului bugetar: 0,21% din produsul intern brut.

• Recent, George Purcaru, vicepreședinte FSLI, a spus despre creșterea normei didactice că „profesorii vor munci mai mult. Aceste pachete de măsuri sunt un atentat la dreptul la muncă pentru cadrele didactice”.
• 10 ore de predare, în loc de 14, pentru directori, propune un amendament PSD la legea Bolojan, potrivit surselor Edupedu.ro.

Liderul sindical Marius Nistor a spus că ceea mărirea normei didactice cu 2 ore pentru profesori, de la 18 la 20 de ore, creșterea numărului de elevi într-o clasă, modificările legate de calculul pentru plata cu ora dar și prorogarea unor măsuri privind angajarea consilierilor școlari sau a programului școală după școală, este o revanșă a guvernului pentru greva profesorilor din 2023.

„Din punctul nostru de vedere, asta nu înseamnă altceva decât o revanșă pe care guvernul actual, format din aceleași partide care existau și în 2023 o iau împotriva noastră, ținând cont de ceea ce s-a întâmplat în anul de grație 2023 și măsurile lor vor aduce sistemul de învățământ preuniversitare în colaps”, a spus Nistor la Antena 3.

Cea mai mare contribuție pentru reducerea deficitului fiscal este din impactul pe măsurile din Educație, mai spune Nistor. „Contribuția, în ghilimele a educației la reducerea deficitului bugetar este cea mai mare în momentul de față, ea ajungând la 0,21% din produsul intern brut.

Redăm declarația integrală a liderului de sindicat, Marius Nistor

Marius Nistor, lider sindical: „Contribuția, în ghilimele a educației la reducerea deficitului bugetar este cea mai mare în momentul de față, ea ajungând la 0,21% din produsul intern brut. Și asta în condițiile în care în norma didactică de predare crește cu 2 ore, în condițiile în care degrevările directorilor se reduc mai mult decât dramatic, în condițiile în care vor fi comasate unități școlare, cresc efectivele de elevi la clasă și, bineînțeles, se reduce și cuantumul orelor predate în regim de plata cu ora și nu numai. La asta puteți să adăugați toate acele articole prevăzute în legea învățământului preuniversitar, legea nr. 198, articole care au fost prorogate și pe care Guvernul Bolojan are intenția să le abroge. La ce fac referire articole respective? Se referă la școala de după școală, se referă la masă sănătoasă, se referă la finanțarea școlilor izolate din zone defavorizate, se referă la protecția unităților școlare, că vorba aia, n-am auzit de bullying, n-am auzit absolut nimic. 

Se referă, de asemenea, la angajarea de consilieri pentru fiecare unitate de învățământ școlar și multe alte lucruri asemănătoare. Mai avem nevoie de personal, de sprijin pentru clasele în care există copii cu cerințe educaționale speciale și vă spun eu că majoritatea claselor au de la trei până la șase, șapte copiii cu cerințe educaționale speciale. Și iată că prin aceste măsuri ni se arată de către Guvernul Bolojan care este atenția pe care o acordă educației. 

Din punctul nostru de vedere, asta nu înseamnă altceva decât o revanșă pe care guvernul actual, format din aceleași partide care existau și în 2023 o iau împotriva noastră, ținând cont de ceea ce s-a întâmplat în anul de grație 2023 și măsurile lor vor aduce sistemul de învățământ preuniversitare în colaps. 

Antena 3: Blocul Național Sindical venea cu o propunere de ce nu se reduce suma forfetară a parlamentarilor cu 50% pentru că un parlamentar ajunge să ne coste în acest moment, în România, pe lună, în jur de 8.000 euro, cu toții cu indemnizația și sumă forfetară. 

Marius Nistor, lider sindical: Doamne, Dumnezeule, dar cine le votează astăzi? Asumare? Cine va susține Guvernul pe această asumare? Nu exact aceiași parlamentari care sunt plătiți de la bugetul de stat cu sume mai mult decât substanțiale? Haideți că putem să fie și o altă măsură. Dacă tot vorbim de strâns cureaua, de ce mai avem Parlament cu peste 600 de parlamentari? Vă mai aduceți aminte de povestea aceea să rămână 300? Nu s-a întâmplat niciodată și nu se va întâmpla niciodată așa ceva.

L-am auzit pe domnul premier, vorbind despre acea situație de la Curtea Constituțională. Știți că puteau beneficia la pensie de 180.000 lei și domnia întrebat de presă, răspunde că nu este moral, dar pe de altă parte au o lege și au banii prevăzuți, dar este moral ca legea învățământului preuniversitar, s-o modifici de zeci de ori prin ordonanță de urgență? Acest lucru este moral? Să interzici dreptul la educație pentru zeci de mii de copii, să lovești în resursa umană calificată, ținând cont că sistemul nu este atractiv și nu va fi atractiv de acum înainte? Să vii să spui în bășcălie și ce, dacă directorii nu vor mai fi degrevați, n-au decât să-și dea demisia. Dar noi nu credem în așa ceva”. 

Despre norma didactică

Din anul școlar 2025-2026, toți învățătorii și profesorii pentru învățământul primar vor avea incluse în atribuțiile postului 2 ore pe săptămână de pregătire remedială, potrivit unui proiect de lege care ar urma să modifice Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023. Această măsură s-ar aplica din toamnă și până la începutul anului școlar 2029-2030.

Același proiect prevede că profesorii care predau elevilor de gimnaziu și de liceu vor avea norma didactică de predare de 20 de ore, adică vor fi 2 ore în plus. De asemenea, norma didactică va crește cu 4 ore pentru profesorii cu gradul didactic I şi care desfăşoară activitate de mentorat, ajungând la 18 ore.

Tot din toamnă, norma didactică crește cu două ore și pentru profesorii din învățământul special. Aceștia vor avea 18 ore pe săptămână de predare-învățare-evaluare, nu 16 ca în prezent.

Din anul școlar 2025-2026, profesorii de instruire practică şi maiştrii-instructori vor avea norma didactică de predare 26 de ore pe săptămână, după cum se arată în proiect. În prezent, norma pentru profesorii de instruire practică și maiștrii-instructori este de 24 de ore pe săptămână.

Miercuri, 2 iulie, premierul Ilie Bolojan a anunțat că propune creșterea normei didactice pentru profesorii din învățământului preuniversitar cu 2 ore pe săptămână.

„Vom propune creșterea normei didactice cu 2 ore față de ceea ce aveam azi în învățământul preuniversitar și universitar. Asta înseamnă că, din cele 40 de ore pe săptămână pe care un cadru didactic trebuie să le petreacă la scoală sau în școală, în loc de 18 ore va preda 20 (n. red în mediul preuniversitar), în loc de 16 va preda 18 (în mediul universitar)”, a spus premierul Ilie Bolojan în conferința de presă de miercuri în care a anunțat pachetul de măsuri fiscale.

Joi, 26 iunie, ministrul Daniel David a anunțat, în cadrul unei conferințe de presă, că norma didactică va crește:

„Cele două probleme majore sunt: 1 – norma: în programul de guvernare este ideea că în zona preuniversitară trebuie să creștem norma; 2 – bursele atât în zona preuniversitară, cât și în zona universitară. Care vor fi deciziile finale? Nu știm încă. Adevărul este că încă discutăm. Astăzi discutăm, mâine discutăm, dar, cu siguranță, aceste două schimbări se vor face. Nu vă pot spune încă cum, în ce formă exact, dar vă pot spune principiile după care eu lucrez în aceste discuții, inclusiv cu colegii mei din guvern, cu ministrul de finanțe, cu premierul.”

Pe 23 iunie, Daniel David a anunțat, printr-un mesaj transmis cu ocazia preluării unui nou mandat de ministru al Educației și Cercetării, că va propunere ca norma didactică să poată să fie crescută cu maximum 2 ore:

• „Voi propune ca valorile stabilite prin lege să poată să fie crescute cu maximum 2 ore, printr-o metodologie a ministerului, în funcție de diverse criterii (ex.: cât de fragmentată este norma, mediul de lucru, vechimea, numărul de copii cu CES din clasă etc.), pe care le voi discuta și cu partenerii de dialog social. (…)”

De la 1 septembrie 2025, plata cu ora pentru profesori se va raporta la numărul mediu lunar de ore lucrătoare, potrivit proiectului de lege privind unele măsuri fiscal-bugetare. Proiectul urmărește să modifice și să completeze Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023. Referitor la plata cu ora, Daniel David a anunțat, joi, 3 iulie, în cadrul unei conferințe de presă, că valoarea pe care o dăm pentru o oră se va schimba.

Informații de context

Un director de școală va avea normă de predare de 14 ore, din 1 septembrie, după degrevările și creșterea normei didactice din proiectul Legii Bolojan. „Așa ies calculele”, spune Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației.

Măsuri cu impact direct în Educație din proiectul Bolojan:

• scăderea numărului de angajați care vor mai beneficia de vouchere de vacanță și indemnizații de hrană, prin schimbarea bazei de raportare la salarii mai mici.

• creșterea normei didactice cu 2 ore

• reducerea cuantumului plăților pentru plata cu ora prin raportare la timpul de lucru săptămânal

• creșterea numărului de elevi la clasă

• reducerea degrevărilor pentru conducere la maximum 30% din norma de 20 de ore și pentru îndrumare și control – la maximum 50%

Citește și:

Ne batem joc de suplinitorii calificați, spune liderul sindical Simion Hăncescu: Luăm peste noapte decizia de creștere a normei didactice, care va conduce inevitabil la restrângere de activitate / L-am întrebat pe premier ce se va întâmpla cu profesorii care nu au ore la plata cu ora. Vor merge pentru 2 ore să facă naveta?

Directoarea Manuela Matits, apel la solidaritate către managerii din școli din țară: Consider inuman să fim obligați să predăm 14 ore. Mii de profesori tineri riscă să fie disponibilizați, nu putem rămâne tăcuți

Directorul Dan Ion Ionici: Dacă va trebui să predau 14 ore, îmi voi bate joc de două școli. Îmi dau demisia dacă măsurile din educație sunt adoptate

Directorul Sorin Hagiu: Munca noastră este o responsabilitate continuă. Dacă voi fi nevoit să predau și să fiu director simultan, nu voi face niciun lucru bine / Vom pune în pericol exact puținul care mai funcționează bine în sistem

900 de directori vor fi dați afară din funcții prin comasarea școlilor în unități mai mari cu personalitate juridică, conform ministrului Daniel David: Ei nu rămân pe drumuri, că sunt profesori și se întorc la predare

Risc iminent ca deciziile actuale să nu corecteze, ci, din contră, să adâncească inechitățile din educație. Școala trebuie să fie mai întâi o stare de spirit și doar apoi o instituție – Anca Florea, directoarea adjunctă a Colegiului Național „B. P. Hasdeu” din Buzău

Directorii de școli și licee, ai CCD și CJRAE nu mai au dreptul la plata cu ora și trebuie să predea minimum 14 ore pe săptămână din 1 septembrie 2025 – proiect

Un director de școală va avea normă de predare de 14 ore, din 1 septembrie, după degrevările și creșterea normei didactice din proiectul Legii Bolojan / „Așa ies calculele”, spune Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației: Vom parcurge procedurile deja începute de mobilitate a profesorilor, le vom adapta și completa ulterior

Critici sindicale pentru tăierea banilor de la plata cu ora. Simion Hăncescu: Premierul și ministrul Educației afirmă că până acum ar fi fost o dublă plată. Nimic mai fals / Marius Nistor: Guvernul face niște calcule matematice care nu au nicio legătură cu ceea ce se va întâmpla în școli