Profesorul de istorie Mihai Manea, despre diferențele de notare la Bacalaureat: Problema rezidă în modul în care este aplicat baremul la evaluare / O soluție ar fi standardizarea evaluării la clasă

Diferențele dintre notele acordate inițial și cele stabilite după contestații la proba de Istoria Românilor pot fi explicate prin modul neuniform de aplicare a baremului, consideră Mihai Manea, președintele Asociației Profesorilor de Istorie, care, la solicitarea redacției Edupedu.ro, a prezentat principalele probleme ce pot apărea în procesul de evaluare.

O soluție posibilă poate fi – ca un prim pas – standardizarea evaluării la clasă – atunci când se va ajunge cu acest obiectiv la nivelul liceal.

Referitor la aspectele legate de diferențele de notare marcate între evaluarea inițială și evaluarea lucrărilor scrise la contestații la examenul de Bacalaureat, la disciplina Istoria Românilor, trebuie avute în vedere neapărat următoarele aspecte:

Baremul de evaluare și notare la disciplina Istoria Românilor este unul dintre cele mai bine și meticulos elaborate – sunt oferite soluții pentru fiecare caz în parte. Astfel, baremul oferă soluția de a puncta orice mod de redactare a răspunsului corect (de exemplu: prin citat din sursă/menționare sau în enunț). De aici, rezultă faptul că problema rezidă în modul în care acesta este aplicat la evaluare.

Există uneori probleme legate de uniformitatea aplicării baremului și gradului de obiectivitate al evaluării – cadre didactice mai strânse la evaluare, grade didactice mai largi la mână; dacă candidatul redactează – de pildă la Subiectul III – eseu într-un stil mai frumos, mai literar dar nu atinge cerințele baremului, este clar că punctajul prevăzut nu i se poate acorda.

În plus, există termeni cu un grad ridicat de dificultate pentru elevi – de exemplu:

1) scrierea oricărei relații cauză-efect stabilite între două informații selectate, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect)

2) formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere – câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii care susţin punctul de vedere formulat. Punctajul total (10 puncte) sau cel parțial (7 puncte) se acordă răspunsului format din punctul de vedere și din cele două informații/o informație selectate/selectată din sursă

3) nu se punctează doar punctul de vedere sau doar informațiile/informația

4) argumentarea afirmaţiei date – prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (aşadar, astfel etc.). Rezolvarea optimă a unor atare itemi presupune muncă susținută la clasă a profesorului cu elevul.