Minciunile propagate de Călin Georgescu pe TikTok, referitoare la educație: Lucian Blaga și Mihai Eminescu nu s-ar preda în școli, elevii nu ar învăța Istorie și Geografie la liceu / Despre medicină: „Singura știință este Iisus Hristos”

13.897 de vizualizări
Călin Georgescu / Foto: INQUAM Photos – Octav Ganea
Călin Georgescu, candidat pro-rus la alegerile prezidențiale din România, lector universitar la Centrul universitar Pitești din cadrul Universității Politehnica, conduce cu aproape 23% din voturi conform primelor rezultate oficiale ale primului tur. Poziția sa surprinzătoare în fruntea clasamentului electoral ar fi atribuită mai ales unei strategii de comunicare intensă pe TikTok, platforma de socializare care i-a permis să-și răspândească mesajele ultra-naționaliste, anti-europene și pline de dezinformări, arată o analiză G4Media.ro și InfoSudEst.

Georgescu a atras un public numeros, format mai ales din persoane dezamăgite de actualul sistem politic, printr-o combinație de discursuri populiste și teorii conspiraționiste, potrivit analizei citate.

Una dintre temele discursului său a fost critica sistemului educațional din România. Într-un podcast găzduit de vloggerul Gojira pe YouTube și din care au fost preluate masiv fragmente pe TikTok, în videoclipuri scurte, targetate, de pagina lui oficială sau de sutele de pagini de susținători care se raliază discursului său anti-sistem, anti-UE, anti-NATO și anti-Occident, Georgescu a afirmat că marii clasici ai literaturii române nu mai sunt predați în școli, rostogolind în discursul său un fake news:

„Gândiți-vă că Lucian Blaga este unii din principalii interziși în România. Deci «nu vreau să sfărâm corola de minuni a lumii» – este esențial! [Moderator: Unde este interzis?] Lucian Blaga, dacă dumneavoastră îmi demonstrați că este predat în școli… Nu există așa ceva. Mihai Eminescu, Lucian Blaga, Octavian Goga, Coșbuc. Este închis subiectul”, a spus Georgescu într-un videoclip văzut de peste 304.000 de ori și apreciat de 36.000 de internauți pe TikTok, postat cu câteva zile înainte de alegeri.

Această afirmație este însă falsă. Lucian Blaga este inclus în programa școlară pentru liceu, fiind studiat în cadrul literaturii interbelice și moderniste și aflându-se în programa de Bacalaureat printre autorii canonici pentru proba la Limba și literatura română – lista lor integral aici. De exemplu, opera „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” este analizată în detaliu în contextul simbolismului și filosofiei creației și aleasă de majoritatea profesorilor și elevilor pentru eseul de la examenul de Bacalaureat.

Foto: Programa Bacalaureat Limba și literatura română 2024

De asemenea, Mihai Eminescu, considerat poet național, este parte integrantă a programei gimnaziale și liceale, fiind abordat din multiple perspective: lirica romantică, viziunea filosofică și națională. George Coșbuc și Octavian Goga sunt, de asemenea, incluși în manuale și abordați de profesorii de limba și literatura română la ore, în contextul literaturii sociale și naționaliste.

Pe lângă acuzațiile legate de programa școlară, Georgescu a criticat ceea ce el numește accentul excesiv pus pe disciplinele exacte, în detrimentul Istoriei și Geografiei:

„Dacă dumneavoastră vreți să vă faceți muzician, de ce trebuie eu să te îndop cu matematica și fizica? Și nu numai asta, te mai pun să dai și test, și bacalaureat, și examen. Dar unde? Toate la matematică și fizică. Dar de ce să nu dea din Istoria românilor, de ce să nu dea din Geografia țării, că habar n-au de geografie, nici nu știu pe unde sunt apele. Am văzut la studenții mei, am întrebat odată de Dunăre. Au cunoștințe primare, pentru că în liceu nu mai există, și asta este baza și fundamentul pentru viitorii tineri”, spune candidatul pro-rus și cu manifestări legionare în același videoclip văzut de sute de mii de ori.

  • O altă pagină de susținere a candidatului pro-rus a publicat un videoclip mai scurt, din același fragment. Videoclipul, acesta postat la finalul lunii octombrie, a fost văzut de peste 1,7 milioane de ori și apreciat de 156.000 de persoane.

Aceste afirmații sunt, din nou, în contradicție cu realitatea. Istoria și Geografia sunt discipline obligatorii până la clasa a XII-a, pentru fiecare profil și specializare, fiind chiar discipline de bacalaureat pentru anumite profiluri (tehnologic și uman, de exemplu). La Istorie, temele includ aspecte detaliate exclusiv despre istoria României, iar la Geografie – de geografia țării și a Europei. Mai precis, elevii de liceu studiază specificitățile geografice ale Dunării și rolul acesteia în peisajul geografic și economia națională, potrivit programelor școlare în vigoare aprobate la nivel național de Ministerul Educației.

Iar el continuă în același video cu o retorică la adresa valorilor europene, promovând mesaje anti-imigrație și pledând pentru o viziune economică simplistă, dar populară:

„Tineretul trebuie să fie pe primul loc într-o țară care se respectă, copiii să fie protejați total, trebuie să protejezi țara de migrație, de asemenea cu granițe împotriva imigrației, care distruge cultura unei țări. Trebuie să facem în așa fel încât principiul subsidiarității să protejeze familia, în așa fel încât tot ce înseamnă economie să fie taxe și impozite mici. Că dacă sunt mari, așa a căzut și Imperiul Otoman în 1922. Taxe și impozite mici înseamnă că viața va înflori. Pentru că dacă tu ca proprietar ești bogat, nu ești bogat, ești foarte bogat. Țara e bogată, este foarte simplu. Ei trăiesc din jecmăneala pe care o pun și birul pe antreprenorul român. Ei prin asta trăiesc”.

Un videoclip publicat pe 25 noiembrie la miezul nopții, la câteva ore după primele exit-polluri, îl arată pe Călin Georgescu în timpul unui interviu susținând: „Fără educație nu poți să ai o națiune, ca și fără istorie, cum vă spuneam mai devreme. Nu ai cum să ai o națiune”. Același cont promovează fragmente din mai multe interviuri cu invitați la podcasturi precum preotul Constantin Nicula, parapsihologa Lidia Fecioru și actorul Bebe Cotimanis.

„Noi nu avem sistem de învățământ”

Întrebat ce ar schimba la sistemul de educație, candidatul pro-rus a declarat că „noi nu avem niciun sistem de învățământ”, într-un atac la elevi și profesori: „Noi nu avem niciun sistem de învățământ. Este doar o fugă după note și după pedepse. Deci nu ai cum să ai o educație prin așa ceva. Este… să aducem entuziasm, asta trebuie să facem în educație. Să readucem entuziasmul în tânăr, ca el să-și exprime genialitatea, creativitatea lui. Atunci poți să spui că ai educație”. Peste 34.000 de redări a avut acest videoclip, apreciat de peste 3.000 de oameni.

O altă pagină de TikTok urmărită de 10.700 de oameni și care a strâns peste 158.000 de aprecieri la toate videoclipurile laudative pentru Călin Georgescu a avut 256.000 de redări și 25.000 de aprecieri la un fragment de videoclip cu candidatul pro-rus care vorbește de la o tribună a Universității de Vest din România (UVT):

„Că tot am vorbit de comparații și competiții, le dăm note învățându-i același lucru. Sau de fapt forându-i să învețe același lucru. Copilul nu este o găleată pe care o îndopi cu informație. Copilul este o flacără adâncă pe care tu trebuie să o aprinzi. Educația nu înseamnă să aduci din exterior în interior lucruri inutile. Ci să scoți din interiorul lui vocația, lumina, libertatea, asta înseamnă educația. Și vă subliniez că nu există copil-problemă în România, niciunul nu e copil problemă sau tânăr problemă. Sunt părinți problemă și adulți problemă”.

El a vorbit și despre profesia sa, întrebat ce lucrează, tot în podcastul Gojira înainte de alegeri. „Sunt lector la Facultatea de Științe [Facultatea de Științe, Educație Fizică și Informatică – N. Red.], Universitatea din Pitești. Și primesc salariu ca ceilalți colegi ai mei, 6.000 și ceva de lei. Soția are un PFA. (…) În situația mea sunt toți colegii mei și majoritatea cadrelor didactice din România”, a spus Georgescu în podcastul lui Gojira de pe Youtube. El are, cu toate acestea, 264.000 de euro în conturi la două bănci, potrivit declarației sale de avere depusă la Biroul Electoral Central (BEC) pentru a intra în cursa pentru alegerile prezidențiale.

Despre profesori: să le spună elevilor înainte de ore că au inima „pregătită” să-i „călăuzească” către fericire

În aceeași emisiune, el a mai spus că profesorii ar trebui să le vorbească elevilor înainte de oră sau curs despre faptul că au inima „pregătită” să-i „călăuzească” către fericire: „«Eu sunt pregătit cu inima mea să te călăuzesc. Pe calea către libertate, către fericire». Cea mai importantă piesă este că omului i-a fost dat să fie fericit cum i-a fost dat păsării să zboare”.

O pagină care se prezintă ca fiind „de susținători” ai lui Călin Georgescu, urmărită de 81.000 de oameni și cu videoclipuri apreciate în total de 1,7 milioane de utilizatori de TikTok, a postat pe 1 noiembrie un videoclip văzut de 118.000 de ori în care candidatul pro-rus la președinție declară că „toți din Parlament” „sunt profesori” și minimizează recunoașterea acestei profesii.

  • „Și toți sunt profesori. Știți cum era pe vremuri? Pe vremea lui Spiru Haret, ca să ajungi, când s-a ajuns de fapt să fie numit un profesor la Giurgiu, a fost eveniment național. Era un titlu de profesor. Acum toți ăștia din Parlament sunt profesori, domne. Este de neimaginat. Adică se plagiază unii pe alții. (…) În prostie. (…) Câtă onoare poate să mai aibă, mai poate să fie în România când dezonoarea este un sport național”, a spus candidatul pro-rus la un podcast moderat de omul de afaceri din industria jocurilor de noroc Sorin Constantinescu, membru anul trecut în partidul extremist AUR.
Călin Georgescu, atac la medicină: Nu există COVID, nu l-a văzut nimeni. Singura știință este Iisus Hristos

Într-un alt videoclip de pe TikTok, în care este redat un fragment din interviul acordat de Călin Georgescu la podcastul lui Gojira, candidatul neagă existența virusului Covid-19 care a provocat moartea a cinci milioane de oameni la nivel global (ONU).

Georgesu a făcut declarații conspiraționiste despre pandemia de COVID-19, respingând complet existența virusului și ridiculizând știința modernă. El susține că „singura știință este Iisus Hristos”. Videoclipul a fost apreciat de peste 5.000 de persoane și distribuit de oameni care au declarat în comentarii că nu-l susțin: „Vreau și eu să văd filmulețele și discursurile cu care a convins atâția români, eu mă crucesc la ce aud”, spune unul dintre ei.

„Căzutul în genunchi înseamnă că toată lumea a acceptat că există COVID. Nu există nimica, n-a fost văzut niciun virus. Nu există, nu l-a văzut nimeni niciodată. Nu există așa ceva. (…) Chestia este așa. A venit Dumnezeu și a zis: «băi, băieți, eu când l-am făcut pe om am greșit. Mi-a scăpat chestia asta cu imunitatea. Mi-a scăpat, n-am fost atent atuncea când… și atuncea vă rog pe voi, pe doctorii ăștia, să inventați o injecție ceva ca să întăriți imunitatea». Nu există așa ceva. Drept dovadă că toate aceste demersuri au fost făcute din punere politică. Singura știință care este în această lume este Iisus Hristos. Singura și unica, nu există altă știință”.

Citește și:
Cine e Călin Georgescu, profesorul de la Politehnica ce câștigă primul tur la prezidențiale, pro-rus, antisemit cu discurs legionar și anti-Occident
Cauzele fenomenului Călin Georgescu. Infestarea instituțiilor de forță și a Bisericii Ortodoxe cu ideologia anti-occidentală. Plus: periculoasa tentativă a Academiei Române de a pune în discuție orientarea pro-Vest a României
Șase cauze ale victoriei lui Călin Georgescu, candidatul pro-Putin, cu mesaje antisemite și legionare, în primul tur al alegerilor, identificate de profesorul Radu Vancu: Războiul hibrid, cinismul lui Iohannis, lipsa reglementării TikTok în România, cum a jucat Biserica Ortodoxă Română
G4Media.ro: Cine e Călin Georgescu, candidatul-surpriză pro-rus, antisemit cu discurs legionar și anti-Occident / Fostul ”premier” al lui Simion a crescut fulgerător în ultima lună printr-o strategie de pe TikTok
G4Media.ro: Reacție dură a Institutului ”Elie Wiesel” după ce candidatul pro-rus cu discurs legionar Călin Georgescu a câștigat detașat primul tur al alegerilor prezidențiale
Profesorul Doru Căstăian, despre rezultatele preliminare din alegerile prezidențiale: O educație condusă adesea de nulități al căror singur merit este obediența politică, o educație în care timpul și energia oamenilor valoroși, reformatorilor, este mâncată zilnic de fonfleuri birocratice – are „un rol deloc trivial” în rezultatele alegerilor
G4Media.ro: Cum s-a folosit candidatul ultra-naționalist Călin Georgescu de frustrările militarilor și rezerviștilor români pentru a face propagandă anti-NATO și anti-Occident
Votul anti-românesc și anti-european e consecința eșecului României educate, în bună măsură. 43% din diaspora a votat un om care ar închide probabil granițele. Oamenii și-au tras singuri un glonț în picior, entuziaști, crezând că fac bine. Asta înseamnă lipsa gândirii – analiză a profesorului Radu Vancu
ANALIZĂ Cristian Pantazi: Cel mai mare eșec de securitate națională – ascensiunea lui Călin Georgescu. Cum a ajuns România într-o situație mai proastă decât Republica Moldova, penetrată la vârf de propaganda rusă
BREAKING LIVE Elena Lasconi a trecut în fața lui Marcel Ciolacu / Prima dată după Revoluție când PSD ar putea să nu aibă candidat în turul 2 / Pro-rusul Călin Georgescu se menține pe primul loc
ANALIZĂ Dan Tapalagă: România în plin coșmar
Experiența unui student: de ce au votat tinerii din jurul meu masiv cu Călin Georgescu
„Legionar” a fost cel mai căutat cuvânt de către români, pe DEX online, în noaptea alegerilor

10 comments
  1. Eu va relatez doar o situație de acum mulți ani, 2007-2008 când fata mea era în gimnaziu și mi-a spus la un moment dat când se terminase școală ca nu au mai apucat sa studieze continentul Africa deoarece nu au avut timp. Asta m-a mirat și m-am uitat în orar și am constatat cu uimire ca avuseseră o singura ora de geografie pe săptămână! Si ne mai miram de lacunele copiilor, când noi înainte de 89 aveam ore și sambata

  2. România educată – eșecul total.
    Lăsată, de mai multă vreme, pe mâna unui partid altădată, în secole trecute, autentic reformator al învățământului, educația, inclusiv România educată, prin legile noi, oferite în anul trecut, în mare grabă, a ajuns într-un colaps total. Și, în acest caz, nu e vorba de evaluarea unor școlari, nici de celebrul test PISA, ce a produs analfabetism funcțional, pentru care s-a bătut monedă ani în șir, ci de-a dreptul un eșec de natură rațională, extins, din păcate, asupra unei importante mase de români.
    Totul e o chestiune de educație. Eșecul istoric al clasei politice din zilele acestea este în primul rând unul de educație. De capacitatea alegătorilor de a cuprinde în ansamblu evenimentele lumii de astăzi, de a evita capcanele istoriei, de a privi direct în față omul supus evaluării, pentru a vedea câte parale face, nu de a-l lăsa în penumbrele platformelor sociale. Unele dintre acestea au produs victime în rândul copiilor, chiar sinucideri sau automutilări. Să ne confruntăm oare, în aceste zile, cu efecte similare la nivel social și politic? Cine să conducă țara, relațiile internaționale, să ducă mai departe construcțiile în desfășurare, angajamentele economice la UE, pensiile și salariile, energia, prețurile, să prevină crizele financiare declanșate de șocurile politice pe care le-a propagat? Cu ce, cu vorbe, cu sloganuri de câtva secunde pe Tik Tok? E suficient să spui numai „hrană, apă, energie”, hocus-pocus și s-a rezolvat, într-o stranie tulburare de magie? Rezolvă cumva complexitatea vieții curente bunicile, chiar din sate, care navighează pe Net, sau tinerii entuziasmați de viziunea unui viitor fericit, mulți absenți de la exercițiul de formare a unei educații care să poată evita derapajele unei insidioase manipulări?
    „Hrană, apă, energie”. Nu vi se pare că simplismul acestui slogan provine dintr-o specializare agrozootehnică (cui dai hrană, cui dai apă dimineața și seara?), pe care, de-a lungul anilor, a altoit, amalgamate, fragmente de cultură, cele mai multe neaprofundate și nedigerate, pe care le aruncă într-un pretins limbaj subtil intelectual? De aici lipsa de informație precisă din domeniul cultural, gafele ce pot fi întâlnite la tot pasul. De exemplu, la podcastul Gojira, dă răspunsuri incerte sau evită să discute despre romanul „Ion”, de Liviu Rebreanu. Rămânem, de asemenea, interziși să aflăm că Lucian Blaga, din care dă citate improvizate din „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” („Eu nu sfărâm cupola…; doar ultimul vers l-a citat bine), „este interzis și astăzi”, cum ar fi de altfel și Octavian Goga sau George Coșbuc. Toți aceștia, după anii ′60 ai secolului trecut, sunt în programe, iar 2000 în toate cele peste 30 de manuale școlare de limba și literatura română. De ce insul respectiv se bagă în domenii pe care evident nu le stăpânește? Citează din Nicolae Bălcescu și din personalități ale secolului al XIX-lea, dar nu include în poziția sa politică aportul esențial al generației pașoptiste pentru orientarea dinspre Orient către Occident, de modernizare a spiritului public românesc.
    Cu toate acestea, deja brusc, în mod ciudat, se creează un mit contemporan, un amestec de religiozitate obsesivă (oare mimată?), mai curând orientală decât biblică, și de fraze patriotarde, cuvinte cu sensuri forțate, pompoase („gândire gigantică”, „Eminescu este mai măreț”, „nu există Est și Vest” etc.), derapaje de idei în argumentare, cu sugestii insidioase în interpretarea realităților românești și globale.
    Măi domnilor din mass-media, chemați-l și pe acest deux ex machina în direct în fața televizoarelor, ca să vedem cine este cu adevărat. Poporul român trebuie să ia o hotărâre decisivă, la lumina zilei, nu din întunericul protector al platformelor sociale. I-ați forfecat destul cu întrebări, unele insistent repetate de către unii invitați extrem de vocali, pe oamenii politici care guvernează încă țara, încât consecințele sunt evidente. Chemați-l și pe candidatul acesta, puneți-i întrebări de mare importanță pentru țară, încât suporterii lui, unii care poate se cred încă la o întrecere sportivă, să mediteze profund la ceea ce se întâmplă.

  3. Deh, nici pentru directoarea noastră virusul nu a existat!
    A doua zi după închiderea școlilor, în pandemie, când toată lumea statea acasă, ne-a chemat la C.P. să ne spună că noi, spre deosebire de ceilalți, vom veni la școală (vom șterge eventual cărțile cu spirt; vom trimite spre dumneaei pe WhatsApp toate materialele trimise elevilor și tot feedback-ul lor! Degeaba i-am spus de clase virtuale…
    Regula era regulă- inspirată dintr-o combinație între gândirea de dinaintea descrierilor lui Camus și modernismul ei informatic- tânăr, zglobiu panaceu! Ulterior, eram singurii din zonă care veneam la C.P. în format fizic! Dumneaei fără mască; noi, siderați, unii bolnavi, alții virtual primitori de viruși, de nevoie, tocmai din acele contacte fizice, posibil purtători spre membrii familiei…
    Au fost vremuri tulburi! De neînțeles pentru toți! Dar nu vom uita lipsa de respect de atunci! Expunerea infatuată la pachet cu comunicare verbală, nonverbală: ,,noi ( adică cei cu contacte înalte, de partid) știm lucruri pe care dumneavoastră nu le știți”, umilirea că nu puteam refuza, pentru că riscam bucata de pâine (neprezentarea la locul de muncă!), lipsa de umanitate în a comunica nu se uită! Dă-i omului situații deosebite și vei vedea vechilul din el! Eram noi tampon între obligațiile sistemului, drepturile elevului, ale familiei, posibilitățile, limitele noastre de toate felurile: cu device-uri cumpărate de noi, curent electric, internet, căldură de asigurat, susținere psihologică de dat tuturor, exemplu personal… Iar astea le-am dus pe umeri fără empatia necesară din partea acestui om! Nu ne-a încurajat! Ne-a mânat ca pe oi! Mai mult, ne-a expus fără a fi fost necesar! Alții, manageri grijulii cu resursa umană, făceau C.P.- uri pe Zoom! Noi dădeam note explicative în situații pe care dumneaei le vedea unilateral!

    Astăzi, această lipsă de respect se manifestă , la același om, altfel: dă sarcini în domenii la care nu suntem experți, are cerințe pe care le face aiurea, dar nu recunoaște și pune greșelile ei în vina celor care ,,nu- i înțeleg acuratețea”, trimite WhatsApp-uri în weekend, cu feisbucisme, anunțuri cu zile de naștere (urmate, evident, de zeci de inimioare venite la unison, imitativ, printre informații de trimiterea cărora vrea repede să se achite; noi să chiaunim căutând, că e musai să venim luni cu toate hârtiile- multe din ele delegări de sarcini făcute de angajații școlii nouă, fraierilor de profesori)! Am obosit dansând zilnic în dezacordurile melodiei și a lipsei de suflet!

    Ieri,… ieri doamna a fost grijulie: ne-a făcut urarea de a avea decizii inspirate!
    Le-am avut!
    Datorită, mulțumită dumneaei!

    Poate aceste alegeri ne vor da șansa de a avea un loc de muncă unde bucuria cunoașterii, creativitatea să aibă condiții de manifestare!

    1. Punem pariu ca dupa ce au citit comentariul tau, cel putin 8/10 profesori au crezut ca este vorba despre directoarea lor?:)

  4. Ca o paranteză…Oare nu ne am săturat de Rebreanu și Sadoveanu ?Și mai SUNT…Nu le minimalizez aportul dar există atâția scriitori români care ar merita să fie în cărțile de Română…De Ion Marin Iovescu ați auzit? Sau de Ioan Dan?Păcat. Suntem încă ancorați într un trecut zbuciumat…Dar…probabil că așa trebuie să fie…

  5. Principalul motiv pentru care a fost votat Calin Georgescu a fost teama de razboi cultivata de mult timp,pe retelele de socializare.

    1. Nu inteleg cum fac universitatile examenele psihologice si psihiatrice anuale. Are delirium tremens. Chiar nu vede nimeni extazul mistic? Spune ca unii oameni intalniti erau alte specii… W—-T—–F——???

      1. Delirium tremens au de obicei alcolicii care nu mai au ce sa bea. Omul e calm, nu se agita, nu are halucinatii, doar delireaza si are o ideatie conspirationista.

        Probabil e paranoia. Testele psihologice in scoala se fac la misto, toate ies OK. Nu se face un examen psihiatric decat daca are ala halucinatii in fata ta, poate.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Educația românească, sub bisturiul OCDE într-o analiză economică a situației din țară: stagnare la un nivel redus în ultimii ani, nivelul analfabetismului ar putea crește / “România Educată” – doar un “prim pas” pentru nevoile de reformă reală în domeniu

Performanța educației românești a stagnat la un nivel scăzut în ultimii ani și riscă să se deterioreze și mai mult din cauza crizei Covid-19, afirmă Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare…
Vezi articolul

Școlile – “relativ sigure”. Transmisia în rândul elevilor rămâne scăzută și e cauzată mai degrabă de situația din comunitate – Washington Post, despre țările europene unde “școlile sunt ultimul lucru care s-ar închide”

Școlile care au rămas deschise în Europa pe parcursul celui de-al doilea val al pandemiei arată că unitățile de învățământ par, în continuare, relativ sigure din punct de vedere epidemiologic,…
Vezi articolul