VIDEO Ministrul Daniel David a răspuns la întrebări pe pagina de Facebook a ministerului și a prezentat direcțiile strategice pentru 2025 – discurs integral

2.848 de vizualizări
Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a prezentat direcțiile strategice pentru anul 2025, un scurt raport despre activitatea ministerului. Acesta a răspuns la întrebări pe pagina de Facebook a ministerului, conform edu.ro.

Redăm integral discursul ministrului și răspunsurile la întrebări:

„Numele meu este Daniel David, sunt ministrul educației și cercetării, dar să știți că în această seară sunt aici în lume personal, de aceea și discuția va fi una mai informală. Am venit în primul rând pentru că, ca psiholog, înțeleg că societatea noastră se schimbă și că oamenii emancipați își doresc să fie co-creatori în deciziile care ajung să le influențeze viața. Și atunci m-am gândit că dincolo de aspectele formale pe care le avem, adică comunicate de presă, prezența mea la diverse interviuri în mass media sau conferințele formale de presă pe care le voi organiza la minister într-o variantă sistematică, ca să spun așa – cel puțin una în fiecare lună, dacă nu sunt și alte aspecte extraordinare – m-am gândit că tot la o săptămână, poate la două săptămâni și în funcție de ce se mai întâmplă în domeniul nostru, să am și această discuție directă cu dumneavoastră, oamenii din sistem. M-aș bucura că în timpul acestei discuții… în care, repet, încercăm să co-creem acest sistem al educației și al cercetării, să înțelegem că fiecare trebuie să ne respectăm competențele, rolul pe care îl avem.

Eu n-am venit din motive politice în această poziție, aș spune că nici măcar din motive personale. Am venit mai degrabă pentru a încerca să facem împreună ca acest sistem să funcționeze bine, sistemul de educație și cercetare. Nu voi avea nicio problemă să recunosc când greșesc, să-mi asum responsabilitatea și să corectez lucrurile. Dar, de asemenea, probabil că vor fi și momente în care voi avea decizii care nu o să fie foarte populare. Dar ce pot să vă promit atunci este că de fiecare dată le voi argumenta științific și sau prin valorile în care cred, sau uneori, sper eu foarte rar, dar vor fi și astfel de momente, prin anumite contexte speciale care pot să apară, dar și acolo cu argumente sociale sau etice, sigur, totdeauna în contextul legii. Acestea fiind spuse, încep cu două lucruri mai generale și anume ce s-a întâmplat până acum în acest mandat și care sunt planurile pentru viitor. 

În primul rând, trebuie să înțelegeți că încă suntem în faza de organizare a ministerului. Au fost cele două ministrele, al educației și al cercetării, cu încă câteva componente. Acum suntem în faza de organizare și încercăm să gândim un model care să fie eficient. Să nu avem direcții care se suprapun, să nu avem oameni care fac același lucru. Încercăm să folosim eficient și bugetul pe care îl vom avea și gândim și propunem un buget care să ne asigure buna funcționare a sistemului. 

Dar acum, acestea fiind spuse, chiar dacă suntem în această fază de organizare, asta nu înseamnă că nu ducem activitățile cotidiene și că nu putem începe unele schimbări, unele reforme, chiar dacă, într-adevăr, trebuie să recunoaștem, nu cu toată forța. Neavând încă arhitectura finală, nu poți să spui că ești implicat cu toată forța în aceste activități. Cine nu recunoaște, și eu recunosc acest lucru și cred că și alți miniștri gândesc similar, începutul de mandat nu este foarte promițător prin contextul economico-financiar, și aș spune și prin contextul politic în care ne aflăm, cea mai înaltă instituție a țării nefiind încă bine așezată. Spun acest lucru nu ca să mă plâng, ci ca să înțelegem că este o situație complicată și într-o altfel de situație trebuie să fii foarte realist. 

Iar perspectiva mea, într-o altfel de situație complicată, este să am o strategie pe termen scurt și mediu, probabil până la începutul lunii iunie, și o strategie pe termen mediu și lung, după luna iunie. Acuma, în strategia asta pe termen scurt-mediu, ceea ce este foarte important pentru mine este să pot realiza un diagnostic al sistemului nostru de educație și de cercetare. Eu știu că se fac multe analize, există un raport oficial al ministerului, toate sunt bune. Dar pentru mine este important să am un diagnostic de un alt tip. Un diagnostic care să ne susțină după aceea. Politici bazate pe dovezi, pe termen mediu și lung, fiindcă tot în mintea mea este ideea că sistemul nostru de educație și de cercetare n-ar trebui să fie foarte mult influențat politic. 

Arhitectura ar trebui să rămână relativ stabilă, iar politicienii, miniștrii care au și coloratură politică, să nu vină să schimbe arhitectura și să bulversăm mereu sistemul la fiecare schimbare de ministru, ci sigur să vină cu politicile proprii într-o arhitectură care este însă una sănătoasă și care ne conectează cu bunele practici europene. Și atunci acest diagnostic care o să ne spună ce merge prost și de ce merge prost, dar cauze reale, nu iluzorii, ce merge bine și de ce merge bine, mă va ajuta să iau aceste politici bazate pe dovezi și pe următorii miniștrii s-ar putea să-i ajute în această direcție. Și tot în această perioadă, pe termen scurt și mediu, evident că este foarte important pentru noi să ne asigurăm că sistemul de educație și de cercetare, ca să spun așa, day by day, prin activitățile cotidiene, funcționează bine. 

Și lucrul ăsta, să știți, așa cum bănuiți, este o mare provocare, pentru că suntem, probabil, ministerul cu cel mai mare impact social. Avem milioane de oameni direct implicați în sistem: elevi, studenți, profesori, cadre de cercetare, personal administrativ. Este un sistem complex și complicat. Ca să nu mai spun că restul țării, într-un fel, face parte și este mereu foarte legat de acest sistem prin faptul că toți sunt oarecum absolvenții sistemului de educație, astfel încât preocuparea este foarte mare pentru acest sistem. Din păcate, vedem cu toții că există o doză prea mare de neîncredere, suspiciune, cooperarea nu funcționează foarte bine. Văd o zonă de concentrare foarte mare a puterii. Adică toată lumea dorește să vorbească cu ministrul pentru orice problemă. Nimeni nu are încredere să discute cu alte instituții, cu profesorul, cu directorul de școală, cu inspectorul, cu directorii din minister, cu secretarii de stat. Toți vor să discute cu ministrul, ceea ce mie îmi arată că sistemul nu funcționează bine. Dacă au fost miniștrii care au vrut să facă micromanagement, eu cred că este o mare greșeală pentru un sistem atât de complicat și complex. Și eu vreau să fiu sincer de la început și să vă spun că rolul meu este să ies în față totdeauna când trebuie să discutăm despre viziune, despre strategie, să monitorizezi implementarea operațională, dar nu să o fac eu. Să fiu atent să funcționeze bine lucrurile, iar când apar probleme mari, nu orice problemă minoră, de sistem, trebuie să ajungă la ministru, când apar probleme mari, să mă asigur că reacționăm rapid, transparent. Și în același timp, dacă nu există reguli prin care să corectăm problema care a apărut, să creez rapid regulile respective. Cred că asta este funcția unui ministru, nu să fie un fel de administrator care face micromanagement la un sistem atât de complicat și de complex. 

Și atunci m-aș bucura cu toții să ne mai dăm o șansă. În acest sistem complicat și complex apar și lucruri bune. Hai să vorbim și despre ele! 

E drept că apar și lucruri proaste, apar greșeli, apar nedreptăți. Hai să vorbim despre ele fără să le mai amplificăm. Hai să vorbim despre ele fără să le distorsionăm. Mai ales că, așa cum am spus, aveți în acest moment un ministru care n-a venit nici pentru interese politice, nici pentru interese personale, ci să facă lucrurile să funcționeze bine, astfel încât atunci când voi vedea astfel de probleme, voi încerca să caut soluții la ele, nepretinzând că sistemul e perfect sau că deciziile mele totdeauna sunt fără greșeală. 

Acum, mergând mai specific, vedeți un domeniu în acest moment, în zona noastră, avem de fapt trei subdomenii. Avem o componentă de cercetare, dezvoltare, inovare, avem o componentă legată de învățământul superior, dar atenție, aici intră și formarea adulților pe tot parcursul vieții, deci nu ne oprim doar la studiile universitare. Și avem a treia componentă, care este cea mai mare, ca să spun așa, și mai reprezentativă în sistemul nostru, și anume subcomponenta preuniversitară. Și haideți să le luăm pe rând. 

În zona de cercetare, dezvoltare, inovare până acum am văzut că lucrurile nu au o arhitectură sănătoasă. Noi avem diverși actori în cercetare, dezvoltare, inovare și este bine că avem actori diferiți. Avem institutele Academiei, avem universități, avem INCD-urile, adică Institutele Naționale de Cercetare-Dezvoltare, avem unități de cercetare în sisteme private și, repet, este bine că avem actori diferiți, problema este că uneori sunt prea mulți, se suprapun peste activități, dublează lucruri, nu cooperează unii cu ceilalți, uneori apare o competiție care este distructivă și nu apare o dezvoltare cumulativă. Și atunci ceea ce mă interesează în această perioadă, nu uitați, scurt-mediu, până prin luna iunie, este să utilizez lucrurile bune care s-au făcut înaintea mea, și anume printr-un program PNRR s-a inițiat un proces de evaluare a tuturor unităților de cercetare, dezvoltare, inovare. Am preluat metodologia respectivă – nu mai schimb, mi se pare în regulă – astăzi am dat și informarea în Sistemul Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare, astfel încât toate aceste instituții să se pregătească, să-și adune datele, pentru că vom începe procesul formal cel târziu, în luna mai, eu sper să fie, de fapt, mijlocul lunii martie. După această evaluare vom ști foarte clar care unități rămân autonome, independente și le susținem astfel încât să nu mai aibă probleme și blocaje, care ar trebui să fie duse în concentrări academice cu alte unități de cercetare, dezvoltare, inovare și devenind astfel mai puternice și eliminând această problemă majoră care este legată de fragmentare. 

Deci evaluarea urmată de concentrare academică pentru mine este foarte importantă, dar toată lumea trebuie să știe că această concentrare academică o văd într-o manieră voluntară, democratică, de jos în sus, nu de sus în jos și cu susținere financiară pe o perioadă rezonabilă de 3 sau 5 ani. Mergând în zona, sau rămânând încă în această zonă, vreau să vă spun că zilele trecute am definitivat și Consiliul Național al Cercetării Științifice și Consiliul Național de Etica Cercetării, de fapt conducerea acestor consilii. Astfel încât în acest moment cred că suntem în faza în care o mică reformă a început prin procesul de evaluare, stabilizarea consiliilor și în următoarele luni vom lucra pe alte aspecte importante care țin de funcționare acestui domeniu. 

În zona învățământului superior și aici multe probleme sunt legate de faptul că avem multe universități, unele dintre ele foarte bune, dar adesea misiunea este nediferențiată, deși legea învățământului superior ne obligă să ne asumăm această misiune într-o manieră foarte clară, astfel încât săptămâna trecută am dat acel ordin care se referă la faptul că toate universitățile trebuie să-și asume explicit una din misiunile care apare în legea învățământului superior, tot într-o manieră voluntară, de jos în sus, astfel încât să știm ce doresc să facă și noi, și studenții, și societatea, și mediul socio-economic, astfel încât să fie mai bine integrate în țesutul social al țării. Și de asemenea, tot în acel ordin, am discutat despre ideea că ciclurile universitare trebuie să fie mult mai flexibile în aceeași instituție, astfel încât treptat să avem instituții care se pot focaliza, cum fac marile universități ale lumii, mai mult pe programe de tip graduate și nu neapărat și pe programe de tip undergraduate

În zona învățământului superior am dat și ordinul legat de noile criterii CNATDCU. A fost un demers complicat care a început când eu eram membru CNATDCU, în urmă cu mai mulți ani, după niște principii care au fost puse atunci. Până la urmă am dat credit comisiilor. S-ar putea ca unele criterii să nu fie foarte bine primite în anumite subsegmente, locuri ale mediului academic, în anumite domenii, dar trebuie să înțelegem că, până la urmă, decizia a fost a Comisiei de Specialitate. Dacă însă vor fi discuții și probleme justificate, sunt dispus să mai analizăm și să discutăm unele aspecte. 

După aceea mă mut în zona învățământului preuniversitar, care vă spuneam că reprezintă cea mai mare parte din activitatea acestui minister. Cu multe lucruri bune și multe lucruri care nu merg bine. Și aici, repet, trebuie să fiu foarte atent la buna funcționare activităților cotidiene, day-by-day activities

Mereu sunt atent, încerc să primesc feedback din sistem, fac schimbări, să nu vă mirați când apar unele modificări. Unele modificări le fac de multe ori nu pentru că am greșit noi, ci pe baza feedback-ului pe care îl primesc de la elevi, de la profesori, de la părinți. Încerc să îmbunătățesc diverse proceduri, astfel încât vă rog să vedeți aceste ajustări, aceste schimbări, în această logică, din respect pentru feedback-ul pe care îl primesc de la voi. Nimeni neputând pretinde că ceea ce a pus cândva într-o metodologie este imbatabil, mai ales că avem o lege nouă, la rândul ei complicată și până ne obișnuim cu noile proceduri, toți trebuie să facem efortul și să avem înțelegere unii față de ceilalți. Așa că aceste activități cotidiene sunt importante, mai ales că începe de luni prima parte a bacalaureatului. 

Trebuie să ne asigurăm că creăm contextul astfel încât elevii să poată să obțină maximum pe care pot să-l obțină pe baza pregătirii pe care și-au făcut-o. 

De asemenea, știu că este foarte important demersul legat de masa caldă în școli, nu doar că este un element de suport social, dar eu, ca om care sunt apropiat de științele educației, ca psiholog, știu că este și un mecanism foarte important în a preveni abandonul școlar, astfel încât hotărârea de guvern ar fi intrat în această săptămână, dacă ar fi fost ședința de guvern. Va intra în următoarea săptămână, la următoarea ședință de guvern, cadrul general, astfel încât autoritățile locale să poată să înceapă derularea acestui program. 

Lucruri mai importante, dincolo de aceste activități pe care le văd mai degrabă importante, dar cotidiene, sau ca să spun așa, care fac parte din predicțiile pe care le putem face pe parcursul anului. Știm când avem bacalaureatul, știm ce-i cu masa caldă. Avem două proiecte la care lucrăm și care sunt foarte importante. Primul se referă la planurile-cadru pentru liceu. Intenția este să le pun în dezbatere publică în 31 ianuarie. Dezbaterea publică vreau să înțelegeți că va fi tratată de mine la modul foarte serios, nu este de formă. Nu vreau doar să pretind că fac o dezbatere publică și planurile să rămână cam cum le-am gândit noi. Dezbaterea va fi serioasă, iar dacă vor fi idei bune, care vor schimba nu doar unele aspecte, ci esența acestor planuri, sunt dispus să le iau în calcul și să schimb semnificativ propunerea pe care o vom face în 31 ianuarie. Dincolo de dezbaterea publică clasică, prin care primim feedback pe o adresă sau mai multe adrese de e-mail, voi organiza patru dezbateri naționale în București, Cluj, Iași și Timișoara -, zone care pot să atragă și oamenii interesați din celelalte județe – și probabil și o dezbatere națională online, astfel încât să poată să participe cei care doresc să aibă un cuvânt de spus despre aceste planuri. Nu uitați, mi-ar plăcea ca dezbaterea să fie elegantă, să reflecte ceea ce înțelegem noi prin educație, pornind de la ideea că vom lua foarte în serios toate propunerile bune. Nimeni nu vrea să vină să impună ceva altora. Dar să avem grijă, repet, la discuție, la ton, să fim constructivi și să ajungem în final la o formulă care să ajute copiii noștri, să-i ajute pe cei care vor începe studiile liceale. Probabil implementarea va avea loc abia de anul viitor, fiindcă dacă adoptăm planurile-cadru până prin luna mai, putem începe să lucrăm la programe, iar după aceea, din toamnă, să începem să lucrăm la manuale și la training-ul pe care trebuie să-l parcurgă profesorii care vor utiliza noile programe. 

Cred că este un demers rațional, nu grăbim lucrurile, dar nici nu le amânăm și le facem într-o manieră constructivă, în speranța că va ieși, până la urmă, un curriculum modern și bun pentru copiii noștri. 

Un alt proiect important este proiectul pe care premierul l-a cerut și în timpul prezentării programului de guvernare în fața Parlamentului, apare de fapt și în programul de guvernare: acei indicatori de performanță care țin de salarizare, îi formulează unii, eu spun că țin de veniturile cadrelor didactice. Și aici vom gândi lucrurile cu experți din țară, cu experți internaționali. Voi porni de la lucrurile care s-au făcut deja, știu că sindicatele au lucrat ceva în această direcție, o echipă din minister a lucrat ceva în acest proiect, voi porni de la aceste lucruri și voi veni cu o propunere pe care, din nou, o vom dezbate public și o vom agrea după o dezbatere serioasă. 

Oricum, ca idee generală, pentru mine salariul de bază ar trebui să fie un salariu decent, care arată rolul pe care noi vrem să-l dăm profesorului în societate, spune ceva despre țară acest lucru. Eu sunt îngrijorat, de exemplu, că văd în ultimii ani că uneori cei mai buni absolvenți din universități nu mai aleg mediul preuniversitar și începem să avem probleme cu diverse materii și cu resursa umană. Și așa cum am spus în diverse contexte, când a fost o problemă în zona de sănătate, nu ne-am opus ca salariile să fie crescute dramatic în zona de sănătate, ca să țină medicii și asistentele în țară. Când am vrut să dezvoltăm zona de IT, mediul educațional nu s-a opus unor facilități care s-au oferit acolo. Ei, acum noi suntem în criză, avem o problemă foarte mare, repet, cu numărul de profesori, cu atragerea celor mai buni în sistem și vom cere solidaritate de la celelalte categorii profesionale. 

Vom începe discuția la legea salarizării unitare, unde eu voi argumenta pentru acest nivel al unui salariu decent în funcție de rolul social, de nevoia pe care o avem acum și, sigur, în funcție de numărul de ani de școală pe care îi avem și în universitate și în timpul formării noastre ca profesori. Dincolo de acest salariu de bază vom veni cu acești indicatori de performanță pentru a crește veniturile acolo unde există performanță, iar performanța nu o văd neapărat numai într-o logică meritocratică legată de, nu știu, olimpiade și alte aspecte care prin excelență țin de meritocrație. Vor fi astfel de abordări și vom avea astfel de criterii, dar trebuie să fie și indicatori și criterii care tot de excelență țin, dar în zona de a fi mai incluzivi, de a da o atenție mare și profesorilor care fac efortul extraordinar să lucreze în medii defavorizate, în medii rurale, și așa mai departe. Dar, repet, toate aceste lucruri nu vor fi impuse de sus în jos. Voi face o propunere, pornind de la ce s-a lucrat până acum, pe care o vom dezbate și în final vom ajunge la un model pe care am să-l asum cu argumente… 

Cam asta ar fi, pe scurt, situația în acest moment în Ministerul Educației și Cercetării. Cu aceste gânduri am venit ca ministru. În această fază suntem ca organizare a acestei instituții și cam acestea sunt planurile mai generale și proiectele mai concrete la care lucrăm. Așa cum v-am spus, în funcție de ce se mai întâmplă, ne vom vedea probabil săptămâna viitoare sau poate peste două săptămâni. Oricum, urmăriți și rezultatele conferinței de presă pe care o voi avea în fiecare lună, fiindcă de foarte multe ori jurnaliștii și în zona educației sunt jurnaliști buni și în zona cercetării, pot uneori să formuleze mult mai atractiv, ca să spun așa, unele lucruri sau idei pe care le exprim în legătură cu acest sistem, dincolo de acest discurs mai informal pe care l-am avut în această seară. Dar înainte de a încheia, dacă sunt unele comentarii sau întrebări am să încerc să mă uit să văd la care pot să răspund și încerc să răspund. 

De ce ați ales să veniți în acest guvern care nu arată prea bine? 

Am primit destul de frecvent această întrebare. Am venit fiindcă am fost invitat de către domnul Ilie Bolojan, și am venit cu ideea de a întări în acest guvern de la nivel central ideea unei Românii euroatlantice într-o situație complicată prin care trece țara. Vorbeam de acea situație politică instabilă încă. Am venit pentru că cred că pot ajuta sistemul de educație și cercetare să funcționeze mai bine fără să am interese personale politice, nu țintesc o carieră politică și nici interese personale care să mă ajute mai mult decât ceea ce am în acest moment. Iar coaliția trebuie să recunosc că oarecum a satisfăcut și cerințele mele, că am văzut în presă condiții, nu au fost condiții, au fost cerințe de bun simț în care am zis că vin dacă reunim educația cu cercetarea, fiindcă cele două trebuie să se dezvolte împreună, iar problemele prin care trecem la nivel social în acest moment se leagă de faptul că educația și știința au ratat să ajungă la oameni și se dezvoltă o Românie bizară, foarte periculoasă. În același timp, Coaliția a asumat faptul că Educația va fi văzută ca strategie națională. 

Și punând cap la cap toate aceste lucruri, am spus că nimeni care poate să facă ceva în aceste momente complicate, nu are voie să refuze. Sincer și direct spus, aceasta a fost motivația. 

Vă cerem ajutorul pentru reducerile pentru studenți, care au fost scoase de către domnul Ciolacu. 

Da, știu problemele legate de ordonanța de urgență și cum îi afectează pe studenți. Bătăliile au fost de la început acolo, fiindcă în prima variantă, așa cum știu și studenții, lucrurile au arătat și mai rău. Am reușit până la urmă să obținem o creștere și o modificare față de prima variantă a ordonanței. E drept, nu tot ce au vrut studenții, dar nu pot decât să dau credit instituției premierului care la întâlnirea cu partenerii de dialog social, iar dacă ne urmăresc cei din zona sindicatelor pot să confirme acest lucru, Premierul a spus explicit, și repet, vreau să cred acest lucru, a spus explicit că știe de promisiunile făcute educației, dar situația economico-financiară arată rău, dar când lucrurile vor începe să meargă mai bine, le va onora cu prioritate. Aștept să văd acest lucru și în această formulă spuneam la un moment dat că voi avea un optimism, dar un optimism rezervat. 

Vă rog să ne spuneți dacă vor fi apeluri anuale pentru proiecte de cercetare?

Încercăm să gândim bugetul astfel încât să avem astfel de proiecte. Știu ce importante sunt. Nu uitați că eu vin din zona de cercetare, în care știu ce înseamnă un proiect de cercetare, nu pentru resursele financiare în formaa unor salarii, cât mai ales pentru a-ți menține echipa și pentru a-ți putea duce la bun sfârșit ideile de cercetare pe care le ai și publicațiile pe care vrei să le generezi. 

Oare ați putea să vă îndreptați atenția și spre preuniversitari, cred că aici avem foarte multe probleme?

Așa este. În zona preuniversitarului, să știți că, atenția mea, cea mai mare parte a timpului la minister, nu vreau să dau un procent, dar dacă m-ar forța cineva, cred că 80-85% din timp, mintea mea este pe preuniversitar. Este și cea mai mare subcomponentă, și cu multe probleme. Așa cum am spus, nu am de gând în această perioadă să fac schimbări majore de arhitectură. 

Știu că mulți doriți să rediscutăm ideea de titularizare, de examen național la clasa a VIII-a, să regândim examenele care se dau pentru a trece din clasa a IV-a în clasa a V-a în unele colegii naționale, sunt întrebări și probleme justificate, doar că pe termen scurt și mediu nu am de gând să fac modificări majore de acest tip, fiindcă iarăși ar fi un moft pe care l-aș avea în condițiile în care în 2023 am adoptat o lege a învățământului preuniversitar. Așa cum este, eu nu pot și nu vreau să fac altceva decât să am acte subsecvente prin care să implementez cât mai eficient lucrurile care există în lege. Dar, dar în luna mai, când vom prezenta acel raport, dacă sunt lucruri pe care va trebui să le schimbăm inclusiv în arhitectura zonei preuniversitare și acolo vom discuta despre Bacalaureat, Titularizare, Evaluarea Națională în clasa a VIII-a, atestatele din clasa a V-a, sunt dispus să regândim lucruri și, dacă va trebui, să implementăm politici bazate pe dovezi care pot să schimbe chiar arhitectura și legislația. Dar nu pe termen scur-mediu, ci pe termen mediu și lung. 

Cea mai mare problemă a profesorilor este birocrația. 

Știu, încerc să caut soluții, o am ca problemă pe masă, nu doar în preuniversitar, ci și în zona universitară, și ca rector mi se reproșa mereu acest lucru de către colegii mei. Unii prieteni foarte buni care îmi spuneau că nu mai avem vreme să predăm și să facem cercetare, de cât de multe raportări trebuie să facem și cât de mult suntem evaluați. O am ca problemă, încerc să caut soluții. 

Alte întrebări văd că sunt foarte specifice, care se referă exact la ce spuneam că mi-ar plăcea să nu se întâmple, adică să nu mă tratați ca un om care face micromanagement, că nu fac micromanagement, dar dacă mi-ați pus aceste întrebări, o să le adun și în timp, nu vă promit că într-o zi sau două, dar într-o vreme o să primiți un răspuns la ele, dar o să-i rog pe directorii din minister, pe secretarii de stat, fiindcă unele sunt foarte tehnice, nu cred că țin de rolul de ministru. Oricum, cum spuneam, este o primă întâlnire, este o întâlnire exploratorie. Sper că data viitoare interacțiunea să fie mai mare, adică eu să vorbesc mai puțin, să vă prezint foarte pe scurt ce am făcut cu o săptămână înainte la Minister. În acest moment v-am făcut și o introducere mai generală și atunci voi putea lua și mai multe întrebări și să dau mai multe răspunsuri. Deocamdată, vă mulțumesc pentru participarea la această discuție, este o noutate și pentru mine, sper că a fost un început bun și vă promit că îl vom continua. Mulțumesc și o seară bună tuturor! Mâine este Ziua Internațională a Educației. La mulți ani tuturor și un weekend plăcut!”

LIVE-ul a început la ora 20:00 și a putut fi urmărit aici:

Continuarea știrii inițiale: Daniel David precizează că va comunica periodic, „va deveni o practică curentă a Ministrului Educației și Cercetării, organizată la 1-2 săptămâni”.

Anunțul ministrului este inclus în mesajul transmis înainte de începerea probelor de evaluare a competențelor de la examenul de Bacalaureat 2025.

Totodată, vreau să vă anunț că joi, 23 ianuarie 2025, începând cu ora 20:00, vă invit să urmăriți LIVE, pe pagina de Facebook a ministerului, un scurt raport despre activitatea Ministerului Educației și Cercetării, precum și despre principalele direcții strategice pentru anul 2025. În cadrul acestui eveniment, voi răspunde și la câteva dintre întrebările dumneavoastră, pe care vă invit să le adresați în secțiunea de comentarii a live-ului.

Este ocazia perfectă de a vă informa despre inițiativele importante din domeniul educației și să participați activ la dialog. Această comunicare directă cu oamenii din aria educației și cercetării va deveni o practică curentă a Ministrului Educației și Cercetării, organizată periodic la 1-2 săptămâni.”

Daniel David a declarat pe 9 ianuarie că „este important să comunic cu spațiul public. Cel puțin o dată pe lună sau la două săptămâni îmi propun să am conferință de presă serioasă și în fiecare joi, online – sinteza activității. (…) În lipsa comunicării publice, oamenii te cred parte din sistem, își pierd încrederea”.

Ministrul Educației și Cercetării a propus în prima conferință de presă din mandatul său, de pe 10 ianuarie, o întâlnire pe lună cu jurnaliștii care să aibă loc în ultima vineri din fiecare lună, la 14:00.


12 comments
  1. Ion, dacă așa mult trudesc profesorii de română și matematică la clasă, plus că spui că fac și ore suplimentare de pregătire în școală, poate ne explici cum de rezultatele la examene sunt mediocre.
    Sunt și profesori care își fac treaba dar foarte puțini.

  2. Pe cele două rețele menționate sunt de fapt Linkuri tot către Facebook.

    Nu moralitatea de comunicare este problema ci eficiența demersului.

    Să spunem ca întâlnește o problemă care se repetă in zeci de scoli…
    Ia vreo măsură, face feedback rapid? Mă îndoiesc.

    Este tot pt PR găunos similar cu cel al lui Deca.
    Notorietate, funcții mai înalte, cine știe care e obiectivul.
    In niciu un caz diagnoza si rezolvarea problemelor din sistem.

  3. Cum pot fi aplicați indicatorii de performanță la gimnaziu?
    Dacă ne luăm după notele din catalog, aruncăm banii pe pile. Sunt profesori care pun doar note de 9 și 10 în catalog indiferent de ce și cât știe elevul, multe note mari sunt puse sub presiunea părinților, directorilor, diriginții.
    La noi este împământenită prostia că doar româna, matematica și o limbă străină sunt importante. De la ele se dă Evaluarea Națională.
    De foarte multe ori am auzit pe grupurile de părinți expresii de genul ” De ce trebuie să învețe la biologie? doar nu îl fac medic. sau De ce au materiile x sau y în programă” .
    Au devenit analfabeții funcțional adică părinții experți în educație.
    Foarte mulți bani au mers la elevi care au obținut note false pentru burse și la profesori care iau gradații de merit pentru că nu fac nimic dar sunt pilele cuiva.
    Performanță? la orele de română și matematică sunt profesori care nu fac mare lucru, elevii merg la pregătiri, muncesc din greu în particular iar profesorii de la clasă culeg roadele. Este normal? nu cred.

    1. Nu mai generaliza aiurea, nu iti e rusine? Adica toti profesorii de romana si mate nu fac nimic la ore, dar elevii merg la pregatire…pai unde merg domnule, nu tot la profesori de romana si mate? Nu ti-ar fi rusine, cei de romana si mate au pe umeri responsabilitatea pregatirii elevilor ptr examen, sunt chiar obligati sa faca ore suplimentare gratis, sa corecteze sute de simulari, sa dea explicatii ptr rezultate. Timp in care ceilalti se relaxeaza! Cum poti sa debitezi asemenea aiureli? Cei de la alte disc ipline nu au niciun stres, ptr ca oricum nu se vede, nefiind examen. Cred ca vi s-a urat cu binele! Cei de obiectez de examen ar trebui platiti dublu!

  4. Buna ziua!

    Numele meu este Iulia Grosu și ma bucur sa va urmăresc.
    Conform datelor statistice oficiale, natalitatea in România a înregistrat in ultimii ani o ușoară scădere. Asta înseamnă ca avem mai putini elevi/copii in mediul rural. De exemplu, un copil de peste 6 ani trebuie sa meargă 2,3 km sau mai mult pana la școala. Pentru copii care frecventează grădinița, exista încă o sala de clasa, dar, din păcate, cu un singur profesor. Deci, ceea ce vreau sa spun este ca se pot întâmpla multe cu copiii care fac naveta dar și cu cei mici care au doar un singur îngrijitor. Pentru a preveni situații nedorite se poate face un “catalog online” unde sa putem avea un control mai ușor asupra copiilor? Un “catalog online” ar putea fi o aplicație unde parintele, de ex., sa anunțe dacă copilul nu poate participa la ore din anumite motive (bolnav), iar dacă copilul este absent parintele sa primească absenta direct prin aplicație. Asta înseamnă ca, dacă i se întâmpla ceva copilului, sa se afle in cel mai scurt timp posibil. Când vine vorba de un singur îngrijitor, dacă i se întâmpla ceva unui copil sau chiar îngrijitorului( ex:. o problema de sănătate ) ajutorul ar trebui sa vina cât mai repede posibil de la celălalt îngrijitor.
    Va mulțumesc!

  5. Romania nu e formata doar din utilizatorii de Facebook, dom’ ministru!!! Eu, spre exemplu, nu am Facebook si nici nu am de gand sa-mi fac. Facebookul nu este retea de comunicare, nu este cale oficiala de informare si nu ni se potriveste tuturor. Mai ramane sa va duceti pe TikTok. De parca m-ar mira: daca premierul se scalambaie pe TikTok, de ce nu v-ati scalambai si dummeavoastra pe Facebook?

      1. Vă mulțumim frumos! Nici eu nu am Facebook, Instagram, Tik Tok etc. și nici nu am de gând să îmi creez! Și sunt mândră de acest lucru!

        1. Doamna, nu suntem obligati sa ne facem asa ceva. Eu comunic in mod direct cu rudele si cunostintele din viata mea. Iar la distanta folosesc clasicul SMS, E-mailul si Whatsapp. Este mai mult decat suficient. Si sunt cai de comunicare(nu de socializare) si sunt toate trei cai oficiale, folosite inclusiv in instanta. Restul e doar .. o mare paparud si nu ma intereseaza. Eu inca stiu sa citesc un ziar, un dictionar, o gramatica, un site informativ, nu am nevoie de nicio retea de socializare. Nu ma regasesc in asa ceva, plus ca timpul abia imi permite activitati gospodaresti pe langa scoala. Nu am vreme de pierdut sa vad cum altii se scalambaie pe banii fraierilor.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Concursuri școlare 2023. Listele și calendarele activităților educative interjudețene, regionale, naționale și internaționale, publicate de Ministerul Educației – documente

Listele și calendarele activităților educative interjudețene și regionale (CAER), naționale și internaționale (CAEN), cu finanțare sau nu din partea Ministerului Educației (ME), au fost publicate de instituție pe site-ul propriu,…
Vezi articolul

Anunț pentru înscrierea în programul de școli-pilot, publicat de Ministerul Educației. Au prioritate proiectele care pilotează măsuri propuse în România Educată

Unitățile de învățământ pot aplica pentru a deveni școli-pilot, anunță Ministerul Educației. Se pot înscrie grădinițele și școlile publice sau particulare. Sunt încurajate „aplicațiile depuse în parteneriat, inclusiv public-privat, care…
Vezi articolul

Stefania Giannini, UNESCO: Suntem martori ai unui declin îngrijorător al statutului social al profesorilor și al profesiei de cadru didactic. Profesorii nu sunt doar simpli implementatori ai politicilor educaționale, ci sunt lideri în modelarea viziunii asupra lumii și societății

„Suntem martori ai unui declin îngrijorător al statutului social al profesorilor și al profesiei de cadru didactic, o tendință care afectează atât țările cu venituri mari, cât și cele cu…
Vezi articolul