Ministrul Educației evită sistematic să se se pronunțe în cazul rectorului-senator Dan Cașcaval și al recrutării de studenți în PSD. Mihai Dimian: „În perioada interbelică, rectorii erau, cred, parlamentari de drept”, argument fals folosit și în trecut în apărarea rectorilor-politicieni

Ministrul Educației și Cercetării, Mihai Dimian, a evitat sistematic, într-un interviu publicat, joi, de Cotidianul.ro, să se pronunțe asupra cazului rectorului-senator Dan Cașcaval din Iași, care „și-a asumat responsabilitatea” aducerii de studenți în PSD. Întrebat despre (de)politizarea educației și despre acest caz specific, Mihai Dimian s-a referit la exemplul personal. Apoi, la nevoia ca rectorii să fie evaluați după ce finalizează un mandat – fără legătură cu subiectul discuției, iar Dan Cașcaval este oricum la al treilea mandat la conducerea universității. Apoi, la presupusul statut de „parlamentar de drept” al rectorilor în perioada interbelică. Dar s-a abținut continuu de la comentarii în cazul menționat.

• Tema „rectorilor-parlamentari de drept” din perioada interbelică este un argument contrazis de Constituția de acum 100 de ani, dar folosit și în trecut de rectorii-parlamentari pentru a-și apăra statutul, în condițiile criticilor legate de rolul lor în controlul politic asupra învățământului superior – detalii mai jos.

La podcasturile Cotidianul.ro, Mihai Dimian a spus că încurajează implicarea civică sau politică, dar nu s-a pronunțat în niciun fel asupra cazului Dan Cașcaval, în condițiile în care prozelitismul politic în universități este interzis prin lege. El a folosit doar la finalul răspunsurilor pe această temă o trimitere vagă la o „afiliere de aces tip” pe care nu o încurajează: „ Fie că ești profesor, fie că ești student, sigur că e bine să te implici civic sau politic, să te implici în comunitate.  Acest lucru îl încurajez. Calea pe care o alegi rămâne la dispoziția ta, dar nu printr-o impunere, nu printr-o afiliere de acest tip”.

El a început răspunsurile la întrebările pe această temă prin a face referire la „exemplul propriu”, pe care l-a repetat de multe ori în trecut: „faptul că am intrat în zona de management universitar fără să fiu membru al unui partid politic”. Dar a spus că susține implicarea civică sau politică a profesorilor și studenților și a arătat că el personal colaborează „cu toate partidele politice”.

• Mihai Dimian a continuat prin a invoca metodologia concursului de directori, în cazul căreia Edupedu.ro a semnalat că păstrează influența politicului, dar despre care ministrul susține că ar preveni numirile directorilor „din pix”: „Eu ce am făcut atunci când am venit la minister a fost să pregătesc metodologia de concurs, astfel încât să nu existe aceste numiri din pix al unor directori, respectiv ulterior al unor inspectori”.

Și, presat de moderator să exprime o poziție în cazul Cașcaval, Mihai Dimian a invocat, fără să precizeze legătura cu subiectul discuției, faptul că ar „vedea utilizarea expertizei și experienței rectorilor după ce finalizează un mandat”. El nu a precizat dacă se referă la mandatul lui Dan Cașcaval de rector al Universității Tehnice din Iași, care este, de fapt, al treilea mandat în această funcție, sau la cel de senator (rectorul ieșean este la primul mandat în parlament).

Apoi, a invocat și argumentul că, „în perioada interbelică, rectorii erau, cred, parlamentari de drept în Parlamentul României. Deci nu trebuie să să considerăm că rectorii nu ar fi utili în acest proces decizional”.

• Acesta este un argument folosit încă de acum 10 ani de rectorii-parlamentari, în fața criticilor la adresa statutului lor, care poate fi folosit ca instrument de control politic asupra învățământului superior. Pozițiile de rectori și de parlamentari au fost declarate incompatibile prin prin legea educației din 2011, dar cumularea lor a fost permisă din nou, la scurt timp după aceea, prin modificări legislative care fac posibilă și astăzi această practică.

De notat, însă, că, potrivit Constituției valabile în perioada interbelică, cea  din 1923, așa cum este publicată pe site-ul Senatului, parlamentari de drept existau numai în Senat, iar aceștia erau: moștenitorul Tronului, mitropoliții, episcopii eparhioți ai Bisericilor ortodoxe române și greco-catolice, capii confesiunilor recunoscute de stat, precum și președintele Academiei Române. În cazul universităților, Constituția de atunci prevedea că fiecare dintre acestea „își alege, din sânul său, prin votul profesorilor săi, câte un senator” – nu este prevăzută nicăieri obligația ca acesta să fie rectorul.

În plus, în acel caz persoanele desemnate de universități reprezentau, în Parlament, universitățile, nu partide politice, așa cum se întâmplă cu actualii rectori-parlamentari.  

Posibilitatea universităților de a desemna senatori a fost eliminată în Constituția din 1938, chiar dacă aceasta a păstrat o serie de senatori de drept, conform textului constituțional publicat pe site-ul Senatului.

Context:

Amintim că rectorul Universității Tehnice Ghe. Asachi din Iași, senatorul PSD Dan Cașcaval, a scris zilele trecute, într-un grup de partid, că și-a „asumat responsabilitatea aducerii tinerilor în echipă” și că luna trecută 220 de studenți ai TUIAȘI s-au înscris în PSD. El a spus, atunci, pentru edupedu.ro că aceasta nu ar reprezenta un act de propagandă politică în universitate și că nu are nicio legătură cu înscrierile.

Edupedu.ro a solicitat Ministerului Educației și Cercetării un punct de vedere pe această temă, însă instituția a evitat să se pronunțe și a spus că solicită Comisiei Naționale de Etică a Managementului Universitar să ia o poziție în cazul menționat.

Mihai Dimian despre cazul Dan Cașcaval și studenții atrași în PSD, la podcasturile Cotidianul.ro, pe larg:

”Moderator: Ieri, Cotidianul a publicat o conversație de pe grupul de whatsapp al Partidului Social Democrat – Iași, unde rectorul Academiei (sic) Tehnice Gheorghe Asachi din Iași, Dan Cașcaval, senator PSD, se lăuda cu aducerea în organizația județeană de partid a 220 de studenți din facultate. Propaganda politică în universități este interzisă. După cum știți foarte bine, toate posturile de inspectori școlari din România sunt numite politic. Ce măsuri aveți în vedere pentru depolitizarea educației din România? Pentru că sunt mulți rectori care sunt membri ai partidelor politice sau chiar senatorii sau deputați.

Mihai Dimian: În primul rând, exemplul propriu: faptul că am intrat în zona de management universitar fără să fiu membru al unui partid politic. Nu am fost niciodată. Am totuși 51 de ani, nu a fost niciodată membru al unui partid politic și nu sunt. Asta nu înseamnă că eu consider că este rău în a face politică. Da, apreciez oamenii care se implică în forma civică sau în forma politică. Dar personal, tocmai pentru că am considerat că este nevoie de o anumită depolitizare a educației, am ales această cale. Colaborez cu toate partidele politice. Am făcut-o și în poziția de profesor, de prorector, de rector, pentru că, în final, și administrația publică, și universitatea își dorea (sic!) să dezvolte o infrastructură, să dezvolte resursa umană din regiune pentru dezvoltarea regiunii. Din din acest punct de vedere, atitudinea mea este foarte clară.

Sigur că, dacă au existat în trecut – eu nu am participat la aceste negocieri politice de care spuneți dumneavoastră în privința inspectorilor…  Eu ce am făcut atunci când am venit la minister a fost să pregătesc metodologia de concurs, astfel încât să nu existe aceste numiri din pix al unor directori, respectiv ulterior al unor inspectori. Ne aflăm acum în faza finală a acestei metodologii, a avut loc și dezbaterea publică, sunt niște revizuiri de făcut. Sper ca săptămâna viitoare să poată trece prin Consiliul Dialog Social și să avem o formă finală care poate fi publicată. În acest timp, am lucrat și la metodologia pentru inspectori. Drept urmare, abordarea este una de implicare din partea tuturor. profesorilor, de participare la aceste concursuri și, repet, de colaborare cu zona politică, pentru că în final, sigur, interesul este să oferim condiții cât mai bune tineri în România pentru a învăța.

Moderator: Mulțumesc, dar cum comentați efectiv situația de ieri, din Iași, a domnului Dan Cașcaval?

Mihai Dimian: Încă o dată, Ion, nu am analizat situația respectivă, faptul, înțeleg că anumiți studenți s-au înscris într-un partid. Nu știu, dumnealor să răspundă, nu i-ați contactat pe studenții respectivi să vedeți dacă este o astfel de…?

Moderator: L-am contactat pe domnul rector și a confirmat că a adus acei 220 de studenți în organizația PSD Iași.

Mihai Dimian: Repet, eu aș vedea utilizarea expertizei și experienței rectorilor după ce finalizează un mandat. Atunci au și timpul necesar pentru implicare, au și experiența necesară și ar fi o resursă foarte importantă pentru pentru comunitate și pentru viața publică și politică din România. Pe de altă parte, în perioada interbelică, rectorii erau cred că parlamentari de drept în Parlamentul României. Deci nu trebuie să să considerăm că rectorii nu ar fi utili în acest proces decizional. Repet, prin ceea ce am făcut eu, cred că am demonstrat ceea ce cred și modul cum am acționat și ca rector, și ca ministru este această cale a depolitizării și a implicării. Fie că ești profesor, fie că ești student, sigur că e bine să te implici civic sau politic, să te implici în comunitate. Acest lucru îl încurajez. Calea pe care o alegi rămâne la dispoziția ta, dar nu printr-o impunere, nu printr-o afiliere de acest tip.”