Ministrul Educației: Mircea Cărtărescu sunt sigur că va deveni membru al Academiei Române în viitorul apropiat / Într-o Românie polarizată și conflictuală nu poți să te aștepți la o Academie complet altfel

Ministrul Educației și Cercetării, profesorul și psihologul Daniel David, a reacționat la criticile publice privind respingerea candidaturii scriitorului Mircea Cărtărescu pentru statutul de membru corespondent al Academiei Române, exprimându-și convingerea că acesta va fi acceptat în viitorul apropiat. Într-un mesaj public de pe blogul său, David a explicat că, deși propunerea a fost susținută de o largă majoritate, i-a lipsit un singur vot pentru a fi aprobată.

„Înțeleg aceste critici, mai ales că am susținut prin vot în Adunarea Generală a Academiei Române ca Mircea Cărtărescu să devină membru corespondent. Dar nu putem să nu vedem și că această propunere a fost susținută de o majoritate largă a Academiei, chiar dacă, din păcate, nu s-a ajuns acum la pragul critic”, a scris David. El a adăugat că divergențele din cadrul Academiei sunt rezultatul unor viziuni diferite asupra excelenței și a raportului dintre tradiție și modernitate.

David, care este membru corespondent al Academiei Române din 2022, a subliniat că instituția trece printr-un proces de transformare, iar majoritatea membrilor promovează excelența într-un mod echilibrat. „Academia Română are dificila misiune de a promova excelența cu oameni care o înțeleg pe alocuri diferit, prinși între tradiție vs. modernitate sau între trecut vs. prezent vs. viitor”, a explicat ministrul. Totodată, a semnalat că unii membri mai vechi ai Academiei încă percep instituția ca fiind una închisă, unde acceptarea de noi membri este influențată de relații personale.

În ceea ce privește viitorul Academiei, Daniel David s-a arătat optimist, considerând că aceasta merge „în direcția și sensul corecte”. El a atras însă atenția asupra necesității unei comunicări mai clare cu societatea, pentru a evita interpretările greșite și criticile injuste. „Trebuie să fim toți mai atenți la nuanțe și la declarațiile publice, pentru a comunica corect cu societatea și pentru a nu expune Academia sau unii colegi unor critici injuste”, a afirmat el.

În plus, David a făcut apel la o cooperare mai elegantă în cadrul Academiei, astfel încât aceasta să rămână un for suprem de știință și cultură care să servească interesele țării. „Să ne folosim academic diferențele și divergențele dintre noi și să fim înțelepți, știind când să fim de acord că nu suntem de acord”, a concluzionat el.

Redăm textul integral al ministrului Educației și Cercetării, Daniel David (sursa):

„Am văzut comentariile critice publice și numeroase legate de decizia Academiei Române prin care s-a respins propunerea ca scriitorul Mircea Cărtărescu să devină membru corespondent.

Înțeleg aceste critici, mai ales ca om care am susținut prin vot în Adunarea Generală a Academiei Române ca Mircea Cărtărescu să devină membru corespondent. Dar nu putem să nu vedem și că această propunere a fost susținută de o majoritate largă a Academiei, chiar dacă, din păcate, nu s-a ajuns acum la pragul critic (a lipsit un singur vot!). Acum unii colegi au crezut altfel. Mircea Cărtărescu va deveni însă membru al Academiei Române în viitorul apropiat, sunt sigur de asta, și mă voi bucura să-l pot saluta în Aula Academiei în acel moment.

Deocamdată trebuie să înțelegem că Academia Română are dificila misiune de a promova excelența cu oameni care o înțeleg pe alocuri diferit, prinși între tradiție vs. modernitate sau între trecut vs. prezent vs. viitor. Mai mult, unii (adesea membri mai vechi) consideră Academia ca fiind mai a noastră (de aici urmând: „cine pe cine aduce”), nu ca o instituție a țării („cine are merite pentru a fi propus”). În fine, da, unii dintre noi (dar tot mai puțini) amestecă uneori omenescul cu instituționalul, multe decizii și acțiuni devenind astfel prea personale. Iar vremurile acestea agitate nu ne ajută, ci mai degrabă mai tulbură apele și în Academia Română. Într-o Românie polarizată și conflictuală nu poți să te aștepți la o Academie complet altfel, deși academicul și angajamentul comun pentru excelență mai atenuează neînțelegerile dintre noi și canalizează, în interior, lucrurile și în sensul bun, lăsând loc și de „bună ziua”.

Dar eu cred că drumul Academiei Române este unul în direcția și sensul corecte, având deja o majoritate de oameni valoroși și înțelepți, majoritate care crește de la an la an și care normalizează Academia și duce la definirea corectă a excelenței în înțelegerea ei academică și culturală, fără excesele unor lupte între tradiție vs. modernitate sau trecut vs. prezent vs. viitor.

Sigur că, în acest proces de transformare, trebuie să fim toți mai atenți la nuanțe și la declarațiile publice, pentru a comunica corect cu societatea și pentru a nu expune Academia sau unii colegi unor critici injuste. Ca să nu mai spun că apar uneori și situații hilare – care devin deliciul publicului, dar afectează seriozitatea Academiei – în care, spre exemplu, culmea, un om mai de centru-dreapta ca mine (prin prisma angajamentului pentru excelență/meritocrație/competiție) este văzut de unii colegi din Academie ca „progresist”, iar președintele mai tradiționalist (așa cum se autodefinește) al Academiei, împreună cu întreaga conducere, devin acum în ochii unor colegi mai mult decât „progresiști”, chiar „woke”, evident, ambele calificative fiind negative în înțelegerea colegilor evaluatori.

Sfatul meu este să ne folosim academic diferențele și divergențele dintre noi și să fim înțelepți, știind când să fim de acord că nu suntem de acord, căutând însă să cooperăm elegant pentru a da forță Academiei Române – inclusiv prin oamenii buni care îi devin membri an de an -, ca forul suprem de știință și cultură al țării de unde împreună să putem servi cât mai bine țara și oamenii ei”.

Informații de context

Edupedu.ro a relatat în premieră, miercuri, că Mircea Cărtărescu, scriitorul român contemporan cu cea mai mare notorietate națională și internațională, nu a fost admis ca membru corespondent în Academia Română.

El a picat „la distanță de un vot” în cadrul procedurii de admitere care s-a desfășurat în Adunarea Generală a forului, după cum a spus șefa secției de Filologie a Academiei, prof. univ. dr. Rodica Zafiu. Aceasta a arătat că Mircea Cărtărescu obținuse, în urmă cu aproximativ o lună, 9 din 9 voturi în cadrul acestei secții, pentru o nominalizare ca membru corespondent.

Reacții de susținere au venit din partea scriitorului și profesorului Radu Vancu de la Sibiu și din partea scriitoarei și disidentei anticomuniste Ana Blandiana, care au acuzat Academia Română „naționalism toxic și rânced”, respectiv că ar fi „manipulată de ură, invidie, frustrări”.

Pe de altă parte, Cărtărescu, scriitorul român contemporan cu cea mai mare notorietate la nivel internațional, tradus în peste 23 de limbi, „este bun, dar nu la nivelul Academiei”, spune academicianul Nicolae Breban, unul dintre contestatarii lui, citat de HotNews.ro.

• Publicația online îl citează pe acesta și pe un alt academician, scriitorul Valeriu Matei, pentru a vedea cum își argumentează decizia cei care au votat împotriva acceptării lui Cărtărescu ca membru al Academiei Română.

• Potrivit sursei citate, Valeriu Matei, care înaintea votului a distribuit și un apel pentru a nu fi ales Cărtărescu, apreciază că acesta a insultat poporul român, el făcând trimitere la „insulte” pe care scriitorul le-ar fi adus lui Mihai Eminescu, Emil Cioran și Mircea Eliade.

Citește și:

Facultatea de Litere a Universității din București, după ce Mircea Cărtărescu a fost respins de academicieni: Se dovedește din nou că vocile specialiștilor nu sunt ascultate. Au câștig de cauză manipularea, denigrarea și atacurile la persoană, chiar și la acest nivel

Mircea Cărtărescu, prima reacție după ce a fost respins de Academia Română: În ultimele zile am fost copleșit de căldura și solidaritatea lumii noastre culturale față de mine. Vă mulțumesc

Mircea Cărtărescu a „căzut” la votul de acceptare ca membru al Academiei Române, imediat sub pragul necesar în Adunarea generală a instituției – Rodica Zafiu, președintele secției de Filologie / Ea spune că la votul preliminar din secție scriitorul obținuse 9 din 9 voturi / „Este păcat pentru că am fost foarte aproape să facem un act corect”

Nicolae Breban, unul dintre academicienii care au respins primirea lui Mircea Cărtărescu în Academia Română: Scriitorul „este bun, dar nu la nivelul Academiei”

Ana Blandiana critică Academia Română, despre care spune că a respins alegerea lui Cărtărescu în for pentru că este „manipulată de ură, invidie, frustrări”

Profesorul Radu Vancu, după ce academicienii l-au respins prin vot pe Mircea Cărtărescu: Academia Română a eșuat în naționalism toxic și rânced / E locuită de spiritul naționalismului extremist de rit georgist