Sistemul de educație are nevoie de finanțarea promisă de 6% din PIB, spune ministrul Educației, Mihai Dimian, într-un interviu acordat Digi24.ro luni, 18 mai 2026. Oficialul afirmă că România nu își permite în prezent această alocare din cauza deficitului bugetar ridicat și a contextului internațional complicat. Ministrul a declarat că în acest moment cheltuielile bugetare pentru capitolul Învățământ sunt de 4,08% din PIB, dacă sunt luate în calcul toate cheltuielile pentru învățământ, inclusiv cele gestionate de autoritățile locale și alte instituții.
„Este nevoie de 6% din produsul intern brut pentru Educație. Avem programele necesare pentru a absorbi și care îmbunătățesc calitatea educației”, a declarat Mihai Dimian.
Ministrul a susținut că în spațiul public sunt prezentate „foarte multe știri false” despre finanțarea educației, deoarece o parte importantă din bani nu se regăsesc direct în bugetul Ministerului Educației.
„Masa sănătoasă nu este acum în bugetul Ministerului Educației, este la primării – 1,5 miliarde. Investițiile care se fac în școli nu sunt în bugetul ministerului, ci sunt la autoritățile locale”, a explicat acesta.
Potrivit lui Dimian, bugetul aprobat pentru învățământ reprezintă „4,08% din produsul intern brut”, iar dacă sunt adăugate investițiile realizate prin Compania Națională de Investiții, procentul ajunge „aproximativ la 4,5% din PIB”.
„Creșele sunt dintr-un program de la Compania Națională de Investiții, care nu apar ca investiții la capitolul învățământ. Căminele studențești construite de Compania Națională de Investiții sunt în aceeași situație”, a spus ministrul.
Acesta a precizat că dificultățile actuale nu sunt legate de investițiile în infrastructură, ci de cheltuielile de personal.
„Dificultățile pe care le avem noi în acest an nu sunt la capitolul investiții – aici există un program de investiții important – ci sunt la cheltuielile de personal”, a declarat Mihai Dimian.
Ministrul Educației a legat problema finanțării și de deficitul bugetar al României, spunând că statul nu poate continua să funcționeze pe împrumuturi care vor fi plătite de generațiile viitoare.
„Nu trăind din împrumut și punându-i tocmai pe elevii pe care încercăm să îi educăm acum să plătească aceste împrumuturi pe care noi le facem ca să ne plătim anumite cheltuieli”, a afirmat acesta.
Dimian a invocat și contextul geopolitic și creșterea bugetului Apărării la 2,5% din PIB.
„Trăim într-o situație geopolitică internațională foarte complicată. S-a decis să crească bugetul Ministerului Apărării pentru a încerca să protejăm această țară”, a spus ministrul.
În același timp, el a declarat că investițiile în infrastructura educațională s-au accelerat în ultimii ani prin PNRR.
„Transformarea în ceea ce privește infrastructura este extraordinară în ultimii 2 ani, în special prin PNRR”, a afirmat Mihai Dimian.
La finalul interviului, ministrul Educației a făcut apel la folosirea corectă a banilor publici și a spus că astfel ar putea fi identificate resurse suplimentare pentru educație.
„Avem și anumite investiții de făcut, doar să nu furăm. Asta e rugămintea pentru toată lumea: să nu furăm. Și atunci probabil că identificăm și sumele necesare pentru Educație, pentru a completa”, a declarat Mihai Dimian.
Potrivit Legii bugetului de stat pe 2026 adoptate de Parlament, Bugetul Ministerului Educației și Cercetării este de 62.143.814.000 de lei pentru capitolul învățământ, ceea ce reprezintă 3,04% din PIB-ul estimat de Comisia Națională de Prognoză, de 2.045,2 miliarde de lei, procent similar cu cel din anul precedent. „Aproximativ la 4,5% din PIB” pentru educație, cât afirmă ministrul Dimian că ar fi alocarea totală pentru proiecte care au legătură cu Educația din toate bugetele, plus PNRR, ar însemna circa 92 de miliarde de lei.
Declarația integrală pe subiect a ministrului Mihai Dimian:
„Digi24.ro: Bugetul pentru educație, domnule ministru, credeți că va ajunge vreodată la 6% din PIB, cât știm că ni s-a tot promis?
Mihai Dimian: Da, a existat un pact, cred că de prin 2007, în care toate partidele au semnat că vor duce bugetul educației la 6% din produsul intern brut. A venit o lege în 2011 care a specificat că va acorda 6% din produsul intern brut și după aceea au tot amânat. În momentul de față s-a schimbat un pic, nu mai este 6% in produsul intern brut, este 15% din bugetul consolidat, dar tot pe acolo sunt. Acum, în primul rând aș vrea să spun că și aici avem de-a face cu foarte multe știri false. Da, s-a prezentat un buget de 2,7% din produsul intern brut alocat educației, după aia 3% alocat educației – fals. În momentul de față, modul în care funcționează societatea românească spune așa: o parte din bugetul pentru învățământ îl aloc ministerului, altă parte în aloc autorităților locale și ele intervin în învățământ. Masa sănătoasă, v-am amintit înainte, nu este acum în bugetul Ministerului Educației, este la primării – 1,5 miliarde. Investițiile care se fac în școli nu sunt în bugetul ministerului, ci sunt la autoritățile locale. De aceea bugetul actual aprobat prevede 4,08% din produsul intern brut la capitolul învățământ. Acesta nu este tot bugetul și vă dau un exemplu: creșele sunt dintr-un program de la Compania Națională de Investiții, care nu apar ca investiții la capitolul învățământ. Abia când se finalizează, se face transferul către învățământ. Căminele studențești construite de Compania Națională de Investiții sunt în aceeași situație. Împreună cu aceste sume se ajunge aproximativ la 4,5% din PIB. Este 6%? Nu este. Iar dificultățile pe care le avem noi în acest an nu sunt la capitolul investiții – aici există un program de investiții important – ci sunt la cheltuielile de personal. Deci este loc, este nevoie și sunt programe, inclusiv din legea aprobată în 2023, care sunt amânate pentru că nu există alocare bugetară pentru ele. Deci, din acest punct de vedere este nevoie de 6% din produsul intern brut pentru Educație. Avem programele necesare pentru a absorbi și care îmbunătățesc calitatea educației și sigur că în situația în care ne aflăm, repet, în care spui că pornești cu 9 virgulă ceva % deficit, da, l-ai redus la 7 virgulă ceva, anul acesta se propune 6,2 – până la 3% din produsul intern brut, mai mai avem de lucru în societate. Gândiți-vă că diferența de la 3% la 9,6%, cât era deficitul, reprezintă 6,6%, adică mai mult decât ne-am fi dorit noi pentru educație. Dar nu trăind din împrumut și punându-i tocmai pe elevii pe care încercăm să îi educăm acum să plătească aceste împrumuturi pe care noi le facem ca să ne plătim anumite cheltuieli.
Doi, trăim într-o situație geopolitică internațională foarte complicată. S-a decis să crească bugetul Ministerului Apărări. Da, sigur că poate și acolo trebuia să ne uităm, nu alocăm și de acolo bani și pentru o anumită educație sau pentru cercetare și inovare din bugetul respectiv? E o altă discuție, dar s-a crescut la 2,5% din prostul intern brut bugetul Ministerului Apărării pentru a încerca să protejăm această țară. Sper să fie bani folosiți cu responsabilitate și într-adevăr, să conducă la această protecție superioară a țării noastre. Poate că, repet, când acea nevoie scade, sumele respective se pot aloca educației, să ajungem la acest lucru. Deci, prin scăderea deficitului bugetar la nivelul care ne-am angajat, sub 3% în momentul în care am aderat la Uniunea Europeană, în momentul în care ne-am asumat anumite responsabilități și e o responsabilitate socială asta să nu lași pe umerii următorilor următoarelor generații plata a ceea ce cheltui tu acum doi avem investiții de făcut.
Știți și eu am protestat pentru profesori, am protestat și că nu aveam autostradă în Moldova. Acum se construiește autostradă Moldova. Deci avem și anumite investiții de făcut, doar să nu furăm. Asta rugămintea pentru toată lumea să nu furăm. Și atunci probabil că identificăm și sumele necesare pentru pentru educație, pentru a completa. Dar de la 4,5 la 6. Deci vă rog să prezentăm în mod corect realitatea. Repet, 4,08% e demonstrată prin capitolul învățământ, restul, din păcate, nefiind o digitalizare adecvată nici la partea de finanțe, am rugat să se pună o etichetă la toate investițiile care sunt pentru învățământ și care nu sunt în buget, dar mai durează probabil un an de zile până când se face lucrul ăsta.
Digi24.ro: Deci plecăm de la premisa că avem 4 și puțin % doar prin Ministerul Educației.
Nu. În total. Avem 3,4% prim Ministerul Educației – 4 și ceva…
Digi24.ro: Deci suntem aproape de șase….
Nu, mai avem. Mai avem și, repet, dacă suplimentarea asta se duce în special în cheltuieli de personal, atunci noi… Că acum noi nu vedem programul masiv de investiții, pentru că avem aceste dificultăți în zona de cheltuieli de personal, dar transformarea în ceea ce privește infrastructura este extraordinară în ultimii 2 ani, în special prin PNRR.”
