Mircea Miclea, despre impactul reducerii numărului de ore pentru elevi: Implementarea after school-ului, păstrarea în curriculum doar a temelor de examen, normele profesorilor rămân la fel

37.234 de vizualizări
Mircea Miclea / Foto: Captură Youtube – NCN Romania
Reducerea cu 5 a numărului de ore pe săptămână pentru gimnaziu și liceu trebuie să “curețe” curriculumul de temele inutile: în programa școlară obligatorie să rămână numai temele din programa de examen, care oricum formează și acum “curriculumul din capul elevului”. Deci eliberarea timpului de predare de temele care nu sunt evaluate prin examen, precum și implementarea obligatorie programului after school – sunt principalele efecte ale reducerii numărului de ore în gimnaziu și liceu, se arată într-o analiză realizată pentru Edupedu.ro de către profesorul Mircea Miclea.
  • Cercetător şi fost ministru al Educației, Mircea Miclea este cel care a introdus în legea educației din 2011 chiar limita de ore reintrodusă astăzi de parlamentarul PSD Liviu Pop, după ce fostul ministru social-democrat Ecaterina Andronescu o eliminase în 2012 din lege.

“Este trist că s-a reluat un paragraf de lege pe care tot PSD l-a desființat, la 7 ani de la eliminarea lui, când era de fapt evident că el era corect. Experiențele pe care le-am studiat atunci, cea finlandeză și cea coreeană, erau temeiuri foarte clare pentru așa ceva. Din păcate, s-a cedat la cererea sindicatelor și s-a revenit la numărul excesiv de ore”, a declarat Miclea pentru Edupedu.ro. Acesta a precizat că nu vede “niciun fel de impact pe reducerea numărului de norme, deoarece sunt aceste programe after school care pot să apară în sfârșit”.

“Este trist că sindicatele au din nou o atitudine retrogadă, considerând că școala este pentru a păstra locurile de muncă ale profesorilor, și nu pentru a optimiza modul în care se face educația copiilor. Statul nu are obligația ca, în detrimentul copiilor, să mențină normele didactice ale profesorilor”, a adăugat Miclea, făcând referire la reacția USLIP Iași.

Analiza integrală realizată de Mircea Miclea, asupra reducerii numărului de ore în gimnaziu și liceu

Rep: Care va fi efectul reducerii numărului de ore la gimnaziu și liceu, având în vedere și sintagma “în medie” care precede fiecare limitare?

Mircea Miclea: Ministerul va trebui să stabilească, în funcție de tipul de liceu de exemplu, numărul maxim și numărul minim de ore. La liceele de arte, de pildă, pentru că sunt multe ore practice, probabil că va fi un număr mai mare de ore, față de celelalte licee, și atunci Ministerul Educației va stabili practic numărul de ore efectiv pentru fiecare tip de liceu. Probabil de aceea s-a mers pe medie, ca să dea libertate Ministerului Educației să stabilească mai precis numărul de ore.

Dar este trist că s-a reluat un paragraf de lege pe care tot PSD l-a desființat, la 7 ani de la eliminarea lui, când era de fapt evident că el era corect.

Experiențele pe care le-am studiat atunci, cea finlandeză și cea coreeană, erau temeiuri foarte clare pentru așa ceva. Din păcate, s-a cedat la cererea sindicatelor [În 2012, când Ecaterina Andronescu a scos din legea educației limitarea orelor de școală – N.Red.] și s-a revenit la numărul excesiv de ore.

Reducerea numărului de ore va permite în sfârșit implementarea programului after school, pentru că dacă reduci numărul de ore de predare și învățare, poți să ai programe viabile de after school, unde ai mai multă libertate de a face educație personalizată. Acestea sunt cele 3 variante de program after school:

  • cu elevii care sunt deficitari faci remedial,
  • cu cei care sunt foarte buni faci excelență,
  • iar cu ceilalți consolidezi ceea ce ei știu.

Nu văd niciun fel de impact pe reducerea numărului de norme, deoarece sunt aceste programe after school care pot să apară în sfârșit.

Am văzut o luare de poziție a sindicatelor care se plângeau că se va reduce numărul de norme. Este fals! Nu va apărea un astfel de efect, dar este trist că sindicatele au din nou o atitudine retrogadă, considerând că școala este pentru a păstra locurile de muncă ale profesorilor, și nu pentru a optimiza modul în care se face educația copiilor. Statul nu are obligația ca, în detrimentul copiilor, să mențină normele didactice ale profesorilor.

Rep: Vom avea o scădere a rezultatelor la Evaluarea Națională, odată cu scăderea numărului de ore?

Mircea Miclea: Nu cred că va apărea un astfel de efect, pentru că cu acest număr mare de ore pe care îl avem vedem aceste rezultate destruoase de acum. Sper ca această reducere să ducă la o eficientizare. Inclusiv ce trebuie să facă Ministerul Educației este să curețe din nou programa, să vadă care sunt temele inutile încă existente în programă și, cu una optimizată, acest număr de ore este foarte adecvat. Adesea se predau teme inutile.

Ar trebui, așadar, dublată această decizie de determinarea de a optimiza pograma.

Rep: Modificarea programei ar trebui legată și de o nouă formare a profesorilor?

Mircea Miclea: Cu siguranță ar trebui o formare a profesorilor, nu neapărat legată de optimizarea numărului de ore, dar cu siguranță un curriculum nou trebuie automat asociat cu formarea personalului didactic. Pentru că un curriculum nou, dar cu același stil de predare este falimentar. Oamenii sunt cei care aplică curriculumul. Dacă ei nu se schimbă, curriculumul nu are impact.

Rep: Modificarea numărului de ore va conduce la o modificare majoră a curriculumului deja aflat în schimbare (înnoirea curriculară a ajuns la clasa a VII-a) sau vom vedea un update organic al programelor școlare?

Mircea Miclea: Nu este un efect dramatic asupra curriculumului actual, trebuie doar identificate acele teme care nu își mai au locul și puse la categoria ‘teme complementare’ sau ‘facultative’ și lăsate la decizia profesorului dacă se dau sau nu. Practic, cu același curriculum, să se realizeze o categorisire a temelor: de la obligatoriu să devină opționale sau facultative și se poate rezolva rapid.

Rep: Și atunci o modificare mai importantă vom vedea în programa de examen – care va merge numai pe temele obligatorii?

Mircea Miclea: Nici programa de examen de final de ciclu nu acoperă toate temele din programa predată, ca urmare nu cred că reducerea numărului de ore va avea efect asupra tematicii de examen, pentru că nici acum nu sunt cuprinse toate temele.

Cred că acesta ar fi și filtrul cel mai bun pentru a reconsidera temele la nivel de gimnaziu sau liceu: să rămână în programă ca obligatorii acele teme care sunt și în programa de Evaluare Națională sau Bacalaureat. Pentru că curriculumul din capul elevilor este diferit de curriculumul oficial.

Curriculumul din capul elevului este determinat de ce anume se evaluează. El va învăța acele teme care se evaluează. Atunci acesta este un curriculum real, care determină procesul lui de învățare. De aceea, practic, ar merita apropiat curriculumul oficial al Ministerului Educației de curriculumul real, adică de cel care este în capul elevului și care este legat de temele de examen.

Altfel, era cultivat de Ministerul Educației, în mod ciudat, un dublu curriculum:

  • curriculumul oficial, cu toate temele de studiu
  • curriculumul de examen (Evaluare Națională și Bacalaureat), pentru că apoi tot Ministerul venea și spunea: numai acestea sunt importante.

Practic, până acum Ministerul susținea două curriculumuri. Acum, va susține un singur curriculum: ce se evaluează se și învață.

Poate să fie o bună oportunitate și pentru transdisciplinaritate (prevăzută în legea educației din 2011, dar neaplicată nici până în prezent), pentru că poți să predai una și aceeași temă la mai multe discipline și atunci o acoperi mai bine și cu un număr redus de ore. Luam tema ‘ochiul’, de exemplu, care poate fi predată si la Fizică atunci când este vorba de lentile, și la Biologie când este vorba despre structurile nervoase sau de structura biologică a ochiului, și la Chimie când e vorba de biochimie. Și atunci ea e mai bine predată.

Un adagiu latinesc spune: Non multa, sed multum. Nu multe, ci mult. E mult mai bine ca copiii să știe mai puține teme, dar în adâncime, decât mai multe teme, dar superficial. Asta e din Evul Mediu, ajungem și noi acolo. Mulțimea de teme dispersează resurse de învățare.

Informații de background

Senatul României, în calitate de cameră decizională, a votat luni, 21 octombrie 2019, un proiect al parlamentarului PSD Liviu Pop care scade, începând de anul școlar viitor, numărul de ore pentru cele trei cicluri din învățământul preuniversitar.

Proiectul de lege votat luni prevede “în medie” 20 de ore pe săptămână în clasele I-IV (față de 19-22 ore în prezent), 25 de ore la gimnaziu (față de 26-34 în prezent) și 30 la liceu. De precizat că proiectul lui Pop nu stabilește un număr maxim de ore, așa cum prevedea Legea 1 din 2011, ci o “medie”.

Cum va arăta de acum înainte articolul 66 din Legea educației, după ce va fi modificat de proiectul de lege inițiat de Liviu Pop și adoptat luni, la vot final:

Legea educației nr.1/2011 prevedea de la bun început 20 de ore pentru ciclul primar, 25 pentru gimnaziu și 30 pentru liceu.

Cum arăta varianta inițială a Legii nr. 1/2011:

 

La un an și jumătate de la adoptarea Legii educației nr. 1/2011, Ecaterina Andronescu a modificat-o printr-un OUG, trecând din lege în pixul ministrului decizia privitoare la numărul orelor.

Cum arată în prezent articolul 66 din Legea educației, ca urmare a modificării aduse de Andronescu:

Legea votată luni a fost respinsă în ianuarie 2019 de la promulgare de președintele Klaus Iohannis, care a susținut atunci că aplicarea ei ar aduce “un val de concedieri în sistemul de învățământ” (Detalii aici). Acum, președintele este obligat să promulge proiectul de lege.

Concret, proiectul votat luni care modifică Legea 1/2011 a Educației arată că numărul de ore alocat disciplinelor din planurile-cadru de învăţământ este:

  • în medie 20 de ore pe săptămână la învăţământul primar (4 ore/zi),
  • în medie 25 de ore pe săptămână la învăţământul gimnazial (5 ore/zi)
  • în medie 30 de ore pe săptămână la învăţământul liceal (6 ore/zi).

Proiectul votat de Senat e acum trimis la promulgare la președintele Iohannis.

Citește și:

 


6 comments
  1. Este incredibil cati oameni tot sapă groapa sistemului de educație preuniversitar sub denumirea pompoasă de reformă.
    Sistemul funcționa foarte bine, apoi ușor, ușor au inceput sa fie înrădăcinate in spatiul public idei precum:
    – doar unele materii sunt importante
    – doar elevul e important
    – statutul elevului primează ( oricum profesorii nu au statut)
    – nu se aplică practic notiunile ( după ce excursiile si expedițiile au devenit cele mai birocratice actiuni)
    – nu se fac experimente ( după ce laboratoarele au fost închise sa lase loc cls pregătitoare mutată la școală ca sa nu mai construim grădinițe)
    – Nu se fac consultari publice (după ce , asociațiile de parinti au fost transgormate in resurse educaționale si sindicatele o portavoce și rampă de lansare politica)
    – profesorii sunt retrograzi, refuză formarea ( după ce CCD urile(instituții publice) au devenit firme de prestări servicii unde un curs fara credite poate ajunge la 300 de lei, iar fondurile de formare din școală ajung mereu la cine trebuie)
    – elevii si-au pierdut motivația ( sigurul orizont palpabil este sparanghelul, deci o atitudine normală)
    P.S. Se poate scrie o lucrare de doctorat despre distrugerea sistematică a educației

  2. La modul cel mai serios reformele în învățământ nu au nicio strategie și niciun temei. Se urmărește doar reducerea normelor din sistemul de învățământ și diminuarea cheltuielilor. Nu stiu cine e în ROCNEE și care sunt principiile de lucru. E ciudat sa elimini în anumite variante de plan cadru Educația tehnologică, unde multe teme pregătesc efectiv elevii pentru viata. Tot o aberatie imi pare reducerea unei ore la Franceza sau germana (limba modernă 2). Nu suntem in UE, nu e nevoie de comunicare intre tari. E engleza limba aproape universala, dar sunt tari unde e nevoie de alte limbi pentru a te putea înțelege. La română numărul de ore ramane acelasi, daca nu cumva se reduce. Asta în condițiileîn care există dovezi clare ale creșterii numărului de analfabeti functionali. Ramane religia. Clar la intervenția preafericitilor!!! Facem analize ale eșecului școlar și cautam deseori vina profesorilor, dar în ograda proprie nu privim. Schimbari peste schimbări, fără niciun temei. Programele școlare se fac după ureche. Structura subiectelor la Evaluarea Națională e o adevarata harababură. Analizați modelul de subiect la română. Ce vor fi vrand Rocnistii sa le scrie un elev la compunerea despre textul literar. Cică e compunere. Dar nu lasa libertate elevului ci il obliga sa faca referire la textul citat. Ce s-a vrut cu asta??? Oare nu aveau o logica si o practicabilitate argumentarile anterioare??? Copiii aplicau niște noțiuni. Acum, săracii nu stiu de unde sa o apuce. Si tot începem reforme. La gimnaziu este a N-a. La liceu nimic. Continuam cu eseuri și comentarii, cu Ion, cu Testament, cu Moromeții etc. Memorează elevii un eseu și mama ce aplicație au realizat! Facem experimente reducând mereu numărul de norme didactice și respectând finanțarea per capita. Ce mai conteaza ca elevii nu stiu scrie bine, ca nu inteleg ce citesc, ca nu stiu face nimic. Sa dam mai puțini bani in Educatie, ca sa ii poata fura cei de la conducere pe diferite proiecte aberante. Jalnic!!!! [comentariu editat pentru a elimina majusculele]

  3. Evaluarea este un proces complementar învățării, prin urmare construirea curricumului pornind de la evaluare, asa cum afirmă dl ministru, este o idee complet greșită, ce contravine ordinii firești a lucrurilor. Curriculumul de examen este parte a Curriculumului Național a cărui conceptie are la baza competențele care formează profilul absolventului. Aceste competente se dezvolta, in maniera integratoare, prin discipline de studiu diverse între care și Educația tehnologică și cea plastica sau muzicală. De altfel, cine a studiat pedagogie stie ce principii guverneaza laturile educatiei de la cea intelectuala la cea artistica sau morala. E adevarat ca numarul saptamanal de ore al elevilor este foarte mare, de aceea trebuie regândit planul – cadru, dezbătut public, pilotat si abia apoi aplicat. Din pix e usor de facut modificări, dar aceasta este meteahna politicienilor nostri, din randul cărora, scuzată să-mi fie brutalitatea exprimării, mulți nu prea au dat pe la școală.

  4. Ideea prezentata in interviu e buna, dar apoi ni se spune ca numarul de ore va fi “in medie” 20, 25 si 30. Asta inseamna ca nu se schimba nimic, vor fi la fel de multe. Trebuia sa se formuleze “maxim” un anumit numar de ore. Chinuim in continuare copiii. O fi bine ca se face ceva cu materia, dar cred ca ideile nu sunt destul de bine formulate. Adica, tot ce e optional si facultativ s-ar putea sa se predea in continuare din simpla obisnuinta.

    1. Evaluarea unui elev nu se rezuma doar la matematica si romana . Programa aerisita, da. Dar in spatele acestei decizii sunt motive pur materiale. Incompetenta la ministerul invatamantului a capatat dimensiuni fantastice. Oameni care nu au predat o singura ora in preuniversitar au ajuns sa ia decizii incredibile. Si da, domnilor din universitar, fabulati. Nu cunoasteti sistemul preuniversitar. Pentru bani ati distrus practica pedagogica. Devii profesor cu doar 6 ore de practica la clasa !

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Cîmpeanu: Inspectorii școlari acum sunt numiți într-o modalitate ipocrită, pentru că nu s-au organizat concursuri / Dela0.ro: Aproape o treime din inspectoratele școlare județene au revenit la PSD, în șase luni de alianță PSD-PNL

Inspectorii școlari “acum sunt numiți într-o modalitate ipocrită, sunt numiți pentru că nu s-au organizat concursuri”, a spus sâmbătă, într-un interviu la Digi 24, ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, întrebat despre…
Vezi articolul

STUDIU Cum îmbunătățim educația elevilor din mediul rural? Rezultatele parțiale ale unei cercetări care arată cum s-au schimbat rezultatele elevilor din 40 de comunități

Performanța elevilor din România, în ansamblu, are nevoie de îmbunătățiri, așa cum ne arată și datele PISA. În ciuda numeroaselor initiative, programe și resurse alocate pentru îmbunătățirea educației din România,…
Vezi articolul
Principalii indicatori pentru Educația din România

ULTIMA ORĂ Educația din România ocupă cel mai rău loc în UE la aproape toți indicatorii de calitate și trage în jos statisticile europene în domeniu, la sfârșitul mandatelor Iohannis-Deca. Noul Monitor al Educației și Formării a fost publicat de Comisia Europeană

România, țară situată pe ultimul loc sau printre ultimele din Uniunea Europeană la toți indicatorii privind calitatea educației, a reușit performanța ca, în momentul intrării în vigoare a noilor Legi…
Vezi articolul

ANALIZĂ Școala românească, o barieră în calea interesului elevilor despre mediu, arată rapoarte OECD / Doar 2 din 5 elevi au încredere în capacitatea lor de a explica felul în care emisiile de dioxid de carbon afectează schimbările climatice

Elevii români sunt interesați de problematica mediului înconjurător, dar sunt cu mult în urma colegilor lor din alte țări cu privire la cunoștințele pe această temă și la competențele legate…
Vezi articolul

GRAFIC Copiii de clasa a VIII-a cu rezultate slabe acumulează acum lacune mult mai mult decât colegii lor / Whatsapp, Messenger și apelurile telefonice, cel mai des folosite de profesorii și elevii români, pentru învățarea la distanță – Studiu realizat de 3 universități și Institutul de Științe ale Educației

“Copiii de clasa a VIII-a care au de obicei rezultate școlare slabe acumulează în această perioadă lacune într-o măsură semnificativ mai mare decât colegii lor, cu o medie de 1,93,…
Vezi articolul

Reforma educației digitale în Cehia: modalități “etice, eficiente și sigure” prin care elevii de școală primară și gimnaziu vor învăța “noua informatică”, de la algoritmi la coding și procesarea seturilor mari de date

Elevii cehi vor începe din școala primară să își formeze primele idei despre cum să stocheze date și informații și cum să folosească diverse elemente digitale din lumea din jurul…
Vezi articolul