Școala online: Cum să-i implici pe elevii care stau cu video oprit și să scapi de senzația că vorbești cu pereții, când predai unor pătrățele negre, în Zoom sau Meet – sugestiile unei profesoare de liceu din SUA

Școala online, pe care multe școli sau clase trebuie să o continue în noul an școlar, readuce în prim plan o problemă comună: ecranele negre cărora profesorii trebuie să le predea materia. Pentru că nu sunt doar profesori care nu vor să țină cursuri online, sunt și mulți elevi care vin la ore, dar numai parțial – dau drumul la Zoom sau Meet, dar închid camera video și lasă notoriul „pătrățel negru”, cu varianta unei imagini cu inițialele sau o fotografie bine aleasă, încât să pară că e el acolo, atent la ore. Implicarea acestor elevi în procesul de predare poate să fie o problemă, iar pentru aceasta o profesoară din liceu din SUA oferă o serie de posibile soluții.

Amintim că, potrivit regulilor de desfășurare a școlii online și școlii hibrid, elevii au obligația de a participa la ore, dar aceleași reguli nu precizează detalii precum folosirea camerei video. Dacă unii profesori impun elevilor din clasă să țină camera pornită, așa încât „să fie văzuți”, alții nu reușesc acest lucru, mai ales în cazul elevilor mari, care invocă aspecte legate de viața personală, aspect fizic, mediul de acasă. Așa pot apărea situații în care elevii par mai degrabă să se joace sau să facă alte activități, în spatele „ecranului negru”, sau, la profesori și colegi, senzația de „oboseală de Zoom”, produsă de perturbările care apar când comunicarea normală (predarea la clasă, ședințele) e înlocuită cu astfel de comunicări la distanță – cu sau fără video.

Vorbind dintr-un mediu în care închiderea camerei video de către elevi este mai degrabă excepția decât regula, Katie Seltzer, absolventă de Harvard și profesoară de liceu din Portland, SUA, oferă pentru portalul educațional Edutopia câteva sfaturi în această privință. Ea pleacă de la ideea că, dacă elevii au opțiunea să își închidă camerele video în timpul orelor, ei s-ar simți mai în largul lor, într-un context și așa stresant, iar aceasta ar deschide noi posibilități de predare.

Ea amintește că, în mod normal, apela la o soluție clasică atunci când dorea, la clasă, să evalueze gradul de implicare al elevilor în ora de curs: se uita la fețele lor.

Acest lucru – a privi chipuri – este foarte posibil în școala online, dacă elevul ține camera video pornită, dar schimbara mediului produce schimbări de comportament invocate ca surse de oboseală de Zoom, de la tendința de a te uita fix la propria imagine, la senzația că poți face multe alte lucruri între timp, fără să fie neapărat așa, sau la înclinația de a privi camera pentru a sugera că ești atent la discuție, când, în condiții normale, la ore sau ședințe atenția nu se manifestă în mod natural astfel. Mai multe despre oboseala de Zoom.

Propunerile prezentate de Edutopia pentru creșterea participării la ore a elevilor cu video închis:

1. Includerea lor în grupuri restrânse de discuție ale elevilor, pentru lucrul la proiecte.

Participanții nu sunt obligați să stea tot timpul cu camera pornită, dar trebuie să trimită, la final, înregistrări video din care să reiasă contribuția fiecăruia.

2. Aici pot apărea diverse alternative – autoarea dă exemplul unui exercițiu în care o parte dintre elevii din grupul de discuții închide camerele, alții nu, urmând să vorbească doar cei care au camera video pornită. Cei care au camerele închise trebuie să comenteze în programul de tip chat folosit.

3. Pentru momentele în care elevii închid camera, ei pot fi puși să contribuie la discuție atât audio, cât și prin comentarii text în serviciul de chat.

4. Ora poate fi structurată astfel încât elevii să poată să ia „pauze” în care să poată să închidă camera – de exemplu, pentru a lucra pe cont propriu sau în grupuri restrânse, la un proiect – urmând să revină la oră cu camera pornită.

5. Pot fi folosite, la oră, instrumente interactive care nu impun prezența „video” a elevului, instrumente ce pot fi folosite atât pentru creșterea nivelului de implicare, cât și în evaluare – sondajele sunt cel mai la îndemână exemplu.

6. Accentul pe instrumentele de tip „tablă de scris”, pentru a verifica nivelul de înțelegere a materiei predate.

Iar, la urma urmei, profesorul poate să îl întrebe, constructiv și încurajator, pe elevul care închide camera video: „am văzut că ai închis video. Cum pot să te ajut să fii prezent în această comunitate online?„

Foto: Pexels