Noi date despre podul de la Dunăre al lui Constantin cel Mare, publicate de cercetători de la Universitatea din București / 27 de urme de posibili piloni, identificate – FOTO

7.999 de vizualizări
Foto: Universitatea din București
Noi date despre unul dintre cele mai lungi poduri ale antichităţii, podul peste Dunăre ridicat de împăratul Constantin cel Mare între Oescus (Ghighen, Bulgaria) şi Sucidava (Celei, Corabia), au fost publicate recent într-un amplu studiu interdisciplinar realizat de cercetători și profesori de la Universitatea din București (UB), după cum anunță instituția de învățământ superior într-un comunicat de presă.

În cadrul cercetării, coordonată de conferențiarul universitar dr. Ioan Carol Opriș de la Facultatea de Istorie a UB, au fost identificate inițial 27 de posibile urme (piloni) ale Podului lui Constantin cel Mare ridicat între Oescus și Sucidava și, ulterior, în urma cercetării din noiembrie 2022, încă 7 anomalii (piloni) datorate podului constantinian, pe o lungime de circa 210 m.

În mod concret, potrivit comunicatului de presă, “în cadrul acestei cercetări complexe, specialiștii au efectuat în 2017 măsurători batimetrice cu sonare multibeam, identificând 27 posibile urme (piloni) ale Podului lui Constantin cel Mare ridicat între Oescus și Sucidava. Urmele pilonilor se disting clar pe fundul Dunării, pe un traseu liniar de 820 m, cu o distanță medie de aproximativ 30 m între ele”.

  • Datele disponibile până acum sunt astfel cu mult depășite: istoricul și arheologul Grigore Tocilescu aflase de la pescarii locali despre existența a „7 vâltori” în 1893, în vreme ce o primă batimetrie a Serviciului Hidraulic Român din 1933 detectase doar trei dintre pilonii podului, mai transmite echipa de cercetători de la UB.

După investigațiile complementare de magnetometrie din toamna acestui an, pornind dinspre portalul de nord al podului (cunoscut pe cale arheologică încă din secolul al XIX-lea de Cezar Bolliac și Grigore Tocilescu) către malul stâng al Dunării, s-au mai identificat alte 7 anomalii (piloni) datorate podului constantinian. “Alinierea acestora cu portalul de nord și pilele de zidărie puse în evidență de batimetria realizată prin albia Dunării este riguroasă. La fel, distanța între piloni s-a dovedit a fi identică cu ritmul evidențiat prin batimetrie”, mai informează specialiștii.

Potrivit Agerpres, care citează comunicatul Universității din București, studiul reuneşte într-un sens critic întreaga documentaţie istorică cunoscută referitoare la podul ridicat în vara anului 328, fiind bazat atât pe surse literare antice, cât şi pe surse rezultate din săpături arheologice succesive (din 1869 şi până azi), inclusiv numismatice (monede, medalioane), epigrafice (inscripţii), surse cartografice şi etnografice, cercetarea unor fonduri arhivistice.

Foto: Universitatea din București

Totodată, studiul se bazează pe utilizarea rezultatelor unor metode moderne de măsurare: batimetria, realizată în 2017 prin albia Dunării, şi geomagnetometria, efectuată în 2022 în zona de luncă de pe malul stâng al fluviului, astăzi păşune comunală.

Conform comunicatului, inaugurarea podului (Pons per Danuvium Ductus) ridicat în 328 se va fi petrecut, foarte probabil, chiar la 5 iulie 328, atunci când prezenţa împăratului la Oescus este menţionată de surse literare antice. Podul se întindea prin albia Dunării şi peste lunca din faţa Sucidavei pe o distanţă de peste 2.400 m.

În viitorul apropiat, cercetarea va continua cu efectuarea unei noi batimetrii la Sucidava, cu scanare prin sediment, folosind instrumente de ultimă generaţie, preluarea de probe din pilonii submerşi ai podului şi reluarea investigaţiei magnetometrice în zona inaccesibilă anterior, pentru a documenta întregul traseu al podului.

Un demers asemănător va fi aplicat în 2023 redocumentării exhaustive a podului lui Traian între Pontes – Drobeta, construit între anii 103-105 de către arhitectul Apolodor din Damasc, sprijinind strategic bellum Dacicum Traiani, mai notează Agerpres.

Studiul integral poate fi accesat și aici.


2 comments
  1. Foarte interesant pentru cei care sunt interesați de istoria României,foarte săracă în documente,dar su în investigatii arheologice.Roamaii nu au sentimentul.istoriei,nunsunt interesați,sunt primitivi!Păcat! Eu ad fi foarte interesat,de exemplu în a investiga locul unde a avut locul bătălia de la Posada,care a stabilit statalității Valahiei.Din păcate,mulți ” istorici”,din păcate și Iorga,care se baga în toate cu limitele sale incredibile,au alterat adevărul.Asyzi ar fi posibila o investigare cu mijloacele moderne,dar roanii sunt interesați da fure,nu sa dacă descoperiri

  2. În perioada realizării podurilor de la Drobeta-Turnu Severin și de la Corabia, care alte poduri pe Dunăre au mai fost realizate în amonte? Care este ritmul în care au fost realizate acestea de atunci și pana astăzi? Evident ca în prezent, densitatea acestora (raportata la cursul fluviului) este mult mai mare în către Europa Centrala. Și nu e vorba numai de factorul geografic (latimea Dunării) și de cel geologic. Evident ca factorul politic-istoric a făcut ca pe ultimele 1500-2000 de km ai fluviului sa existe mult mai puține traversări decat în rest. Și totuși, cât interes a fost acum 1700-1900 de ani a fost pt spatiul în care trăim și cât este acum. Dar discuția este evident mai ampla…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Dacă într-o comună, o grădiniță, de exemplu, care are trei angajați, depășește rata de 60% de vaccinare, ea poate funcționa de luni, chiar dacă la nivelul întregii unități cu personalitate juridică acest lucru nu este îndeplinit – Sorin Ion, secretar de stat la Ministerul Educației

„De săptămâna viitoare, am permis unităților școlare să facă și separat, pe structuri arondate. Dacă într-o comună, o grădiniță, de exemplu, care are trei angajați depășește rata de 60% de…
Vezi articolul

Iohannis cere reexaminarea legii care prevede înlocuirea noțiunii de „educație sexuală” cu cea de „educație sanitară” și introducerea obligativității acordului scris al părinților pentru ca aceste ore să poată fi predate în școli

Președintele Klaus Iohannis cere reexaminatrea Legii care modifică Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiilor, care prevede înlocuirea noțiunii de „educație sexuală” cu cea de „educație sanitară” și…
Vezi articolul

Ultimul atac cibernetic cu ransomware în Spania foloseşte inteligenţa artificială/ Virusul a rămas în stare latentă o lună în sistemele informatice infestate timp în care a studiat cele mai valoroase informații și abia ulterior le-a criptat

Compania Smart Hc, expertă în securitate și tehnologii înalte, a lucrat timp de 36 de ore pentru recuperarea datelor furate de la companiile infectate de cele mai recente programe malware.…
Vezi articolul

DOCUMENT Manualele pentru disciplina „Istoria evreilor. Holocaustul” pot fi comandate de școli până pe 5 aprilie / Din acest an școlar, elevii de clasa a XI-a studiază disciplina

Până pe 5 aprilie, școlile pot comanda manualele pentru disciplina „Istoria evreilor. Holocaustul”, potrivit unei adrese a Ministerului Educației, document trimis către inspectoratele școlare. Din anul școlar 2023-2024, elevii de…
Vezi articolul