Standardele naționale de evaluare pentru învățământul primar și gimnazial vor fi publicate în iunie 2026, după o etapă de pilotare în școli, iar aplicarea lor la nivel național este prevăzută începând cu anul școlar 2026–2027, potrivit unui răspuns transmis de Ministerul Educației și Cercetării la solicitarea Edupedu.ro. Acestea intră în pilotare acum în 75 de școli, deși s-au înscris 325 care ar fi vrut să piloteze.
„Standardele naționale de evaluare pentru învățământul primar și gimnazial, elaborate în cadrul proiectului RECRED, vor fi pilotate în cadrul unor instituții de învățământ preuniversitar selectate în acest scop, în perioada martie – mai 2026. Ulterior procesului de pilotare, acestea vor fi revizuite, calibrate și publicate în iunie 2026, urmând să fie propuse spre aprobare prin ordin al ministrului educației și cercetării”, precizează ministerul.
Instituția arată că, odată cu inițierea ordinului de ministru, „conform prevederilor legale în vigoare, standardele naționale de evaluare pentru învățământul primar și gimnazial vor fi puse în transparență instituțională”.
- Realizarea standardelor de evaluare a fost atribuită de MEC printr-o licitație despre care Edupedu.ro a relatat că existau suspiciuni că ar fi fost lansată cu dedicație pentru o firmă – Brio teste Educaționale SRL. În cele din urmă două firme au câștigat acea licitație: Brio și Ascendia. Contractul valorează 4 milioane de lei.
Notele și calificativele rămân neschimbate
În ceea ce privește sistemul de notare, ministerul dă asigurări că nu vor exista modificări.
„Implementarea standardelor naționale de evaluare în sistemul educațional de învățământ nu va modifica sistemul de notare prevăzut în Legea Învățământului Preuniversitar 198/2023, Art. 96 alin (1)”, se arată în răspuns.
Ministerul Educațiea și Cercetării citează explicit din lege: „Rezultatele evaluării se exprimă, după caz: a) în învățământul primar, cu excepția clasei pregătitoare, pe parcursul căreia nu se acordă note sau calificative, prin calificative: «foarte bine», «bine», «suficient» sau «insuficient»; b) în învățământul gimnazial, prin note de la 1 la 10; c) în învățământul liceal și în învățământul postliceal, prin note de la 1 la 10”.
Aplicarea generalizată este condiționată de aprobarea prin ordin de ministru. „În condițiile aprobării prin ordin de ministru, standardele naționale de evaluare pentru învățământul primar și gimnazial se vor aplica în sistemul educațional preuniversitar începând cu anul școlar 2026 – 2027”, precizează instituția.
Cum vor fi pregătiți profesorii
Întrebați cum vor ști profesorii să aplice noile standarde și dacă vor exista baterii de teste, reprezentanții ministerului răspund că „începând din luna septembrie 2026, se vor organiza sesiuni de instruire pentru profesorii care predau în învățământul primar și gimnazial, cu privire la modul în care trebuie aplicate standardele naționale de evaluare”.
În plus, ministerul invocă un alt proiect: „prin proiectul «Sistemul integrat de management al informațiilor în educație», depus pentru finanțare prin programul PCIDIF, în modulul «Platforma digitalizată de evaluare» sunt prevăzute baterii de itemi elaborați în conformitate cu standardele naționale de evaluare”.
75 de școli selectate pentru pilotare
Potrivit datelor transmise, „pentru procesul de pilotare s-au înscris 325 de școli dintre care au fost selectate 75 – ca eșantion reprezentativ”.
Pilotarea va viza toate disciplinele din trunchiul comun la nivel primar și gimnazial. „Profesorii implicați în procesul de pilotare vor fi instruiți și asistați pe tot parcursul pilotării și vor oferi feedback după parcurgerea unităților de învățare, sub forma unor rapoarte de pilotare. În urma feedbackului primit de la profesorii implicați, experții responsabili de elaborarea standardelor vor calibra în mod adecvat standardele naționale de evaluare, în vederea înaintării spre aprobare prin ordin al ministrului educației și cercetării”, arată ministerul.
Standardele sunt prevăzute în lege și legate de inspecția școlară
Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 prevede că toate evaluările se realizează pe baza standardelor naționale de evaluare pentru fiecare disciplină, domeniu de studiu și modul de pregătire. Tot legea stabilește că respectarea standardelor este verificată prin inspecția școlară, iar evaluarea fără respectarea acestora constituie abatere disciplinară.
ROFUIP 2024, actualizat în 2025, prevede că, începând cu anul școlar 2025–2026, toate evaluările trebuie realizate pe baza standardelor naționale de evaluare. În acest context, calendarul anunțat acum de minister indică aplicarea generalizată din 2026–2027, după pilotare și aprobarea oficială.
De când se aplică standardele de evaluare, potrivit legii
Articolul 248 – „(25) Banca de instrumente de evaluare având funcție orientativă pentru evaluare, prevăzută la art. 97 alin. (1), se va realiza de Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare în termen de 2 ani școlari de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
(26) Metodologiile și standardele naționale de evaluare pentru fiecare nivel de învățământ și fiecare disciplină, prevăzute la art. 97 alin. (2), se adoptă prin ordin al ministrului educației în termen de 2 ani școlari de la intrarea în vigoare a prezentei legi.”
Răspunsul integral al Ministerului Educației la solicitarea Edupedu.ro:
„Referitor la înntrebările dumneavoastră, vă comunicăm următoarele informații, grupate pe arii tematice:
I. Standarde de evaluare si notare
1.Când vor fi publicate standardele de evaluare și notare pentru clasele primare si gimnaziu?
Standardele naționale de evaluare pentru învățământul primar și gimnazial, elaborate în cadrul proiectului RECRED, vor fi pilotate în cadrul unor instituții de învățământ preuniversitar selectate în acest scop, în perioada martie – mai 2026. Ulterior procesului de pilotare, acestea vor fi revizuite, calibrate și publicate în iunie 2026, urmând să fie propuse spre aprobare prin ordin al ministrului educației și cercetării. Odată cu inițierea ordinului de ministru, conform prevederilor legale în vigoare, standardele naționale de evaluare pentru învățământul primar și gimnazial vor fi puse în transparență instituțională.
2.Se păstrează calificativele pentru primar în standardele de evaluare (nu la pilotare)? Sistemul de notare rămâne de la 1-10? Dacă nu, care va fi sistemul?
Implementarea standardelor naționale de evaluare în sistemul educațional de învățământ nu va modifica sistemul de notare prevăzut în Legea Învățământului Preuniversitar 198/2023, Art. 96 alin (1): Rezultatele evaluării se exprimă, după caz:
a) în învățământul primar, cu excepția clasei pregătitoare, pe parcursul căreia nu se acordă note sau calificative, prin calificative: „foarte bine”, „bine”, „suficient” sau „insuficient”;
b) în învățământul gimnazial, prin note de la 1 la 10;
c) în învățământul liceal și în învățământul postliceal, prin note de la 1 la 10;
d) prin punctaje/coduri specifice, în cazul testelor standardizate aplicate în afara evaluărilor externe prevăzute de lege;
e) prin rapoarte anuale de evaluare a dezvoltării fizice, socioemoționale, cognitive, a limbajului și a comunicării, precum și a dezvoltării capacităților și atitudinilor de învățare, pentru clasa pregătitoare și clasa I.
3.Dacă vor fi finalizate în vară se vor aplica din toamna lui 2026 la primar și gimnaziu?
În condițiile aprobării prin ordin de ministru, standardele naționale de evaluare pentru învățământul primar și gimnazial se vor aplica în sistemul educațional preuniversitar începând cu anul școlar 2026 – 2027.
4.Cum vor știi profesorii să le aplice? Profesorii vor avea baterii de teste? Începând din luna septembrie 2026, se vor organiza sesiuni de instruire pentru profesorii care predau în învățământul primar și gimnazial, cu privire la modul în care trebuie aplicate standardele naționale de evaluare. În plus, prin proiectul „Sistemul integrat de management al informațiilor în educație”, depus pentru finanțare prin programul PCIDIF, în modulul „Platforma digitalizată de evaluare” sunt prevăzute baterii de itemi elaborați în conformitate cu standardele naționale de evaluare.
5.Câte școli s-au înscris pentru pilotare?
Pentru procesul de pilotare s-au înscris 325 de școli dintre care au fost selectate 75 – ca eșantion reprezentativ. Regăsiți, atașat, lista acestora.
6.Când va avea loc pilotarea? Pe ce discipline? Ați organizat sau veți oferi sprijin tehnic școlilor si profesorilor pentru testare? Cum veți lua feedback de la ei? Pe module? Ce se poate schimba in urma feedback-ului?
Pilotarea va fi realizată pentru toate disciplinele de trunchi comun din învățământul primar și gimnazial. Profesorii implicați în procesul de pilotare vor fi instruiți și asistați pe tot parcursul pilotării și vor oferi feedback după parcurgerea unităților de învățare, sub forma unor rapoarte de pilotare. În urma feedbackului primit de la profesorii implicați, experții responsabili de elaborarea standardelor vor calibra în mod adecvat standardele naționale de evaluare, în vederea înaintării spre aprobare prin ordin al ministrului educației și cercetării.II. Formare
Asemeni proiectului CRED și prin proiectul RECRED se urmărește asigurarea unui proces durabil și coerent de implementare a dezvoltării profesionale a profesorilor printr-o abordare sistemică, integrată și pe termen lung, corelată direct cu reformele curriculare centrate pe competențe-cheie. Principalele mecanisme sunt:
1. Corelarea formării cu noul curriculum centrat pe competențe. Astfel, dezvoltarea profesională nu este izolată, ci direct conectată la schimbările curriculare.
2. Formare în cascadă și dezvoltarea unei rețele naționale de formatori. Această structură permite menținerea unei viziuni comune asupra reformei.
3. Programe acreditate și standardizate. Acest lucru asigură calitate, recunoaștere oficială și integrarea în sistemul de dezvoltare profesională continuă.
4. Resurse educaționale deschise și suport metodologic. Acestea au oferi/vor oferi sprijin concret profesorilor și vor contribui la continuitatea implementării reformei.
5. Abordare reflexivă și colaborativă. Astfel, schimbarea nu este doar procedurală, ci și culturală, favorizând internalizarea noilor principii curriculare.
6. Monitorizare și feedback. Acest mecanism contribuie la coerență și adaptabilitate.
La formarea CRED s-au înscris un număr de 58 127 cadre didactice din ciclul primar și gimnazial din care 52 432 au fost formate și certificate. Pentru a asigura coerența și continuitatea reformei curriculare, prin proiectul RECRED se vor forma un număr minim de 300 formatori și 15 000 de profesori de nivel liceal. Structura și conținutul programelor de formare CRED/RECRED nu doar exersează dezvoltarea competențelor de bază ale profesorilor (de exemplu proiectarea didactică sau didactica disciplinei) ci le conectează direct la cerințele curriculare contribuind astfel la eficientizarea procesului educațional.
1. A început formarea formatorilor pentru programele de liceu? Februarie 2026 este termenul, transmis de MEC în 12 ianuarie.
Formarea formatorilor prin RECRED pentru programele de liceu este programată, conform calendarului proiectului RECRED, în al doilea trimestru din 2026.
2.Câți profesori s-au înscris și care este numărul așteptat? De ce materii sunt profesorii înscriși? Care discipline nu sunt reprezentate până acum? Va mai fi un nou apel?În ceea ce privește formatorii de formatori, partenerul CNCE asigură specialiști pentru toate ariile curriculare/disciplinele, fie din resursă internă, fie externă – prin apel de selecție. La această dată, echipa este completă, cuprinzând profesori pentru toate disciplinele. Referitor la grupul-țintă al acestui program de formare, din cei minimum 300 de formatori necesari, la nivel național, au fost selectați 159. Completarea se va face printr-un nou apel de selecție, la nivel național, derulat de către cele 4 CCD, parteneri regionali în proiect, la începutul lunii martie. Pozițiile vacante, la nivel național, sunt pentru toate disciplinele de trunchi comun din noile planuri cadru, deoarece fie nu s-au ocupat toate posturile alocate unei discipline, fie nu au fost înscrieri pentru acestea, fie nu au fost întrunite condițiile necesare admiterii unor candidați. Menționăm că apelurile de selecție au fost publicate de către toate cele patru CCD-uri-partenere la nivel regional în data de 29 septembrie 2025, pe site-ul propriu. În vederea diseminării informațiilor la nivel național și a asigurării transparenței, apelurile de selecție au fost promovate atât pe site-ul MEC, cât și prin Social Media, inclusiv la nivelul fiecărui inspectorat școlar, astfel încât informațiile să ajungă în unitățile de învățământ de nivel liceal.3. Împiedică formarea profesorilor faptul că nu toate programele de liceu sunt gata aprobate si publicate? De exemplu, cea de română nu este nici scrisă, potrivit dnei Fotache care a spus că s-a oprit lucrul la ea.
Programul de abilitare curriculară presupune formarea pentru punerea în practică la clasă a noului curriculum pentru învățământul liceal. În cadrul proiectului RECRED, pentru a asigura respectarea acelorași standarde de implementare a programelor de formare acreditate: format unitar al planurilor cadru ale programelor de formare continuă, conținuturi, activități practice, etc.la nivelul fiecărui CCD partener vor fi acreditate câte 5 programe de formare continuă.
Programele de formare destinate cadrelor didactice vor avea un buget de timp de câte 50 de ore și se vor desfășura în sistem blended-learning (30 de ore față-în-față, 20 de ore on-line).
Fiecare partener va coordona și implementa formarea în 2 regiuni de dezvoltare. În total, la nivelul proiectului, vor fi 21 de programe acreditate (1 la CNCE – formarea formatorilor și câte 5 la fiecare din cele 4 CCD partenere). Va exista un program de formare pentru fiecare grup-țintă reprezentat de:
a) cadre didactice care predau discipline de trunchi comun din aria curriculară limbă și comunicare;
b) cadre didactice care predau discipline de trunchi comun din aria curriculară Matematică și științe;
c) cadre didactice care predau discipline de trunchi comun din aria curriculară Om și societate;
d) cadre didactice care predau discipline din celelalte arii curriculare;
e) cadre didactice care ocupa funcții de conducere, îndrumare și control.
Pentru toate aceste categorii de programe de formare continuă, suporturile de curs necesare în vederea acreditării acestora și resursele educaționale (ghiduri, RED) necesare pentru aplicarea noului curriculum în activitatea didactică, la clasă, vor fi elaborate după aprobarea și publicarea tuturor programelor școlare pentru disciplinele de trunchi comun de nivel liceal.
4. Puteți începe formările pe disciplinele publicate?
Cererea de finanțare a proiectului RECRED prevede acreditarea unui singur program de formare de formatori (nivel 1), care la modulul II, didactica disciplinei, cuprinde toate disciplinele de trunchi comun. Astfel, programul de formare se poate acredita doar în momentul în care toate programele au fost publicate, autorii de suporturi curs au fost selectați și au fost elaborate suporturile de curs pentru toate disciplinele.
5. Când estimați că se va derula prima etapă – formarea formatorilor?
Apreciem că formarea formatorilor naționali va fi realizată în al doilea semestru din 2026.
6. Care sunt pașii următori și câți profesori vor fi formați la finalul proiectului?
După finalizarea formării formatorilor, inclusiv elaborarea și acreditarea programelor de nivel 2 (4 programe de formare pentru disciplinele de trunchi comun și 1 program de formare în domeniul managementului curriculumului la nivelul unității de învățământ), va urma organizarea și implementarea formării de nivel 2, în toată țara, începând cu semestrul al treilea din 2026. Conform cererii de finanțare RECRED, până la finalul proiectului vor fi formați 15.000 de profesori din învățământul liceal.
Informații suplimentare despre proiect pot fi obținute de pe site-ul acestuia [www.educred.ro].”
Istoric – prima încercare de elaborare a standardelor a fost un eșec băgat sub preș de Ministerul Educației
Primul proiect prin care standardele naționale de evaluare ar fi trebuit să fie făcute a fost STANDEV – început și abandonat de Ministerul Educației, care și-a dat seama că nu pot fi făcute standardele de evaluare într-un timp atât de scurt – circa 18 luni de zile, din iunie 2022 până la 31 decembrie 2023. „Timpul era suficient de scurt”, după cum declara secretarul de stat Bogdan Cristescu în mai 2024. Au existat câteva cheltuieli de proiect, apeluri pentru cooptarea experților și a profesorilor care să scrie itemi pentru platforma de evaluare, după care acesta a fost închis fără niciun anunț din partea instituției sau a managerului de proiect – Marius Avram șef serviciu la CNPEE.
Numit „Standardizare și evaluare unitară pentru sistemul de educație preuniversitar” ministrul de atunci, Sorin Cîmpeanu, anunța pe 20 iunie 2022 că „prin intermediul acestui proiect se va asigura o evaluare unitară în sistemul de învățământ preuniversitar la nivel național atât pentru evaluările curente și sumative, cât și pentru examenele și concursurile naționale din învățământul preuniversitar, în contextul Programului România Educată, parte a procesului global de digitalizare a sistemelor de educație”. „Valoarea totală a proiectului, cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014 – 2020, este de 57.925.588,84 lei.
Fără să facă „tam-tam” pe tema aceasta, Ministerul Educației a lansat în iulie 2024 programul cu fonduri europene RECRED – o reîncălzire a celebrului CRED. Prin acest program care are ca scop abilitarea curriculară și la liceu vor fi făcute se pare și standardele naționale de evaluare pentru fiecare disciplină, potrivit descrierii de pe edu.ro. Patru case ale corpului didactic și CNPEE vor lucra la „elaborarea unui sistem național coerent și fiabil de standarde de evaluare pentru învățământul primar și gimnazial. Acest sistem sprijină formarea la nivel funcțional a competențelor din profilul de formare pentru fiecare elev, asigură comparabilitatea nivelurilor de performanță ale școlilor și convergența cu standardele internaționale de evaluare (PISA, PIRLS, TIMSS)”.
Pentru RECRED perioada de implementare este de 48 luni, de la 1 iulie 2024 până la 30 iunie 2028, iar bugetul alocat este de 167.260.921,69 lei, din care 147.818.257,78 lei finanțare nerambursabilă.
Termenul pentru metodologia și standardele naționale de evaluare a fost de 30 august 2024, potrivit ordinului nr. 3.069 din 15 ianuarie 2024.
Informații de context
„Adesea, nota 8 în București este diferită de un 8 din Satu Mare. Profesorii nu au standarde de raportare comune pentru a da note”, spunea Daniel David în mai 2025.
Tot atunci, David a explicat de ce nu poate fi folosit portofoliul educațional în locul evaluării naționale de la finalul clasei a VIII-a: „Noi nu putem folosi acest lucru eficient, în acest moment, pentru că profesorii nu au o scală, nu au standarde de raportare comune pentru a da note. Adesea, nota 8 în București este diferită de un 8 din Satu Mare. Diferențele sunt uneori foarte mari. Și, de asemenea, există discrepanțe foarte mari între școli în ceea ce privește performanța educațională.
De aceea, până când vom reuși să reducem discrepanța între școli și vom împinge în față standarde de evaluare, pentru ca notele să nu fie atât de diferite ca semnificație între școli, nu putem să folosim portofoliul educational, pe baza notelor obținute în cursul studiilor gimnaziale”, spunea David.
În luna martie 2025, Bogdan Cristescu, secretar de stat în Ministerul Educației la acea vreme, a declarat, la Euronews România, că este foarte important să dăm valoare notelor, dar trebuie să avem standarde de evaluare pentru acest lucru. „Dacă facem o comparare între mediile la Evaluarea Națională și mediile la nivelul claselor V-VIII, vedem o diferență foarte mare”, a precizat acesta.
Ministrul Educației și Cercetării a declarat în iunie 2025, în cadrul unei conferințe de presă, că „pentru învățământul liceal, gândim să elaborăm aceste standarde de notare și de evaluare odată cu programele pentru învățământul liceal”, iar „pentru nivelul gimnazial și nivelul primar să le avem în luna ianuarie a anului 2026″, a spus acesta.
Mulți profesori de-a lungul anilor au atras atenția asupra fenomenului prin care notele de la clasă ale elevilor sunt mai mari decât cele de la examenele naționale de clasa a VIII-a și a XII-a.
Profesorul de Matematică Sorin Haiduc a făcut o analiză a rezultatelor de la școala sa și a celor de la nivel național în cadrul dezbaterii „Cronica Evaluării Naționale 2024” și a catalogat drept „fraudă” comportamentul profesorilor care pun medii de 7-8 la clasă, iar la examenele naționale acei elevi iau nota 2 pe lucrare.
În februarie, Bogdan Cristescu, secretar de stat în Ministerul Educației la acea vreme, a declarat, la Prima TV, în emisiunea Viitor pentru România cu Nicoleta Călugăreanu, că „un copil care ia 2 la matematică, la evaluarea națională, are media 10 la niște obiecte la care nu s-ar fi putut descurca fără matematică”. „Nu cred că poți să fii de 2 la matematică și să fii de 10 la fizică, la geografie, poate la chimie, dacă lucrezi cu niște procente”, a precizat acesta.
În 2024, mediile între 1 și 3 obținute de elevii care au susținut Evaluarea Națională au fost, în cele mai multe cazuri, mai mici cu 4 puncte decât mediile din clasele V-VIII, arată o analiză făcută de Edupedu.ro pentru 7 județe. Este îngrijorător că elevii cu medii mai mici de 3 la examenul de final de clasa a VIII-a au medii gimnaziale peste 6. În Arad, un absolvent cu media anilor de gimnaziu 9.23 a obținut media 2.20 după susținerea celor 2 probe. Este o diferență de peste 7 puncte.
În 2022, mediile din clasele V-VIII obţinute de elevii care au fost notați cu medii sub 3 la examenul de Evaluare Națională 2022 au fost, în peste 90% din situațiile analizate, mai mari cu cel puțin 4 puncte. Edupedu.ro a analizat rezultatele din 8 județe din România.
În 2020, mediile din gimnaziu ale elevilor care au luat 3 la Evaluarea Națională au fost și cu 4-5 puncte mai mari, conform unui analize Edupedu.ro.
Diana Ghimiși
Redacția
Matei Pop