Folosirea exclusivă a limbajului Python pentru formarea gândirii computaționale a elevilor de liceu periclitează formarea viitorilor ingineri software ai României, atrage atenția Societatea pentru Excelență și Performanță în Informatică (SEPI), potrivit unui document transmis de organizație la Ministerul Educației și Cercetării (MEC), publicat și pe pagina de Facebook a organizației. SEPI reacționează astfel la programa de Informatică pentru clasa a IX-a aflată în dezbatere publică.
- SEPI este formată din profesori și foști elevi olimpici la informatică și este societatea care organizează Olimpiada Națională de Informatică alături de Ministerul Educației și Cercetării (MEC).
- Documentul Societății pentru Excelență și Performanță în Informatică (SEPI) și programele școlare puse în dezbatere publică de MEC până pe 12 decembrie 2025 pot fi consultate mai jos în articol.
În analiză, SEPI își fundamentează poziția și prin argumente economice și strategice, menționând că „România deţine un avantaj competitiv solid, construit istoric și confirmat internaţional, fiind recunoscută ca un important furnizor de ingineri software cu pregătire riguroasă în algoritmică, sisteme și optimizare”.
În același text, SEPI arată că, „în contextul în care România dezvoltă tehnologie în multiple sectoare, iar industria IT&C generează peste 8% din PIB și prezintă perspective clare de creştere, investiţia în formarea specialiştilor din domeniu reprezintă o opţiune strategică”. Organizația mai afirmă că această investiție „este esenţială pentru asigurarea securităţii economice a ţării pe termen lung”.
SEPI susține că „elementul definitoriu de noutate propus constă în utilizarea limbajului Python ca unic instrument pentru introducerea conceptelor de programare, inclusiv liste, subprograme, fișiere, interfețe grafice și programare orientată pe obiecte (POO)”, în programele puse în dezbatere publică pentru clasa a IX-a, la specializările matematică-informatică, matematică-informatică intensiv și științele naturii.
„Trebuie să menţionăm că suprasarcina curriculară este semnificativ mai mare pentru specializarea Ştiinţele naturii. Deşi în planul cadru disciplina Informatică are alocată o singură oră la această specializare, în timp ce la specializarea Matematică-informatică alocarea este de 2 ore, diferenţele dintre programele celor două specializări sunt minore (necesitând cel mult 5 ore), singurele elemente de conținut suplimentare la matematică-informatică fiind:
- noţiunile de coadă şi stivă (doar la nivel de concept, fără operaţii specifice cu aceste structuri de date);
- transformarea unui număr dintr-o bază de numerație în altă bază de numerație;
- sortarea elementelor unei liste prin metoda bulelor”, mai notează societatea în poziția sa.
SEPI: Python „trebuie să apară într-o etapă ulterioară a procesului de învățare”
Deși recunoaște rolul limbajului, SEPI precizează: „Deși Python este un limbaj popular și versatil, pe care îl considerăm extrem de util și potrivit pentru a construi exemple complexe de programe cu scop specific (de exemplu jocuri cu grafică sau inteligență artificială), considerăm că acesta trebuie să apară într-o etapă ulterioară a procesului de învățare, în care conceptele de bază de programare (de exemplu, variabile, tipuri de date, tablouri – vectori și matrici, fișiere etc.) sunt deja sedimentate, iar gândirea critică predomină în rezolvarea problemei date”.
Unul dintre principalele argumente invocate de SEPI este cel legat de vârsta elevilor și complexitatea intelectuală cerută. „Conform modelelor consacrate ale dezvoltării cognitive (ex. Inhelder & Piaget, 1958; Case, 1992; Sweller, 1994), elevii din clasele de început ale liceului se află în faza de consolidare a gândirii logico-formale, nu în faza de manipulare naturală a conceptelor abstracte de nivel înalt”, mai scrie SEPI în document. În același punct, organizația avertizează că cerințele programei „depășesc capacitatea cognitivă tipică pentru acest nivel de vârstă, generând suprasolicitare (cognitive overload), învățare superficială şi confuzie conceptuală”.
SEPI susține și că „Python este accesibil, dar ascunde mecanisme esențiale pentru formarea gândirii algoritmice”, oferind exemple precum: „citirea datelor produce întotdeauna text, impunând înțelegerea conversiilor de tip înainte ca elevul să înțeleagă noțiunea de tip de date”, „gestionarea automată a numerelor mari elimină percepția asupra limitelor calculatoarelor” și „orice variabilă este un obiect, chiar dacă elevul încă nu cunoaște noțiunile de referință, instanțiere sau spațiu de memorie”.
- Concluzia organizației la acest punct: „Această opacitate face dificilă construirea unor modele mentale corecte, aspect esențial în primele etape ale învățării programării”.
Propunerea SEPI: progresie „C++ → C++ și Python → Python și SQL”
Un alt punct criticat este introducerea timpurie a programării orientate pe obiecte: „POO este un cadru conceptual care presupune abstractizare, clasificare, modelare și relaționare între entități – procese cognitive de nivel înalt”. SEPI arată că „introducerea sa la clasa a IX-a, fără un fundament solid al programării structurate, contravine recomandărilor din literatura de specialitate și generează suprasolicitare cognitivă”, subliniind că „elevii aflați încă în procesul de învățare a funcțiilor nu au resursele necesare pentru a integra noțiuni precum clase, metode și instanțe”.
SEPI atrage atenția și asupra timpului alocat disciplinei. „Două ore pe săptămână sunt insuficiente pentru parcurgerea unui volum atât de complex, respectiv consolidarea cunoștințelor şi exersarea prin activități practice”, potrivit organizației. Organizația arată totodată că „prea multe concepte introduse prea rapid duc la fragmentare, pierderea coerenței și imposibilitatea asigurării unei învățări semnificative”.
În final, SEPI concluzionează că „ordinea și nivelul de complexitate propuse de programa actuală nu sunt optim adaptate profilului elevilor de clasa a IX-a” și avertizează că „un demers didactic care introduce rapid concepte avansate, fără fundamentare, riscă să formeze modele mentale incorecte despre funcționarea programelor”. Ca alternativă, organizația propune o structură de tip „Progresia C++ → C++ și Python → Python și SQL”, argumentând că această succesiune „asigură echilibrul dintre rigoarea algoritmică și aplicabilitatea practică, oferindu-le elevilor atât competențe fundamentale (structuri de date, optimizare, gândire algoritmică), cât și abilități moderne, aliniate cu cerințele actuale ale pieței muncii și ale învățământului superior de profil”.
Iar SEPI vine și cu o propunere schematică de programă școlară – FOTO DOCUMENT:
DOCUMENT Propunerile integrale transmise de SEPI către MEC:
VIDEO Prezentarea programei de Informatică și TIC la Ministerul Educației și Cercetării:
DOCUMENTE Programele puse în consultare de MEC pentru disciplina Informatică (sursa):
- Clasa a IX-a, Curriculum de specialitate (CS) pentru filiera vocațională, profilul militar, specializarea matematică-informatică militară:
- Clasa a IX-a, Curriculum de specialitate (CS) pentru filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică-informatică:
- Clasa a IX-a, Curriculum de specialitate (CS) pentru filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică-informatică, clase cu predarea disciplinei informatică în regim intensiv:
- Clasa a IX-a, Curriculum de specialitate (CS) pentru filiera teoretică, profilul real, specializarea științe ale naturii:
- Proiecție curriculară care prefigurează parcursul disciplinei pentru clasele a X-a – a XII-a:
Citește și:
Scriitorul Radu Vancu, despre programa de Limba și literatura română: Nu există nici o competiție între contemporani și clasici pentru prezența în manuale: cei dintâi funcționează în favoarea celor din urmă / E infinit mai eficient să aduci elevii de a IX-a dinspre Cărtărescu spre Arghezi și Dosoftei
Profesorul și scriitorul Alex Goldiș, despre programa de Română pentru clasa a IX-a, pusă în dezbatere: Includerea insistentă a cronicarilor e o alegere de ideologie și metodologie care riscă să reproducă narațiuni etnocentriste și protocroniste
EXCLUSIV Daniel David, după discuțiile de la Minister cu Luciana Antoci, consiliera premierului Bolojan care a criticat programa de română pentru liceu: Ținând cont că facem parte din același guvern, am vrut să înțeleg mai precis poziționarea domniei sale / Mai mulți dintre consilierii mei au păreri opuse celor exprimate în programa pusă în consultare / Voi lua o decizie săptămâna viitoare
Alexandru Nicolae, membru al grupului de lucru pentru programa de Limba și literatura Română: Profesorul este fundamental în cunoașterea elevilor săi, pentru că stă relativ mult cu elevii săi în sala de clasă. Dascălii buni se îndepărtează de manual și propun selecții proprii în antrenarea elevilor / Nu înseamnă că toată responsabilitatea e a profesorilor, spune coordonatoarea, Oana Fotache Dubălaru
Oana Fotache Dubălaru, profesor coordonator pentru programa de Limba și literatura română: Accesul la cunoaștere trebuie să fie însoțit de instrumente de analiză și de interpretare, astfel încât să formăm nu doar scriitori și filologi, ci cetățeni curioși, interesați, informați, care să aibă acces și la o altă lume decât viața de zi cu zi, cu toate problemele ei
Directoarea Raluca Răducanu: Autorii din programa de Limba și literatura română sunt niște pretexte de investigare a unui text / Elevii îi citesc pe cronicari și își formează gândirea critică
Florentina Sâmihăian, profesoară la Universitatea din București, Facultatea de Litere: Profesorii au multe căi de a deschide textul către cititor. Un fragment din „Moromeții” poate deveni un pretext pentru o reflecție despre libertate sau despre criza comunicării în familie
Trebuie să fim realiști cu propria istorie intelectuală. Femeile au scris foarte puțin în secolul al XIX-lea, spune Alexandru Nicolae, membru al grupului care a scris programa și cercetător la Institutul de Lingvistică al Academiei Române, despre lipsa scriitoarelor române din recomandări
Profesoara Monica Halaszi, membră în grupul de lucru care a scris programa de Limba și literatura română de clasa a IX-a: Problematic nu e că există Slavici sau Creangă în manualul școlar, ci că nu există aproape nimic din secolul XXI lângă ei. Nimic care să îi facă pe elevi să înțeleagă că literatura este un continuum, nu o relicvă
SURSE Ministrul Daniel David a invitat-o pe consiliera premierului Ilie Bolojan, Luciana Antoci, la discuții la Ministerul Educației / Întâlnirea vine după ce Antoci a criticat dur programa de română de liceu pusă în dezbatere de Ministerul Educației
Oana Fotache Dubălaru, profesor coordonator pentru programa de Limba și literatura română: Propunem să începem studiul literaturii în clasa a IX-a printr-o punere în temă a fenomenului literar, prezentată ca o călătorie în timp / Profesorul poate alege anumiți autori, mai vechi, mai noi, care să trezească curiozitatea pentru apariția literaturii ca fenomen
Reacție dură a consilierei de stat la Cancelaria premierului, Luciana Antoci, la programa de română de liceu pusă în dezbatere de Minister: Pare croită pe orizontul de nevoi al studenților din anul întâi de la Facultatea de litere / Mă alătur vocilor care pledează pentru o programă modernă, vie, flexibilă
Elevi de la C.N. Iași, despre programa de limba și literatura română pentru clasa a IX-a pusă în dezbatere – Sara, elevă la filologie: Literatura e artă doar când elevul are șansa să descopere că îi aparține. Altfel, ne pierdeți ca viitori cititori / Dacă în clasa a IX-a am fi început cu cronicarii, poate că mulți dintre noi nu am mai fi continuat să citim
Profesorul Liviu Papadima recomandă Ministerului Educației „refacerea componentei de literatură, din păcate integral”, din noua programă de română de clasa a IX-a pusă în dezbatere: Îmi amintește foarte clar de programa pe care am învățat eu ca licean, acum 50 de ani
Profesoara Oana Chelaru-Murăruș: Este dezamăgitoare programa de limba și literatura română propusă la clasa a IX-a. Așa arăta programa în anii ’80 când eram profesoară de liceu și nu o prea respectam, făceam cum mă tăia capul
Lista autorilor recomandați la clasa a IX-a de Ministerul Educației, prin noua programă de limba română 2026: Cronicarul Miron Costin cu Letopisețul de la Aron Vodă, „Predoslovie adecă voroava cătră cititoriul” sau Costache Negruzzi / Mircea Cărtărescu și Ana Blandiana singurii autori contemporani recomandați
Scriitorul Radu Vancu, despre programa de literatură română pentru clasa a IX-a, pusă în transparență: Dacă vrem să-i dezgustăm pe copiii noștri de literatură, cronicarii și literatura veche sunt rețeta perfectă
Profesorul Ștefan Baghiu, critici dure față de noua programă de Limba română pentru clasa a IX-a: Este mai învechită decât cea din anii 1990. Și la facultate e arid să faci doar asta, la clasa a IX-a e somn direct / Ministrul educației chiar a ieșit zilele trecute să ne anunțe că cine intră după reforma lui la liceu va merge rachetă
Nu aruncăm literatura în lada istoriei, spune profesoara Maria Manea despre noua programă de Limba și literatura română pentru clasa a IX-a
Scriitorul Mircea Cărtărescu, ironic față de noua programă de Limba și literatura română propusă de Minister pentru clasa a IX-a: Unde sunt Învățăturile lui Neagoe Basarab? Lăsați-i pe triștii cronicari să se citească unii pe alții!
ANALIZĂ Noua programă de Limba română propusă pentru clasa a IX-a nu are absolut nicio mențiune despre Inteligența Artificială, deși programele altor discipline cer „imperativ” folosirea AI în predare-învățare / Studiu de caz OCDE legat de Scriere în curriculumurile școlare: Toate strategiile de învățare au în prezent alternative susținute de AI
Noile programe școlare propuse pentru liceu au mari probleme de formulare a competențelor, majoritatea fiind neevaluabile – avertizează Șerban Iosifescu, cercetător și expert educațional: Totul va depinde de profesori și de subiectele de examen
Scriitoarea Luminița Corneanu: Ideea de identitate apare de 12 ori în noua programă de română pentru clasa a IX-a. Spre comparație, în programa în vigoare apare o singură dată. Îți vine să întrebi „cine v-a lucrat aici”? Ce s-a întâmplat între 2009 și 2025?
„Programa retrogradă” propusă pentru elevii de liceu la Limba română de Ministerul Educației este criticată de consilierul ministrului, Radu Szekely: „Din Raportul QX se alege praful și pulberea…” – spune Szekely, care citează analiza profesorului Liviu Papadima
Redacția
G4Media.ro
Adriana Vișean
15 comments
Prin noile planuri cadru propuse de minister cred ca se dorește sfârșitul gândirii și nu numai a celei algoritmice!
Oare nu vă mulțumește faptul ca elevii români sunt mereu pe podium la olimpiadele internaționale de informatică? Ce veți face cu acei copii de gimnaziu care acum excelează în C++?
S-a uitat cineva peste subiectele care se dau în competițiile internaționale de profil și care este limbajul în care se lucrează?
De curiozitate, câți dintre cei care au fost în comisia pentru noile planuri au pregătit și copii de acest nivel.
Oare de ce se dorește o “stopare” a inteligenței algoritmice românești?
Referindu-ne la “ceilalți” copii care nu ajung la acest nivel credeți ca “obligativitatea” folosirii logicii(pe care trebuie să o exerseze cei de la o clasă de matematică informatică) le dăunează într-un fel? Cine se plânge ca sunt prea multe ore de informatică la profil are multe opțiuni. Clasele de matematică informatică sunt și așa foarte puține comparativ cu alte specializări.
Am văzut medici de excepție care au terminat un asemenea profil. Poate îi întrebați daca regretă. Cu siguranță nu, dacă își trimit proprii copii la același profil.
Îi invit pe domnii care au “gândit” o asemenea programă ca “coboare” puțin și prin școlile românești. S-ar minuna descoperind un potențial uriaș de lucru cu acești micuți care “trag” de câte un profesor dedicat dar sufocat de atâtea “idei năstrușnice “ venite de la cei așezați mai sus.
Se pare că ECDL Romania a făcut această programa. Aici e vorba de bani nu de a învăța elevul ceva.
Susțin propunerea SEPI !!!!
ce treabă are Python cu algoritmica?
cine va preda limbajul , profii de info nu il stiu.
unde ajunge olimpiada de info pt clasele 11,12 , acolo era apogeul informaticii , de acolo se ajungea la IOI, BOI etc .
pese toate astea se va asterne chatgptul careva creea o falsa competenta.
generatiile urmatoare vor fi varza.
Este o idee absurda! Informatica incepe cu limbajul c++ care implica concepte comune pentru restul limbajelor de programare. O idee buna ar fi sa se alterneze c++ si python,nu sa se renunte la c++. Cautati solutii mai bune, altfel ruinati sistemul de invatamant,cereti parerile elevilor si profesorilor!!!
Asa ceva este groaznic!
Aceasta noua “programa” este oribila!
Din propria experienta de elev,nu cred ca e o idee buna sa schimbe programa in felul asta!O abordare cu C++ in primii doi ani,si dupa o combinatie de C++ si Python in anul 3,precum si SQL in ultimul an ar fi o solutie mai buna daca tot se vrea schimbarea asta!Bazele programarii se invata cel mai bine intr un limbaj ca si C++ ul,nici decum Python…
Are nevoie Romania de gandire, de orice fel?
Iar mitul industriei software… este un mit.
In mare parte, aceasta „industrie” a avut la baza o dezvoltare a serviciilor. Multe persoane fara vreo pregatire in informatica, dar lucrand si livrand ceva in zona IT&C.
Prea multi fara gandire critica. De fapt, fara gandire, de orice fel.
SEPI vede lumea prin ochii olimpicilor la Informatica. Dar cati dintre cei cu performanta la varf se regasesc in industria de profil din Romania? Sau in cercetarea din Romania? Prea putini.
Marea masa sunt superficialii pentru care Python este un instrument minune, care rezolva orice. Iar cei care chiar stiu sa si foloseasca acest limbaj de programare sunt, poate, 20% dintre cei care „lucreaza” in industria de profil. Restul de 80%? Oameni cu limbaj corporatist, dar fara cunostinte reale. Din pacate, am avut ocazia sa intalnesc destule persoane din acest procent de 80%: oameni cu orice diploma in spate, in afara de o diploma care, in mod normal, conteaza in Informatica.
Prin urmare, programa este doar imaginea societatii.
Nu inteleg de ce trebuie incarcata programa de liceu la profilul de info cu 7 ore de informatica pe saptamana, astfel incat toti elevii sa dea acea certificare si sa iasa cu diploma de muncitor calificat in IT. Nu toti copiii care se duc la real pe mate-info vor sa se faca programatori….
In cls 9 copiii se indreapta catre profilul de info, fara sa stie ce inseamna, pentru multi este primul lor contact cu aceasta materie… este o materie grea la care multi nu fac fata, iar pe parcursul celor 4 ani de liceu optiunile se schimba…
Este singurul profil unde se face matematica M1… ingineria nu inseamna informatica… nu le mai bagati pe gat atata informatica fiindca o faceti in detrimentul altor materii si le taiati copiilor din optiuni. La 15 ani un copil nu cred ca este capabil sa ia o decizie definitiva pentru viata lui.
La profilul matematica -Informatica neintensiv
—
Pentru filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică – informatică, alocarea orară este:
• clasa a IX-a – 2 ore/săptămână, dintre care o oră pentru studiu teoretic și o oră pentru activități practice;
• clasa a X-a – 2 ore/săptămână, dintre care o oră pentru studiu teoretic și o oră pentru activități practice;
• clasa a XI-a – 4 ore/săptămână, dintre care două ore pentru studiu teoretic și două ore pentru activități practice;
• clasa a XII-a – 3 ore/săptămână, dintre care două ore pentru studiu teoretic și o oră pentru activități practice.
–+
extras din noile programe pentru informatica.
PS: există și profilurile: STIINTE ALE NATURII, FILOLOGIE, și altele la TEHNOLOGIC , ECONOMIC,…
7 ore sunt la mate info – intensiv informatica. La mate info simplu e 1 ora acum si 2 in planul cadru viitor, pentru clasa a 9-a.
cui predai tu POOin clasa a noua ?!? asta e mat de anul 1 de info pt oameni care au dat examen de c++ la admitere .
santeti cu capul. cine a propus bazaconia asta ?!?
pai POO este cuiul anului 1 de info . e unul din cele mai grele ex.
E ca și cum ai învăța direct neuroanatomie la clasa a noua la disciplina biologie.
pai cu ce să facă copchilul legătură ?!?
sunt desconsiderate toate principiile didacticii începând cu cel al proximei dezvoltări.
parca e programa propusă de ginerele lui Trump.
„Avem multe zone de excelență în educație, dar, în ansamblu, sistemul de învățământ este slab spre foarte slab. Și asta o să ne provoace mari probleme în viitor.”
Ei bine, Informatica a fost timp de 30 de ani una din zonele de excelenta din sistemul de învațământ. O mana de profesori in fiecare județ care au rămas in sistem au pus bazele întregului sector IT din tara, sector care a excelat si este unul dintre motoarele economiei.
Acum, o echipa de „specialiști” din mediul universitar si de prin minister vor sa distrugă tot ceea ce a fost bun prin aceste noi programe . Au decis ei sa facă economie, sa desființeze cele câteva clase de intensiv care funcționau pe grupe, sa schimbe total programa, sa creeze haos.
Dragi romani, peste câțiva ani când o sa vreți sa vă dați copii la mate-info intensiv, sa stiți ca nu veți mai gasi pe nimeni.
Sunt total de acord, programa nouă propusa de Ministerul Educatiei pentru clasa a IX-a e mult prea încărcată, iar faptul că se lucrează doar în Python nu ajută deloc. Ar trebui mai mult echilibru și flexibilitate.