Numărul tinerilor a scăzut cu 2,4 milioane în ultimii 15 ani, peste 630 de mii au dispărut doar în utimii 5 ani. Sumele alocate pentru tineri au rămas la 0,001% din PIB

15.400 de vizualizări
Foto: Pexels.com
În perioada 2003-2018, numărul tinerilor din România (în sensul Legii tinerilor nr. 350/2006, însemnând cetățenii cu vârsta cuprinsă între 14 și 35 de ani) a scăzut cu 2.471.349, de la 7.546.097, la 5.074.748, fiind vorba de o scădere de 32,75%, potrivit unei analize făcute de Consiliul Tineretului din România. În perioada 2013-2018, deci în ultimii 5 ani, numărul tinerilor a scăzut cu 630.593, însemnând o scădere de 11,05%, mai notează raportul.

Cu toate că numărul tinerilor a scăzut constant, banii pentru finanțarea tineretului, prin bugetul Ministerului Tineretului și Sportului, au însemnat alocări modeste. Nominal, aceste sume au crescut de la 228.601.000 lei la 341.478.000 lei, reprezentând o mărire de 49,37%. ”Această creștere este una falsă”, susține raportul citat. ”În fapt asistăm la o creștere procentuală infimă ca pondere din PIB, de 0,001%. Practic, raportat la Produsul Intern Brut, bugetul alocat pentru tineret și sport a stagnat în această perioadă. Trebuie să menționăm faptul că a existat un trend crescător până în anul 2015, când s-a atins suma „record” de 0,0445% din PIB, însă în anul următor a existat o scădere de aproximativ 9%,” scriu în raportul citat cei de la Consiliul Tineretului din România.

Suma alocată de Guvernul României prin Ministerul Tineretului și Sportului, pe componenta de tineret, pentru fiecare tânăr din România a crescut cu 74,33%. Creșterea procentuală este una semnificativă, însă dacă stăm să analizăm care este suma în sine, aceasta este incredibil de mică. Astfel, chiar și cu această creștere, Ministerul Tineretului și Sportului a alocat în 2018 suma de 20,02 lei pentru fiecare tânăr din țara noastră.

Pentru activitățile pentru tineret desfășurate de MTS, de direcțiile județene pentru sport și tineret, respectiv a Municipiului București, precum și de ONGT/ONGS, Guvernul a alocat în 2018, prin MTS, suma de 1,49 lei pentru activitățile de profil, calculat pentru fiecare tânăr din România. Această sumă este suficientă pentru a cumpăra un covrig”, potrivit raportului citat.

Mihai Dragoș, președintele CTR, a spus că „În condițiile în care în ultimii 15 ani numărul tinerilor a scăzut cu aproape o treime (32,75%), de la 7.5 la 5 milioane de tineri, acest nivel de finanțare a activității de tineret este efectiv sinucigaș pentru România. Pentru a rămâne în țară, tinerii trebuie să aibă o calitate a vieții mai bună și asta înseamnă și educație și sănătate, dar și oportunități de voluntariat, de învățare în afara școlii, de petrecere a timpului liber, un cadru prin care să aibă acces la informații de interes pentru ei, consiliere, spații în care să se întâlnească și să dezvolte proiecte care să răspundă nevoilor lor și ale comunităților lor și
multe altele.”

Citește mai multe despre acest subiect aici.

Care sunt recomandările raportului și cererile Consiliul Tineretului din România adresate Guvernului: 

  • Creșterea finanțării Ministerului Tineretului și Sportului per tânăr, de la 20,04 lei la 10 euro (46,4 lei). Acest lucru ar conduce la o creștere de 129,7% a bugetului alocat pentru acest sector, de la 102.650.000,00 lei, la 235.790.099,01 lei. Desigur, și acest buget ar fi nesatisfăcător, dar ar reprezenta un prim pas în îndreptarea situației actuale. Pentru a avea un ordin de mărime, Guvernul României a alocat în 2018, 171.410.000 lei pentru subvenționarea căminelor și cantinelor studențești, mult mai mult decât pentru întreaga componentă de tineret – incluzând activități, centre de tineret și de agrement și cercetări sociale și toate categoriile de costuri – salarii, cheltuieli de funcționare, renovare și dotare a imobilelor, costuri de cazare, masă și altele.
  • Alocarea în plus a cel puțin 110.247.524,75 lei, față de bugetul actual, pentru investiții în centrele de agrement, respectiv buna lor funcționare. Într-un orizont de doi ani, cu o finanțare adecvată, 80% dintre acestea ar urma să fie funcționale și să fie dotate în mod adecvate, pentru a oferi condiții corespunzătoare tinerilor care le accesează.
  • Alocarea în plus a cel puțin 1.037.623,76 lei în vederea dezvoltării programului de centre de tineret. Pe lângă actualele centre, cu investiții relativ mici, Ministerul Tineretului și Sportului în parteneriat cu fundațiile județene pentru tineret, pot deschide un număr important de centre de tineret, separat de cele care funcționează în prezent.
  • Creșterea cu 9.818.514,85 lei a bugetului destinat Programului de susținere a acțiunilor de tineret, respectiv 11.867.821,78 lei a celui pentru Dezvoltarea și diversificarea ofertei de servicii și programe pentru tineri, în special studenți. Propunerea noastră, decentă în condițiile socioeconomice actuale, este ca Guvernul României să găsească resursele financiare necesare pentru a aloca măcar suma de 10 euro (46,4 lei) pentru fiecare tânăr din țara noastră. Acest lucru ar conduce la o creștere de 129,7% a bugetului alocat pentru acest sector, de la 102.650.000,00 lei, la 235.790.099,01 lei.

FOTO: unsplash.com


4 comments
  1. Emigrarea nu este singura sursa a scaderii numarului de tineri.
    In 2013 implineau 14 ani copiii nascuti in 1999, un an in care in Romania s-au nascut 234.000 de copii. Tot in 2013 paraseau cohorta “tinerilor” oamenii nascuti in 1977 si care implineau 36 de ani. In 1977 s-au nascut 416.000. Deci avem o scadere naturala de peste 180.000. Pastrand proportiile, numarul tinerilor a scazut cu peste 600.000 in 5 ani pentru ca dupa 1999 oamenii au continuat sa faca si mai putini copii pe cand cei nascuti dupa 1977 au fost constant mai multi decat cei nascuti dupa 1977 ( cu o scadere insa accentuata pana in 1983).
    Articolul omite aceasta cauza naturala incercand sa dea vina exclusiv pe emigrare. Nu mi se pare dpdv jurnalistic un articol corect.

    1. Din ce ați dedus dumneavoastră că articolul se referă la emigrare? Nu vă înțeleg acuzațiile absolut nefondate. În articol este vorba despre concluziile și datele analizei Consiliului Tineretului. Sursa este citată. Nu există niciun cuvânt despre cauzele scăderii, oricare ar fi acestea. Este doar o relatare a concluziilor unui studiu, plus recomandările tinerilor pentru Guvern. O zi bună și dumneavoastră!

      1. AcasăȘtiriNumărul tinerilor a scăzut cu 2,4 milioane în ultimii 15 ani, peste 630 de mii au dispărut doar în utimii 5 ani. Sumele alocate pentru tineri au rămas la 0,001% din PIB
        Statistici Știri
        Numărul tinerilor a scăzut cu 2,4 milioane în ultimii 15 ani, peste 630 de mii au dispărut doar în utimii 5 ani. Sumele alocate pentru tineri au rămas la 0,001% din PIB
        de Mihai Peticila16 decembrie 20182

        Citire în 4 min
        În perioada 2003-2018, numărul tinerilor din România (în sensul Legii tinerilor nr. 350/2006, însemnând cetățenii cu vârsta cuprinsă între 14 și 35 de ani) a scăzut cu 2.471.349, de la 7.546.097, la 5.074.748, fiind vorba de o scădere de 32,75%, potrivit unei analize făcute de Consiliul Tineretului din România. În perioada 2013-2018, deci în ultimii 5 ani, numărul tinerilor a scăzut cu 630.593, însemnând o scădere de 11,05%, mai notează raportul.
        Cu toate că numărul tinerilor a scăzut constant, banii pentru finanțarea tineretului, prin bugetul Ministerului Tineretului și Sportului, au însemnat alocări modeste. Nominal, aceste sume au crescut de la 228.601.000 lei la 341.478.000 lei, reprezentând o mărire de 49,37%. ”Această creștere este una falsă”, susține raportul citat. ”În fapt asistăm la o creștere procentuală infimă ca pondere din PIB, de 0,001%. Practic, raportat la Produsul Intern Brut, bugetul alocat pentru tineret și sport a stagnat în această perioadă. Trebuie să menționăm faptul că a existat un trend crescător până în anul 2015, când s-a atins suma „record” de 0,0445% din PIB, însă în anul următor a existat o scădere de aproximativ 9%,” scriu în raportul citat cei de la Consiliul Tineretului din România.

        ”Suma alocată de Guvernul României prin Ministerul Tineretului și Sportului, pe componenta de tineret, pentru fiecare tânăr din România a crescut cu 74,33%. Creșterea procentuală este una semnificativă, însă dacă stăm să analizăm care este suma în sine, aceasta este incredibil de mică. Astfel, chiar și cu această creștere, Ministerul Tineretului și Sportului a alocat în 2018 suma de 20,02 lei pentru fiecare tânăr din țara noastră.

        Pentru activitățile pentru tineret desfășurate de MTS, de direcțiile județene pentru sport și tineret, respectiv a Municipiului București, precum și de ONGT/ONGS, Guvernul a alocat în 2018, prin MTS, suma de 1,49 lei pentru activitățile de profil, calculat pentru fiecare tânăr din România. Această sumă este suficientă pentru a cumpăra un covrig”, potrivit raportului citat.

        “Mihai Dragoș, președintele CTR, a spus că „În condițiile în care în ultimii 15 ani numărul tinerilor a scăzut cu aproape o treime (32,75%), de la 7.5 la 5 milioane de tineri, acest nivel de finanțare a activității de tineret este efectiv sinucigaș pentru România. Pentru a rămâne în țară, tinerii trebuie să aibă o calitate a vieții mai bună și asta înseamnă și educație și sănătate…”

        “pentru a ramane in tara..”
        e drept, articolul nu arata cu degetul fix catre emigrare dar emigrarea este singura “sperietoare” cu care domnul Mihai Dragos incearca sa isi motiveze cererea pentru marirea de fonduri.
        Problema mea este ca, desi aceasta cohorta a populatiei Romaniei este exact aceea care ar trebui si sa intemeieze familii si sa faca copii, se vorbeste mai mult despre facilitati destinate studiilor si diverse activitati recreationale in special pentru studenti care sunt, in aceasta plaja 14-35 de ani maxim 10%.
        Tinerii au nevoie de perspectiva ca sa faca copii si sa ramana in tara. Au nevoie de programe axate pe antreprenoriat si calificare profesionala, legislatie prietenoasa pentru cei care decid sa aiba copii…etc.
        Altfel doar vom toca bani. Oamenii vor face si mai putini copii si studentii, dupa ce au mancat bine subventionat, au accesat facilitatile centrelor de tineret si toate cele, vor emigra linistiti mai departe.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Miercuri, 14 februarie, profesorii și angajații din Învățământ primesc salariile majorate de la 1 ianuarie 2024 / Directorii de școli și inspectorii primesc cele mai mari salarii și au cele mai ample majorări

Miercuri, 14 februarie, profesorii și angajații din Învățământ primesc salariile majorate de la 1 ianuarie 2024. Amintim că, la sfârșitul lunii ianuarie, aplicația de salarizare pentru angajații din Educație a…
Vezi articolul
Licitația de manuale pentru clasa a VIII-a

Retipărirea manualelor școlare, tratată cu „superficialitate” de către Ministerul Educației, acuză Federația Națională a Părinților și Uniunea Editorilor din România: Pentru al doilea an, consecutiv, elevii claselor IX–X nu vor avea manuale

Retipărirea manualelor școlare este tratată cu superficialitate de Ministerul Educației, acuză Federația Națională a Părinților și Uniunea Editorilor din România (UER), potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro: „Este clar că…
Vezi articolul

“Dacă Dragnea a avut un Iordache, Ciucă are un Cîmpeanu”, spune senatorul USR-PLUS Irineu Darău, despre proiectul de lege a învățământului superior care permite renunțarea la titlul de doctor “prin act unilateral de voință”

“Legea învățământului superior – dacă va fi aprobată în această formă – va avea efectul amnistierii de facto a plagiatorilor și a altor falsificatori. Dacă Dragnea a avut un Iordache,…
Vezi articolul

Directorii Colegiului „Petru Rareș” din Neamț, care au pus la dispoziție școala pentru evenimentul la care o elevă participantă a murit în urma consumului de droguri, nu au primit nicio sancțiune din partea Inspectoratului școlar / Instituția îi acuza luna trecută de neglijență în serviciu

Cei doi directori de la Colegiul Național „Petru Rareș” din Piatra Neamț nu vor fi sancționați disciplinar, a hotărât Inspectoratul Școlar Județean (ISJ) Neamț după analizarea raportului realizat de Comisia…
Vezi articolul