Autoritățile române, prinse în campania electorală, au lansat în ultimele zile o campanie de justificare a închiderii totale a școlilor și de trecere la predarea online, în pofida recomandărilor internaționale și abordării majoritare europene a acestei probleme. Au ajuns să se contrazică singure și să își paseze responsabilitatea, fără ca una să încerce să găsească soluții la problemele pe care le semnalează. Mai recent, ministrul Educației, Monica Anisie, a susținut că o raportare la modul cum acționează alte țări din Europa, care lasă școlile deschise, ar fi “una extrem de periculoasă”. Dar ce fac alte țări, de ministrul român consideră periculoasă o comparație cu străinătatea? Și ce e diferit în atitudinea românească?
Ministrul a invocat, într-o postare pe Facebook, resursele și prioritățile specifice României – sănătatea, protejarea sistemului medical și “să lăsăm economia să funcționeze”. Tot ea mai sugerează că școala online înseamnă “să continuăm educația” – în linie cu abordarea generală a autorităților: încă dinainte de anunțul închiderii, oficialii s-au întrecut, invocând argumente adesea contradictorii, să explice de ce ar fi nevoie ca România să îi trimită, totuși, pe copii “în online”, când alții îi țin la clasă.
Ce aflăm, dacă intrăm pe calea “periculoasă”a comparației cu alții:
- În primul rând, alte țări au acționat mult mai puternic la nivel economic și prin măsuri ce înăspresc restricțiile de mișcare pentru cetățeni, ambele chestiuni având, în general, impact mult mai sever din punct de vedere electoral. Dar acele țări nu trebuie să organizeze acum alegeri, așa cum fac în România guvernul PNL și președintele Klaus Iohannis, care, pe lângă problema epidemiei, își asumă în continuare miza de a alunga PSD din poziția de forță în Parlament, miză urmărită încă de la începutul mandatelor lor actuale.
- În al doilea rând, celelalte țări acționează la un nivel macro, stabilesc ținte clare pentru fiecare tip de “lockdown” aplicat. Ele acționează adesea tot pentru a încerca lucruri unde nu dețin experiență, dar știu mult mai multe decât știau când au impus, în primăvară, “lockdown”-ul total și, drept urmare, pot acționa mult mai coerent, după cum afirmă experți citați într-o recentă analiză Wall Street Journal pe această temă.
Țările occidentale acționează în funcție de ceea ce le spun cifrele – proprii sau din studii internaționale. Iar studiile arată lucruri diferite în Cehia, unde s-a înregistrat un număr mare de infecții în școli, de Germania sau țările nordice, unde s-au înregistrat puține și sunt aplicate reguli clare de distanțare și igienă. Unele studii arată că transmisia ar fi slabă la elevi, altele, predominante, că este slabă la elevi cu vârste mici, dar semnificativă la liceeni.
- Caz de studiu cu informații relevante, dar care pot fi interpretate în fel și chip: Un studiu recent, publicat în The Lancet în octombrie și citat zilele trecute de The Independent, arată că factorul de transmisie R (cel care, dacă depășește valoarea 1, indică o transmisibilitate mai mare a virusului) a crescut puternic după revenirea elevilor la școală, în țările lumii, dar că același indice scade cel mai mult prin interzicerea adunărilor sociale, dintre toate restricțiile luate în calcul. Potrivit specialiștilor citați de The Independent, studiul nu poate spune cât de mult contează, in evoluția R, lipsa măsurilor de distanțare în școală, în afara școlilor, sau care este efectul în funcție de vârsta elevilor.
România și țările care țin școlile deschise parțial (primară, grădiniță) sau total abordează lucrurile diferit.
Întâi, ce fac alți europeni?
Măsura adoptată de România este una minoritară la nivelul Uniunii Europene, doar câteva țări (Cehia, Polonia, Lituania) optând pentru aceasta. Închiderea tuturor școlilor și trecerea predării în online a fost prima dată decisă în Republica Cehă – țară care, spre deosebire de altele, raporta o incidență foarte ridicată în rândul copiilor și tinerilor. Această țară a optat să îi trimită acasă pe elevi în condițiile în care conducea detașat, la nivel european, din punct de vedere al numărului de noi cazuri și de decese cauzate de Covid-19 – tendință care se menține la aproape o lună de la impunerea lockdown-ului.
Alte țări europene au optat să închidă doar liceele sau liceele și clasele superioare de gimnaziu, având în vedere studiile care arată că transmisia este ridicată în rândul adolescenților. Ele au ținut, însă, cont tot de studii atunci când au decis să țină deschise măcar școlile primare și grădinițele, pe considerentul că, până acum, experții arată un nivel redus de îmbolnăvire, dar și de transmisie a bolii în rândul copiilor de până în 10 ani.
Unele țări, chiar dacă și-au pus problema să închidă liceele, țin totuși toate școlile deschise. Ce fac acelea, pentru a permite elevilor să meargă la școală? Majoritatea impun restricții mai multe de circulație și închid mai multe zone publice și servicii, pentru a reduce adunările sociale.
Potrivit unei sinteze BBC referitoare la restricțiile impuse în Europa:
- Franța (școlile deschise): oamenii pot pleca de acasă doar ca să meargă la muncă, daca nu pot lucra de acasă, pentru a face cumpărături, a merge la doctor sau pentru a face sport. E nevoie de declarație scrisă, ca în primăvară. Sunt închise toate barurile, restaurantele și magazinele ne-esențiale, sunt interzise reuniunile sociale, în unele zone sunt restricții severe pentru circulația pe timpul nopții. Școlile sunt deschise.
- Germania (școlile deschise): Sunt închise toate restaurantele, barurile, numeroase alte spații publice (cinematografe, teatre, bazine etc), sunt limitate contactele sociale, sunt interzise evenimentele mari.
- Italia (elevii cu vârste mici pot merge la școală): e aplicat un sistem de tip semafor, cu restricții dure în zonele roșii. La nivel național sunt închise cinematografele, salile de sport, teatrele etc., iar restaurantele și barurile trebuie să se închidă la ora 18.00. Sunt interzise adunări pentru evenimente precum botezuri, căsătorii și înmormântări. Oamenii sunt îndemnați să nu plece din zona de domiciliu decât pentru a merge la muncă, școală sau din motive de sănătate.
- Spania (sistem descentralizat de învățământ, sunt aplicate mai multe tipuri de decizii privind școlile): a fost declarată o nouă stare de urgență, e interzisă circulația pe timpul nopții, adunările sunt limitate la șase persoane, majoritatea regiunilor au impus propriile restricții.
- Belgia (vacanța de toamnă extinsă cu două săptămâni, dar urmează să reînceapă înainte de finalizarea perioadei de restricții): Toate afacerile ne-esențiale ce oferă servicii personale sunt închise. Magazinele mari se închid la 10 seara. Toate localurile sunt închise. Limitare severă a adunărilor în public sau în particular.
- Portugalia (școli deschise): restricții severe sunt aplicate în zone cu o rată ridicată a infecțiilor. E limitată circulația între municipalități, adunările de persoane sunt strict limitate.
- Olanda (școli deschise): Localurile sunt închise (cu excepția livrărilor), sunt reduse programele magazinelor, oamenii sunt îndemnați să stea cât mai mult acasă, adunările publice sunt în general interzise. Măsurile sunt mai puțin severe ca în alte țări.
- Grecia (școlile primare și grădinițe deschise): Tocmai a început un “lockdown” național, în care este restricționată deplasarea și sunt interzise călătoriile între regiuni.
O problemă de predictibilitate: echilibrul între urgențele sistemul de sănătate și nevoile populației
Într-o analiză în care citează numeroși experți europeni în poltiici guvernamentale și medicale, Wall Street Journal arată că modelul actual de “lockdown” – care, în cele mai multe țări, presupune ca școlile să rămână deschise într-o măsură mai mică sau mai mare – este o cale de mijloc între închiderile în orb din primăvară și deschiderea din vară.
Sunt citați experți în domeniul sănătății publice, potrivit cărora perioadele de restricții trebuie folosite pentru a găsi soluții acolo unde sistemele sanitare nu mai pot să țină pasul și să determine testări și carantinări punctuale. Așa apar inclusiv acțiuni de proporții, precum cea a Slovaciei, care își testează toți cetățenii, sau cea deocamdată propusă de un grup de cercetători britanici, care sugerează aplicarea unor perioade scurte de lockdown (2 săptămâni), la intervele regulate, pentru a crește predictibilitatea restricțiilor.
Predictibilitatea ajută la eforturile guvernelor de a găsi sprijin în rândul populației pentru măsuri restrictive mai severe. Aceasta este o problemă după relaxările din vară, de aceea actualele guverne, forțate să aplice noi “lockdown”-uri, fac eforturi să recâștige înțelegerea populației, prin măsuri care să găsească un echilibru între nevoile sistemelor de sănătate și cele ale populației.
Ce se întâmplă la noi: Covid, școli închise și malluri deschise, alegeri
Cel puțin în problematica școlară, predictibilitatea este limitată în acțiunile recente ale guvernului Orban, care ia măsuri anti-pandemie, dar se și concentrează pe alegerile generale. Aici, oficialitățile au semnalat diverse probleme legate de școli, dar, în loc să acționeze pentru a soluționa acele probleme, acolo unde ele chiar există, a fost preferată închiderea cu totul a unităților de învățământ.
Acum o săptămână, era luată în discuție redeschiderea graduală a grădinițelor și școlilor indiferent dacă sunt în scenariul roșu, având în vedere abordarea din alte țări UE.
După câteva zile, însă, președintele Iohannis și premierul Orban au anunțat o acțiune în direcția opusă. Predictibil, ei au decis o serie de restricții suplimentare, inclusiv unele de limitare a aglomerărilor publice. Mai puțin predictibil, au introdus, printre acestea, închiderea tuturor școlilor, inclusiv a celor din zone fără niciun caz de Covid-19.
- Luni, Scoala9.ro a arătat că, potrivit informațiilor furnizate de președinție, decizia a fost luată pe baza unor studii ce “provin din surse multiple (…) o parte dintre aceste materiale sunt documente de lucru, care nu sunt publice”. Dar președinția a pus la dispoziția sursei citate doar două documente – o serie de date privind numărul de copii infectați, fără relevanță asupra transmisiei și fără a preciza sursa infectării (în școală sau în afara ei); respectiv un raport al OMS ce include mai multe informații favorabile deschiderii școlilo, decât închiderii, după cum este citat expertul în politici de sănătate publică Răzvan Cherecheș – mai multe, aici.
Pentru prima dată de la deschiderea școlilor, ministrul Monica Anisie a prezentat, în premieră, la sfârșitul săptămânii trecute că rata de infectare în școli este de sub 1%. Dar tot ea a invocat studii care “arată că sunt foarte buni transmițători copii” și că există probleme de context școlar – “am văzut din primele zile ale anului școlar părinți care se aflau la porțile școlilor fără să poarte mască, trebuie să luăm în calcul și traficul din marile orașe”.
- Ministrul nu a precizat care sunt studiile referitoare la copii. Dar pe grupuri de Whatsapp și pe paginile unor persoane asociate mediului educațional și de cercetare a circulat din nou, în ultimele zile, un studiu publicat acum o lună și jumătate de Princeton, referitor la un studiu din India care arată că, în acel context socio-geografic anume și spre deosebire de studiile de referință din Vest, copiii contribuie în mod aparte la transmisia noului coronavirus. Studiul nu face parte din cele luate curent în calcul de revistele internaționale de specialitate ce analizează subiectul.
Abordarea comun întâlnită în cercetările și studiile internaționale a fost semnalată de EduPedu.ro pe baza sintezelor unor reviste precum Science și Nature, dar și din alte surse relevante.
Cum relativizează discuția despre școală autoritățile române – scurtă cronologie:
La sfârșitul lunii octombrie, după ce EduPedu.ro a semnalat, prin propriile calcule și în lipsa unor date suficiente din partea autorităților, că școala nu a influențat rata de infectare în rândul copiilor și tinerilor, ministrul Anisie arăta că între închiderea școlilor (pe atunci, cauzată de scenariul roșu) și creșterea numărului de infectări nu există o legătură și spunea că este o măsură a Ministerului Sănătății. Ea nu a precizat pe ce date de specialitate își bazează afirmația referitoare a transmisie, altele decât cele – insuficiente și bazate pe volumul foarte limitat de date publice – pe care le-a publicate EduPedu.ro.
Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, afirma în aceeași perioadă că “”Elementul “școală” nu este cel care face infectarea” și făcea trimitere către contextul extra-școlar – transportul către și de la școală și ce se întâmplă în preajma școlilor. (Obligativitatea privind purtarea măștilor în apropierea școlilor, la București, exista deja). Nici ministrul nu a invocat niciun fel de date sau studii care să îi susțină afirmațiile, dincolo de calculele EduPedu.ro efectuate pe date insuficiente – situația acestor date fusese semnalată de EduPedu.ro încă de acum o lună.
Cei doi miniștri susțineau, deci, că problema este în afara școlii, în zone ce intră în administrarea primarilor. La București, primarul Nicușor Dan susținea, însă, că sprijină închiderea școlilor în scenariul roșu pentru că, potrivit “specialiștilor în care am încredere”, copiii ar fi transmițători Covid-19 și “școlile sunt o sursă de transmitere a bolii”. Nici Nicușor Dan, proaspăt ales primar și angajat în jocul politic printr-o apropiere de actualul partid de guvernământ, nu a menționat care sunt sursele sale de informare și cine sunt specialiștii.
Când a venit vremea măsurilor anti-pandemie, președintele Iohannis a spus că acestea au fost “gândite foarte bine”, desi cu doar câteva zile înainte se discuta, din contră, de redeschiderea școlilor chiar și în scenariul roșu. Tot săptămâna trecută a aprătu și un studiu care arăta o împărțire în două a părinților, pe tema închiderii școlilor, dar și faptul că părinții nu credeau, în majoritatea lor, că școala duce la mai multe infectări. Măsurile “ferme” au inclus, pe lângă închiderea școlilor, restricții de circulație noaptea, trecerea extinsă a oamenilor în regim de muncă la distanță, dar și păstrarea teraselor, sau mall-uri în continuare deschise, dar care își reduc ușor programul (aglomerarea socială e redusă cu o oră, sara târziu).
Premierul Orban a dat apoi indicații Ministerului cum să fie în timpul școlii online (“sever”) și a combinat argumentele oficialilor Anisie-Tătaru cu cele ale lui Nicușor Dan: E o problemă cu școala pentru că adolescenții “sunt răspândaci de virus” (lucru confirmat, în termeni științifici, de unele dintre studiile menționate mai sus), dar sunt probleme și în afara scolii – de exemplu cele cu transportul.
- Ulterior, premierul a folosit același argument pentru a justifica, deopotrivă, închiderea școlilor și menținerea activității after-school-urilor.
În mesajul publicat sâmbătă pe Facebook, Monica Anisie reușește, în același paragraf, să invoce informația științifică și în același timp să respingă relevanța ei. Ea a invocat specialiști – pe care nu-i numește – pentru a susține ideea că “mare parte dintre copii sunt potențiali transmițători asimptomatici ai virusului” (nota: studii menționate mai sus arată că acest lucru ar fi valabil doar pentru adolescenți și că cei mici ar fi slab transmițători) și continuă prin a declara irelevante cifrele referitoare la rata infectării în școală, pe care tocmai le anunțase.
Relativizarea s-a manifestat și prin Raed Arafat, care, duminică seara, arăta că recomandarea Organizației Mondiale a Sănătății ca școlile să rămână deschise este “doar o recomandare”. Și acest oficial a făcut trimitere la același argument al transmițătorilor asimptomatici, fără să ofere niciun fel de context sau diferențiere întrre elevii cu vârste mici și adolescenți.
Niciunul dintre acești demnitari nu a spus că încearcă să caute soluții pentru probleme precum transportul copiilor, aglomerația din fața școlilor, nevoia de testare suplimentară a adolescenților/copiilor etc. Niciunul nu a încercat să facă.o diferențiere, măcar declarativ, între nevoia de închidere a școlilor, respectiv a liceelor. Miniștrii au spus că sunt probleme ce țin de administrația locală, primarul Bucureștiului a spus că problema ține de școală, iar la final s-a ajuns la un amestec de argumente, în care continuă să fie invocate autorități științifice fără nume.
Ce spun celelalte partide?
- Dacian Cioloș, copreședinte USR PLUS, spune că măsura închiderii ar fi bună, dacă ar exista predictibilitatea revenirii la clasă, viziune, empatie și un protocol sanitar pentru școli (sic).
- Liderul PSD, Marcel Ciolacu, în octombrie era nemulțumit că se închid școlile, dar se țin alegerile. Mai recent spunea că oricum școlile nu erau pregătite să se deschidă – lucru care s-ar fi întâmplat pentru că urmau alegerile locale, iar acum urmează din nou alegeri…
Așa se face că, de luni, peste 2,9 milioane de copii și peste 200 de mii de cadre didactice fac școală de acasă, indiferent dacă au tablete, semnal de internet sau curent electric sau dacă profesorii au cu ce să predea la distanță.
Photo 111623362 © Sergii Kateryniuk – Dreamstime.com
Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.