Revista Nature: De ce școlile nu sunt, probabil, puncte de răspândire intensă Covid-19

3.664 de vizualizări
Foto: Dreamstime.com
Datele culese prin studii din diverse părți ale lumii sugerează tot mai mult că școlile nu sunt puncte de răspândire a infecțiilor cu noul coronavirus, scrie revista Nature într-o sinteză în care reia multe dintre cercetările și observațiile făcute pe această temă, din vară până acum. Publicația trece în revistă documentarea relevantă care ar putea să explice de ce, ca regulă generală, nu au existat explozii de cazuri determinate anume de redeschiderea școlilor, în condițiile în care s-a constatat că e puțin probabil ca elevii cu vârste mici să răspândească virusul, dar cei mari au un grad mai mare de infecțiozitate.

Potrivit Nature, atunci când există răspândire în școală, numărul de îmbolnăviri este de obicei limitat. Pe de altă parte, cercetările existente arată că și copiii se pot infecta, iar cei mari au un risc mai mare decât în cazul celor mici să transmită virusul către alte persoane. Revista citată arată că nici acum nu le este limpede oamenilor de știință care este cauza acestor tendințe, cu implicații semnificative pentru copiii mari și pentru cadrele didactice.

Este citat Walter Haas, epidemiolog la Institutul Robert Koch din Berlin, potrivit căruia infecțiile Covid-19 sunt mult mai reduse în rândul copiilor, decât în al adulților la nivel global, deși în mod normal școlile și centrele de îngrijire ar fi mediul ideal de răspândire a virusului, deoarece presupun multe persoane adunate timp îndelungat în spații închise. Dar copiii “mai degrabă par să vină în urma celorlalți, în loc să determine ei situația”.

Ce spun cercetări din Italia, Australia, SUA, Anglia

Potrivit datelor adunate de Nature, care arată că focarele de Covid-19 sunt rare, de obicei, în școli chiar și atunci când există o creștere a transmisiei în comunitate:

  • Peste 65.000 de școli s-au redeschis în Italia în septembrie, într-un moment de creștere a răspândirii în comunitate. Dar numai 1.212 au înregistrat, în următoarele patru săptămâni, focare de Covid. Iar în 93% dintre cazuri a fost înregistrat un singur caz și într-o singura școală s-au înregistrat peste 10 persoane infectate.
  • În statul australian Victoria, unde al doilea val epidemic a lovit în iulie, în școli și centre de îngrijire s-au înregistrat puține cazuri de răspândire în școală, în condițiile în care școlile erau parțial descise. Două treimi dinre cele 1.635 de infectări înregistrate atunci în școli erau limitate la un caz per școală, iar 91% au presupus sub 10 persoane infectate.
  • În SUA, transmisia comunitară s-a menținut ridicată în multe locuri unde școlile au început să se deschidă în august, iar ponderea infecțiilor în rândul copiilor a continuat să crească, potrivit unui purtător de cuvânt al Academiei Americane de Pediatrie. Dar nu e clar cât a contribuit școala, având în vedere că în aceeași perioadă erau diminuate restricțiile în multe domenii și începuse să crească și numărul de testări, ceea ce a dus și la o creștere a numărului de cazuri înregistrate.
  • În Anglia, datele arată că de obicei adulții sunt cei care se infectează primii, în jurul copiilor care sunt testați pozitiv. Din 30 de focare confirmate în școli, în iunie, majoritatea au presupus transmisie între membri ai personalului școlar și doar 2 au presupus transmisie de la elev la elev.
Studii: infecționzitatea crește cu vârsta. Informații puține despre asimptomatici

Revista Nature arată că cercetătorii “bănuiesc” faptul că școlile nu au devenit puncte de răspândire pentru că minorii, în special cei cu vârste de până în 12-14 ani, sunt mai puțin susceptibili la infectare decât adulții. Iar, atunci când se infectează, copiii mici, inclusiv cei cu vârste de 0-5 ani, riscă mai puțin să transmită virusul.

Într-o analiză efectuată în rândul școlilor germane, Institutul Koch a constatat că infecțiile sunt mai puțin comune în rândul copiilor de 6-10 ani decât în rândul celor cu vârste mai mari sau al personalului școlar, în timp ce adolescenții par să transmită virusul în aceeași măsură ca adulții.

Aceasta sugerează că măsurile de prevenție – trecerea la predarea online când sunt multe cazuri în comunitate sau obligativitatea măștii – ar trebui să se concentreze, în școli, pe aceste categorii de persoane.

O situație similară a fost înregistrată și într-un studiu pe 200.000 de elevi din SUA, ce arată că rata infectării este de două ori mai mare la copiii de 12-17 ani decât la cei de 5-11 ani. Cea mai ridicată incidență a fost înregistrată la elevii de liceu, urmați de cei de gimnaziu, urmați de cei din școala primară.

  • O pediatră de la Universitatea din Melbourne, care s-a implicat în studiul din statul australian Victoria, arată că nu este înțeles bine, încă, istoricul transmisiei în rândul copiilor, din cauza măsurilor de prevenție aplicate: în prezent, copiii nu învață în mediul școlar tipic, ei fiind nevoiți să se distanțeze, să poarte măști și să ia alte măsuri. În același timp, există insuficiente date de context – în SUA, de exemplu, nu se pot lua în calcul infecțiile asimptomatice, deoarece regulile spun că trebuie testați cei care dezvoltă simptome. Iar în Marea Britanie s-a pus problema dacă nu cumva gradul diminuat de transmisie la copii este din cauza faptului că, la această categorie de vârstă, domină cazurile asimptomatice (50% din totalul copiilor infectați, incluși într-un studiu pe copii de 2-15 ani).

Photo 194658483 © EvgenyatamanenkoDreamstime.com

Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI:RO76BTRLRONCRT0471641001

CONT EURO:RO26BTRLEURCRT0471641001

Deschis la BANCA TRANSILVANIA
Donează prin Patreon

Donează

4 comentarii
  1. Deosebit acest briefing din “Nature”. L-am citit si in Nature Briefings (nu, nu e revista Nature) si continui sa fiu uimit. Nu stiu ce ne faceam fara el. E un fel de Parca si cu Parca se plimbau intr-o barca, “sugereaza”, “nu e clar”, “bănuiesc”, blah blah blah.

    De barca nu zice nimeni nimic. In Bucuresti ce masuri se iau sa fie barca safe? Transportul s-a decongestionat odata cu trecerea la invatamantul online. Dezinfecteaza cineva la capat de linie autobuzele, tramvaiele, metroul? Se limiteaza in vreun fel numarul de oameni din mijlocele de transport in comun? Nu! Dar e o gargara continua pe tema scolilor sigure, de la Institutul Koch pana la Nature Briefings si la TV.

  2. Nu mi-e clar un lucru: copiii fiind asimptomatici, nu sunt testati decat daca e altcineva infectat in familie, deci de unde se stie cati copii au trecut prin boala? In scoala mea, destui elevi au stat acasa 2-3 zile, apoi au venit iar la ore, fara sa se stie daca au avut altceva decat universal declaratul “rosu in gat”. Si sunt convinsa ca asa e peste tot. A se vedea si ultima fraza!!!

  3. Multumesc pentru articol. Stiu ca am criticat articole EduPedu anterioare, dar de un articol Nature trebuie tinut cont.

    Deci aparent, din informatiile privind riscul crescut pe masura ce creste varsta, ideal ar fi sa fie inchise liceele plus clasele a 7-a si a 8-a, si evident universitatile.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

De ce și-a păstrat Bistrița școlile deschise, când infectările au trecut de 3 la mia de locuitori? Stelian Dolha, prefect aflat în izolare: A fost o doleanță din partea lor. Fiecare școală era acoperită de lege

În premieră, școlile și grădinițele dintr-un municipiu au rămas deschise, deși numărul total de cazuri noi de COVID-19 din ultimele 14 zile raportat la 1.000 de locuitori a depășit limita…
Vezi articolul