O treime din elevii care au susținut simularea de Bacalaureat 2025 la Istorie nu au știut să prezinte două practici politice totalitare din comunism / Majoritatea au reușit să găsească informațiile din texte, la subiecte care asigură nota 5

1.105 vizualizări
Foto: Facebook.com/ Ministerul Educației și Cercetării din Rep. Moldova
Aproape 33% dintre elevii care au susținut simularea examenului de Bacalaureat 2025 la Istorie nu au reușit să enumere două practici politice totalitare din perioada comunistă, arată analiza oficială pe itemi publicată luni, 28 aprilie. Concret, la cerința din Subiectul I care solicita identificarea a două astfel de practici, 44,07% dintre candidați au obținut punctaj maxim, în timp ce 32,55% au fost notați cu zero puncte și restul cu punctaj intermediar, potrivit analizei pe itemi publicată luni, 28 aprilie, de ministerul Educației și Cercetării (MEC).
  • Analiza completă pe itemii fiecărui subiect, subiectele primite de elevi și baremele de corectare pot fi consultate mai jos în articol.

În schimb, exercițiile de extragere de informații directe au avut rate de succes mult mai mari: la Subiectul al II-lea, doar 1,31% dintre elevi nu au reușit să numească un revoluționar moldovean, cerință pentru care 98,69% dintre respondenți au primit punctajul maxim.

Rata de rezolvare integrală a cerințelor de la Subiectul I a variat semnificativ: dacă peste 95% dintre elevi au reușit să numească organizația internațională menționată în sursa A și liderul politic vizat de ambele surse, problemele au apărut la cerințele de sinteză și asociere, unde scorurile au scăzut.

La ultimul item al subiectului, care presupunea asocierea unei practici politice recente cu una din secolul XX, doar 44,55% au obținut punctaj maxim, iar mai bine de jumătate dintre respondenți, 55,45%, au luat punctaj zero.

Amintim că rezultatele de la simularea bacalaureatului 2025 au arătat că unul din trei elevi de clasa a XII-a nu a luat nota 5 la limba română. Cei mai mulți elevi cu note sub 5 sunt la disciplina obligatorie a profilului, Istorie sau Matematică – mai precis 36%. Detalii aici.

Elevii au putut lua nota 5 sau mai mult doar pe baza punctelor de la itemii care cer extragerea informațiile din textele pe care le au în față. La acești itemi, peste 90% din elevi, la unii itemi și 95 sau 97-98% din elevi au primit punctele pentru rezolvare.

  • „Poți să iei un 5,60 fără să știi istorie absolut deloc. Competențele generale citit, înțeles text reprezintă nu mai puțin de jumătate din punctaj, 46 de puncte din 90”, atrăgea atenția în 2024 Sorin Langu, profesor de Istorie la Colegiul Naţional „Vasile Alecsandri” din Galați.
  • Iar o analiză făcută pe subiectele de la Istorie de Edupedu.ro, în 2020, arată că nota minimă pentru reușită, adică 5, poate fi luată fără nicio cunoștință acumulată la școală la această materie de liceu, fiind necesară doar prezența candidatului la examen, un pix funcțional și să știe să citească, să facă deducții logice.
Subiectul I: rezultate bune la itemii 1-4, probleme la itemii 5-7

Subiectul I a cuprins cerințe de răspuns punctual, bazate pe două surse istorice despre perioada comunistă din România. Rata de răspuns:

  • Itemul 1 (numele organizației internaționale precizate în sursa A) – 95,34% punctaj maxim, doar 4,66% punctaj zero.
  • Itemul 2 (o informație despre cultură din sursa B) – 91,54% punctaj maxim, 8,46% punctaj zero.
  • Itemul 3 (numele liderului politic și istoric din ambele surse) – 89,13% punctaj maxim, 10,5% punctaj parțial, 0,36% punctaj zero.
  • Itemul 4 (redactarea unui răspuns care să susțină ideea că societatea din sud-estul Europei s-a confruntat cu o criză de sistem) – 97,73% punctaj maxim, 2,27% punctaj zero.
  • Itemul 5 (extragerea a două informații cauză-efect din sursa A) – 80,78% punctaj maxim, 19,22% punctaj zero.
  • Itemul 6 (prezentarea a alte două practici politicile totalitare decât cele din text) – 23,37% punctaj maxim, 44,07% punctaj parțial, 32,55% punctaj zero.
  • Itemul 7 (asocierea unei practici politice utilizate de statul român cu o practică de final de secol XX) – 44,55% punctaj maxim, 55,45% punctaj zero
Subiectul al II-lea: rezultate bune la întrebările scurte, probleme la cerințele de sinteză

Subiectul al II-lea a cerut analiza unui text despre revoluția de la 1848 în Moldova. Rata de răspuns:

  • Itemul 1 (numele unui revoluționar moldovean) – 98,69% punctaj maxim, 1,31% punctaj zero.
  • Itemul 2 (precizarea secolului la care se referă sursa) – 91,60% punctaj maxim, 8,4% punctaj zero.
  • Itemul 3 (precizarea domnitorului moldovean din sursă și o acțiune a acestuia) – 85,39% punctaj maxim, 5,75% punctaj zero și 8,86% punctaj intermediar.
  • Itemul 4 (menționarea unui fapt istoric relevant din sursă) – 89,70% punctaj maxim, 8,31% punctaj intermediar, 1,99% punctaj 0.
  • Itemul 5 (formularea unui punct de vedere despre programul revoluționar de la Brașov, susținut cu două informații) – doar 44,85% punctaj maxim, 26,43% punctaj parțial, 28,71% punctaj zero.
  • Itemul 6 (argumentarea afirmației privind modernizarea statului român între 1860-1870 printr-un fapt istoric) – 47,18% punctaj maxim, 52,82% punctaj zero.
Subiectul al III-lea (eseul): aproape jumătate dintre elevi au luat punctaj zero

La Subiectul al III-lea, elevii au avut de redactat un eseu de aproximativ două pagini despre evoluția Țării Românești, Moldovei și Transilvaniei între secolele XIV-XVIII, respectând cerințe clare:

  • SIII. Reper 1 (prezentarea unui fapt istoric din primele șase decenii ale secolului al XIV-lea) – 51,26% punctaj maxim, 22,95% punctaj intermediar, 25,79% punctaj zero.
  • SIII. Reper 2 (prezentarea unui fapt românesc la est de Carpați în secolul XIV) – 56,75% punctaj zero, 25,79% punctaj zero.
  • SIII. Reper 3 (menționarea a două aspecte despre organizarea instituțională a Transilvaniei în secolele XVI-XVII) – 74,84% punctaj zero, 22,45% punctaj maxim.
  • SIII. Reper 4 (formularea unui punct de vedere despre organizarea instituțională a Moldovei sau Țării Românești până la mijlocul secolului al XVIII-lea) – 64,30% punctaj zero, 13,81% punctaj intermediar, 21,89% punctaj maxim.
  • SIII. Limbaj istoric (utilizarea corectă a limbajului istoric și conceptelor cauză-efect) – 50,71% punctaj zero, 28,39% punctaj intermediar, 20,91% punctaj maxim.
  • SIII. Structurare eseu (organizarea logică și clară a eseului) – 61,10% punctaj zero.
  • SIII. Cronologie/Logică (respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor) – 55,09% punctaj maxim, 24,20% punctaj zero.
  • SIII. Limită spațiu (respectarea limitei de spațiu de circa două pagini) – 58,90% punctaj maxim, 41,10% punctaj zero.
FOTO DOCUMENT Analiza gradului de reușită pe itemi la proba obligatorie – Istorie, simulare BAC 2025:
DOCUMENT DESCARCĂ Analiza gradului de reușită pe itemi la proba obligatorie – Matematică sau Istorie, simulare BAC 2025:
FOTO DOCUMENT Subiect simulare BAC 2025 – Istorie:
FOTO DOCUMENT Barem simulare BAC 2025 – Istorie:
Citește și:
Subiecte Istorie – simulare BAC 2025. Eseu de două pagini despre evoluția Țării Românești, a Moldovei și a Transilvaniei în secolele al XIV-lea — al XVIII-lea, la subiectul al III-lea
Se pot face analize la nivel de clase ale aceluiași profesor, în funcție de rezultatele elevilor de la simulările examenelor naționale, anunță Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației: Este esențial să se întâmple lucrul acesta
Mai mult de jumătate dintre elevi nu știu să compare fapte istorice, conform analizei rezultatelor de la simularea pentru Bacalaureat 2024 / Activități remediale recomandate de specialiștii CNPEE
Poți să iei un 5,60 fără să știi Istorie absolut deloc. Citești textele și rezolvi sarcinile de lucru pe baza textelor, susține profesorul Sorin Langu, despre rezultatele la simulare BAC 2024


1 comment
  1. Stefan, ce e «item»??
    «Subiect», «punct», put?
    Vorbesti de bac, dar ne umpli de englezisme penibile.
    Jalnic

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Modificările standardelor de calitate pentru școli și grădinițe „schimbă fundamental modul în care este definită calitatea educației și în care se face evaluarea externă, prin diminuarea exigenței, relativizarea activității de evaluare externă și favorizarea învățământului particular”, spune într-o petiție, trimisă ARACIP, fostul președinte al instituției Șerban Iosifescu

Într-o analiză cu propuneri de completare și modificare, pe care anunță că a trimis-o Agenției Române pentru Asigurarea Calității în Învățământul Preuniversitar, fostul președinte al instituției Șerban Iosifescu semnalează pe…
Vezi articolul

UPDATE Rezultatele inițiale de la Bacalaureat vor fi publicate luni, 3 iulie / Contestațiile pot fi depuse la centrele de examen sau transmise electronic în aceeași zi până la ora 18 – model de cerere

Rezultatele inițiale de la Bacalaureat 2023 vor fi afișate luni, 3 iulie, până la ora 12, potrivit Ministerului Educației. Contestațiile pot fi depuse la centrele de examen sau transmise prin mijloace electronice…
Vezi articolul

Universitățile să fie consultate când sunt formulate noi legi europene în domenii-cheie, iar bugetarea pentru mediul academic și de cercetare să fie „ambițioasă” – cererile Asociației Universităților Europene pentru instituțiile UE, în mandatul care începe după alegerile din 2024

Uniunea Europeană ar trebui să susțină statele membre pentru a atinge țintele de 3% din PIB pentru cercetare și inovare și 2% din PIB pentru învățământul superior, să asigure infrastructura…
Vezi articolul

EXCLUSIV Schimbare radicală a sistemului de finanțare a universităților, propusă de Marian Preda, rectorul Universității din București: Locurile bugetate la licență să le fie repartizate direct celor cu cele mai bune rezultate la Bacalaureat, sub formă de voucher. Formăm o piață liberă în care fiecare tânăr cu voucher are de ales la ce facultate merge

Rectorul Universității din București propune „schimbarea radicală a sistemului de finanțare” a învățământului universitar. Într-un interviu acordat Edupedu.ro, Marian Preda a avertizat că „întregul sistem de finanțare în învățământul superior…
Vezi articolul

DOCUMENT Ministerul Educației face publice toate execuțiile bugetare din ultimii 16 ani și demonstrează că alocările totale din 2021 pentru Învățământ și pentru minister sunt mai mici, raportate la PIB, decât execuția din 2020. Raportate la execuții, sumele alocate sunt cele mai mari

Ministerul Educației face un exercițiu de transparență vineri seara, odată cu aprobarea de către Guvern a proiectului Legii Bugetului de Stat. Instituția publică într-un comunicat de presă primit de Edupedu.ro…
Vezi articolul