Oficial MEC, despre admiterea la liceu 2026: Nu dispare nicio clasă de a IX-a pentru că nu trebuie să comparăm cu clasele de anul trecut. Clasele se formează la început de ciclu cu copiii pe care îi ai la dispoziție / Impactul pe numărul de norme didactice este de 2%, 3%

„Am 100 de copii și formez clase de 25. Câte clase formez? Patru. La anul nu mai am 100 de copii, ci 75. Câte clase formez? Trei. Asta înseamnă că au dispărut clase? Nu. Clasele se formează la început de ciclu cu ce ai, cu copiii pe care îi ai la dispoziție”, este exemplul dat la TVR Info de Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării, despre ceea ce se va întâmpla la admiterea la liceu în acest an. Demnitarul a declarat că numărul claselor de a IX-a de anul școlar viitor va fi cu 5-10% mai mic decât în prezent pe nivelul clasei a IX-a, adică cu „câteva sute”. Asta înseamnă că și numărul normelor didactice va scădea, însă doar cu 2%, 3%, a explicat acesta la emisiunea InfoEdu. Cauzele unui număr mai mic de clase ar fi două, în opinia oficialului: demografice și legislativ/administrative.

• Edupedu.ro a analizat dezatrul demografic din licee, în contextul în care în septembrie 2026 va intra în clasa a IX-a cea mai puțin numeroasă generație de elevi din 1930. În anul 2011, la un an după pachetul de austeritate adoptat de Guvernul Emil Boc, în România s-au născut doar 196.242 de copii. Efectele se văd acum în educație: mai puțini elevi de gimnaziu, mai puține clase de a IX-a în anul școlar 2026-2027 și mai puține norme didactice.
• Amintim că în județul Timiș se estimează pierderea a 20 de clase a IX-a și 35 de norme didactice. În Buzău vor dispărea cel puțin 24 de clase și 50 de norme didactice. În București și în Cluj vor dispărea aproximativ 70-80, respectiv 25 de clase.

Pentur anul școlar viitor, 2026-2027, clasele de a IX-a se vor forma pentru prima dată în ultimii ani pe 28 de elevi, față de 25 cât era anul trecut, spune Sorin Ion: „Până acum 3 ani admiterea la liceu se făcea pe 28 de elevi. Toate clasele se formau cu 28 de elevi sau mai puțin, depinde. Existau și clase care nu atingeau maximum. În ultimii 3 ani admiterea s-a organizat pe o medie de 25, în sensul că la liceele tehnologice și vocaționale am organizat admitere pe 24 de elevi la clasă, iar la cele teoretice pe 26.

Acum, toată admiterea o realizăm pe 28, având în vedere că numărul maxim de elevi la clasă este 30, cu posibilitate de suplimentare și peste 30, dar ne oprim la acest 30. Deci întotdeauna admiterea am făcut-o pe un număr mai mic decât numărul maxim de elevi la clasă, ceea ce facem și acum. Asta este a doua variabilă care a mai adus un plus de reducere a numărului de clase”.

Acesta a precizat că prima cauză pentru un număr de clase a IX-a mai mic decât cel din anul școlar actual este una domografică: „Prima este numărul de elevi din clasa a VIII-a și aici fac o paranteză: generația de anul acesta de clasa a VIII-a este un minim istoric aș putea spune. Nu știu care este explicația pentru care în anul 2010-2011 s-au născut mai puțini copii în România. Nu știu, poate are legătură cu criza economică de atunci, habar n-am. Nu sunt sociolog ca să emit astfel de ipoteze, dar cert este că la clasa a VIII-a avem mai puțin copii, cu câteva mii bune decât anul trecut și mai puțini chiar și decât cei de anul viitor”.

„Impactul este doar pe clasa a IX-a. N-are legătură cu clasele a X-a, a XI-a, a XII-a sau ce mai avem la liceu. E doar pe clasa a IX-a și acest impact e un anumit procent. Aș putea să zic între 5 și 10% din 25% care reprezintă clasa a IX-a din tot ciclul liceal. Adică impactul pe numărul de norme este de 2-3%”, a precizat Sorin Ion.

Sorin Ion a explicat că, în opinia sa, nu este vorba despre nicio reducere a numărului de clase: „Nu dispare nimic, pentru că nu trebuie să comparăm clasele a IX-a de anul trecut. Clasele dispar atunci când îți dispare ceva din ce ai. Noi acum formăm un număr de clase și reduceți la cel mai simplu exemplu o astfel de situație: am 100 de copii și formez clase de 25. Câte clase formez? Patru. La anul nu mai am 100 de copii, ci 75. Câte clase formez? Trei. Asta înseamnă că au dispărut clase? Nu. Clasele se formează la început de ciclu cu ce ai, cu copiii pe care îi ai la dispoziție”.

Numărul claselor de a IX-a va scădea cu „câteva sute”, a afirmat el, motivând că situația este cauzată atât de numărul total al generației care finalizează gimnaziul anul acesta, care reprezintă „un minim istoric”, cât și de creșterea numărului de elevi din clase, introdusă vara trecută.

Sorin Ion a subliniat faptul că, în momentul de față, nu poate fi estimat un număr al posturilor care vor dispărea, însă a explicat că există unități de învățământ în care niciun profesor nu va fi afectat.

„Nu trebuie să absolutizăm, pentru că am auzit declarații de genul cineva face împărțire și face o socoteală simplă și spune că ne dispar 1000 de profesori. Nimeni nu poate să spună asta la momentul ăsta, pentru că eu, profesor de Limba română, e posibil să am catedra sau să am asigurate până acum 20, 21, 22 de ore și acum nu voi mai avea atâtea, voi avea poate cu 2 mai puține”.

„E greșit să formulăm niște axiome, că dispar 1.000 de profesori, pentru că ai împărțit numărul de clase care au dispărut și ăsta e numărul rezultat. Situațiile sunt diferite de la o școală la alta. Vor exista școli care nu vor fi afectate aproape deloc. Mă refer aici la profesorii titulari, care nu vor fi afectați. Și situații în care sunt afectați, așa cum a fost la fiecare început de an, doar că, de data asta, pe încadrarea de clasa a IX-a lucrurile sunt cu impact ceva mai mare”, a mai adăugat acesta.

• Potrivit ultimului raport al MEC referitor la starea învățământului preuniversitar din România, cel pe anul școlar 2023-2024, 53.689 de cadre didactice predau la liceu. Asta înseamnă că între 1.070 și 1.610 profesori ar putea fi afectați de scăderea numărului de clase de a IX-a.
• De precizat că numărul cadrelor didactice din învățământul preuniversitar a scăzut masiv în anul 2025. Peste 31.000 de posturi ocupate au dispărut în primele 9 luni ale anului, după cum a semnalat Edupedu.ro. Nu este clar câte dintre aceste posturi erau ocupate de profesori care predau la liceu. Datele pentru anii școlari 2024-2025 și 2025-2026 nu au fost publicate de minister până la acest moment.

Întrebat dacă există riscul ca unele licee să piardă mai mult de o clasă de a IX-a, Sorin Ion a afirmat că acest lucru este posibil: „Da, se poate. Depinde foarte mult de numărul de licee și de diferența de efective între anul precedent și anul acesta”.

Redăm declarațiile integrale ale secretarului de stat Sorin Ion pe acest subiect

Moderator: Vor fi mai puține clase a IX-a din toamnă. Aveți deja datele? Cu cât mai puține? Sunt câteva mii, sunt câteva sute?

Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării: Câteva sute. Nu vorbim de mii de clase aici, dar e bine să știm de ce se întâmplă asta. Numărul de clase depinde de două variabile. Prima este numărul de elevi din clasa a VIII-a și aici fac o paranteză: generația de anul acesta de clasa a VIII-a este un minim istoric aș putea spune. Nu știu care este explicația pentru care în anul 2010-2011 s-au născut mai puțini copii în România. Nu știu, poate are legătură cu criza economică de atunci, habar n-am. Nu sunt sociolog ca să emit astfel de ipoteze, dar cert este că la clasa a VIII-a avem mai puțin copii, cu câteva mii bune decât anul trecut și mai puțini chiar și decât cei de anul viitor.

Moderator: Și se traduce în câteva sute de clasă lipsă …

Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării: Evident. Și nu numai asta, pentru că noi mai avem o măsură implementată anul trecut în vară, cu numărul de elevi la clasă. Până acum 3 ani admiterea la liceu se făcea pe 28 de elevi. Toate clasele se formau cu 28 de elevi sau mai puțin, depinde. Existau și clase care nu atingeau maximum. În ultimii 3 ani admiterea s-a organizat pe o medie de 25, în sensul că la liceele tehnologice și vocaționale am organizat admitere pe 24 de elevi la clasă, iar la cele teoretice pe 26.

Acum, toată admiterea o realizăm pe 28, având în vedere că numărul maxim de elevi la clasă este 30, cu posibilitate de suplimentare și peste 30, dar ne oprim la acest 30. Deci întotdeauna admiterea am făcut-o pe un număr mai mic decât numărul maxim de elevi la clasă, ceea ce facem și acum. Asta este a doua variabilă care a mai adus un plus de reducere a numărului de clase.

Știu că va veni următoarea întrebare: dacă asta are un efect asupra cadrelor didactice care predau la liceu.

Moderator: Directorii lucrează deja la planurile de încadrare pentru anul viitor. Unii le-au și terminat. Când anunțați școlile ce clase a IX-a dispar?

Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării: Să nu confundăm încadrările cu planul de școlarizare. Planul de școlarizare la acest moment este cunoscut, pentru că în etapele noastre multiple, din iarnă până la toamna viitoare, are loc o succesiune a etapelor, iar planurile de școlarizare la acest moment se cunosc și încadrările încep să se cunoască, pentru că urmează foarte curând să publicăm prima listă de posturi disponibile.

Moderator: Nu le confundăm. Ideea e că eu știu directori în București și în țară care îmi spun că nu cunosc în acest moment dacă de la unitatea lor de învățământ dispare sau nu o clasă.

Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării: Ar trebui să cunoască la acest moment, pentru că lucrurile astea au fost deja discutate la nivel de inspectorate școlare și credeți-mă că știu ce vorbesc. Dacă nu cunosc anumiți directori aceste cifre, asta nu e prea bine. Nu e o notă prea bună. Dar ar trebui să cunoască la acest moment, pentru că la momentul acesta se fac deja încadrări pe post. Ca să răspund preventiv la întrebarea dumneavoastră, da, are un oarecare efect [n. red. numărul redus de clase a IX-a de anul viitor asupra normelor profesorilor], dar aici iarăși ne aflăm între dramatizare și realitate.

Nu spun că noi, la minister, facem o cosmetizare și că între dramatizare și cosmetizare, la mijloc se află adevărul, că nu-i chiar așa. Noi vorbim aici de impact pe o clasă din cele patru clase de liceu. Am mai declarat o dată și am fost interpretat greșit că o clasă din patru se reduce. Cu totul altceva am vrut să spun și repet astăzi. Impactul este doar pe clasa a IX-a. N-are legătură cu clasele a X-a, a XI-a, a XII-a sau ce mai avem la liceu. E doar pe clasa a IX-a și acest impact e un anumit procent. Aș putea să zic între 5 și 10% din 25% care reprezintă clasa a IX-a din tot ciclul liceal. Adică impactul pe numărul de norme este 2%, 3%.

Aici nu trebuie să absolutizăm, pentru că am auzit declarații de genul, „ne dispar 1000 de profesori”. Nimeni nu poate să spună asta la momentul ăsta, pentru că eu, profesor de Limba română, e posibil să am catedra sau să am asigurate până acum 20, 21, 22 de ore și acum nu voi mai avea atâtea, voi avea poate cu 2 mai puține.

Moderator: De unde le completez pe acestea două?

Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării: Facem socoteli greșite
întotdeauna. Normele astea nu sunt niște obiecte pe care le împart unor oameni. Norma rezultă din numărul de clase, numărul de ore la fiecare clasă și obții un buget de ore. Ai, pe de o parte, bugetul de ore și pe de altă parte bugetul de profesori titulari. Atunci când transformăm numărul de ore în norme și comparăm cu numărul de profesori titulari, poate să ne dea în plus sau un minus. Putem să avem mai multe ore și atunci de aia ne apar, per total sistem, încă 16.000 de norme la plata cu ora sau 30.000 de norme la plata cu ora, cum aveam anul trecut. Deci poate să rămână un excedent de norme, care poate fi ocupat în două feluri: cu profesori suplinitori sau în regim de plata cu ora, fie de titulari, fie de suplinitori, sau poți să ai un excedent și atunci vorbim de completarea normei, că vorbim de completarea normei într-o altă școală.

E greșit să formulăm niște axiome, că dispar 1.000 de profesori, pentru că ai împărțit numărul de clase care au dispărut și ăsta e numărul rezultat. Situațiile sunt diferite de la o școală la alta. Vor exista școli care nu vor fi afectate aproape deloc. Mă refer aici la profesorii titulari, care nu vor fi afectați. Și situații în care sunt afectați, așa cum a fost la fiecare început de an, doar că, de data asta, pe încadrarea de clasa a IX-a lucrurile sunt cu impact ceva mai mare.

Moderator: Faptul că dispar aceste clase a IX-a duce automat și la creșterea mediei de admitere la liceu, pentru că vor fi mai puține?

Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării: Asta e discutabil, pentru că media de admitere la liceu a depins în fiecare an, fie de de subiecte – nu poți să faci niște subiecte identice ca nivel de dificultate de la an la an. Știți și dumneavoastră discuțiile: «A fost ușor la Limba română» sau «A fost foarte greu la Matematică». Apropo, și la simularea de la Evaluarea Națională informațiile sunt că a fost greu la Matematică. Rămâne de văzut în rezultate cum se va reflecta asta. Deci primul indicator este nivelul de dificultate a subiectelor. Dar iarăși e greșit să facem aceste legături – mai puține clase, medie mai mare. Nu știu de unde s-ar trage concluzia asta și de ce ar fi nivelul de medie mai mare. Asta nu putem prevedea decât în momentul în care am finalizat admiterea la liceu, pentru că uitați-vă iarăși istoric, au fost oscilații de la un an la altul la anumite licee, acolo unde ne uităm de obicei, la ultima medie de admitere și în sus și în jos, de la un an la altul. Nu există un trend crescător, un trend descrescător și nu va exista nici în 2026 o rețetă general aplicabilă tuturor liceelor.

Moderator: Să știți că mie nu mi-e clar de unde dispar aceste clase a IX-a. Cum anume sunt alese unitățile de învățământ? Vă dau un exemplu: în județul Cluj dispar 25 de clase a IX-a în anul școlar 2026-2027 față de anul școlar anterior. Anunțul a venit de la inspectorat.

Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării: Eu vă corectez. Nu dispare nimic, pentru că nu trebuie să comparăm clasele a IX-a de anul trecut. Clasele dispar atunci când îți dispare ceva din ce ai. Noi acum formăm un număr de clase și reduceți la cel mai simplu exemplu o astfel de situație: am 100 de copii și formez clase de 25. Câte clase formez? Patru. La anul nu mai am 100 de copii, ci 75. Câte clase formez? Trei. Asta înseamnă că au dispărut clase? Nu. Clasele se formează la început de ciclu cu ce ai, cu copiii pe care îi ai la dispoziție.

Moderator: Da, dar un liceu de top poate să piardă o clasă de Matematică-informatică, spre exemplu, pe care era o bătălie extraordinară și din patru clase să rămână cu trei.

Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării: În general, noi nu am stabilit niște reguli după care să să dispară, ca să folosesc limbajul dumneavoastră. Fiecare inspectorat școlar a analizat. Cel mai simplu este atunci când această hai să-i spun și eu reducere, deși mie nu-mi place termenul pentru că reduci din ceva ce ai, nu din ce vei avea, corect este să se facă la fiecare categorie de licee echitabil. Și n-ar fi corect, de exemplu, să ducem toată această reducere către liceele tehnologice că, vezi Doamne, nu se caută. Nu-i corect, pentru că liceele tehnologice au rolul lor și dacă vreți să-l aflați, întrebați operatorii economici ce consideră ei că este important în învățământul liceal românesc.

Moderator: Cine supervizează cum se întâmplă procesul acesta în așa fel încât să fie echitabil, cum spuneți dumneavoastră? Inspectoratul școlar?

Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării: Inspectoratul școlar.

Moderator: Dar peste inspectoratul școlar puteți veni să verificați ce au făcut acolo?

Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării: Ministerul Educației poate să semnalizeze inspectoratului școlar atunci când planul de școlarizare propus la nivel de județ se îndepărtează prea mult de numărul de elevi de clasa a VIII-a. Nu poți să ai 1000 de elevi și să propui 100 de clase, pentru că asta înseamnă o medie de 10 elevi la clasă. Nu poți să faci asta. Am să vă dau un exemplu, pentru că am fost mulți ani inspectori general și am avut de fiecare dată această situație. Vom folosi un exemplu ipotetic, dar el era real. Un oraș care are trei licee. Directorii acestor licee veneau fiecare cu plan de școlarizare fiecare separat. Punându-l pe masă și însumând cele trei planuri de școlarizare, era foarte clar că n-au de unde să ia atâția copii, pentru că în orașul respectiv și în împrejurimile lui nu erau atâția copii.

Ce înseamnă asta? Înseamnă că fiecare și-a făcut planul de școlarizare din perspectivă proprie. Nu l-a interesat ce face vecinul, colegul de conducere de la alt liceu și fiecare își vede propria bucățică. De fiecare dată le spuneam același lucru: «așezați-vă la masă și veniți cu un plan de școlarizare, astfel încât atunci când le însumăm să fim realiști». Pentru că riscul care este? Ei, de fapt, amână o problemă. Presupunem că îi lăsăm pe fiecare să-și facă propriul plan de școlarizare. Sună bine. E frumos, competiție, să câștige cel mai bun, să-și atragă elevii cel mai bun liceu. Așa ar trebui. Doar că în această situație tu realizezi un plan de încadrare a personalului didactic pe aceste clase imaginare.

Ceea ce înseamnă că o parte din profesori, care la acest moment au senzația că au asigurată catedra vor constata că n-au norma completă când începe școala la toamnă și când se realizează planul de școlarizare ăla adevărat. Și abia atunci, după ce au trecut toate etapele de repartizare, am repartizat candidații de la concursul de titularizare, am repartizat candidați în restrângere de activitate și așa mai departe. Și atunci titularii pe care îi am la dispoziție și care la toamnă vor constata că nu au ore, că nu s-au realizat acele clase, vor rămâne să se uite încotro mă îndrept. De asta planul de școlarizare trebuie făcut realist și nu pe imaginația sau pe dorința noastră. El trebuie văzut și în ansamblu, nu doar în fiecare curte a fiecărui liceu. Pe ansamblu, fie că vorbim de oraș, fie că vorbim de județ. El trebuie făcut echilibrat. Ăsta e cuvântul.

Moderator: Deci spuneți că ei ar trebui deja să știe cine, câte clase, cum.

Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării: Da, la acest moment da.

Moderator: Se poate întâmpla să piardă și mai mult de o clasă per instituție de învățământ, per liceu? Să piardă două?

Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării: Nu există o limitare în acest sens. Da, se poate. Acum depinde foarte mult de numărul de licee și de diferența de efective între anul precedent și anul acesta. Cam astea ar fi singurele variabile luate în calcul.

Moderator: Există un deadline pentru ca toată lumea să știe?

Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării: Deadline-ul a cam trecut.

Informații de context

Peste 2.000 de posturi sunt puse în pericol doar prin creșterea numărului de elevi la clasă, au transmis sindicatele pe 21 ianuarie.

Ministerul Educației va monitoriza aplicarea corectă a prevederilor legale privind constituirea claselor, inclusiv integrarea elevilor cu CES, a spus liderul FSLI, Simion Hăncescu, după întâlnirea sindicatelor cu reprezentanții Ministerului de pe 22 ianuarie.

Secretarul de stat Sorin Ion a declarat MEC le-a recomandat inspectoratelor școlare județene ca reducerea claselor de a IX-a să se facă echitabil, nu să se aplice doar în anumite licee. Ministerul nu a impus procente sau reguli uniforme, iar inspectoratele școlare trebuie să facă analizele în funcție de realitățile locale, cu prioritate pentru învățământul dual.

Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” a declarat că „profesorii vor trebui să-și completeze catedrele în școli aflate la 30-50 de kilometri distanță”.

Ionela Neagoe, directoarea Colegiului Național „Gheorghe Lazăr” din București, a atras atenția că „la nivel național, efectul va fi dramatic. La liceele bune va crește media de admitere”.