Patru noi membri corespondenți la Academia Română. Printre ei, profesoara și lingvista Rodica Zafiu și directorul științific al Institutului pentru Fizica Materialelor, Lucian Pintilie

3.311 vizualizări
Foto: colaj Edupedu.ro / Sursa: capturi Youtube / Arhiva personală / Curriculum Vitae
Patru noi membri corespondenți au fost aleși la Academia Română, după ce instituția a organizat un rând de voturi, anunță Academia într-un comunicat de presă. Profesoara universitară și șefa sectorului de gramatică de la Institutul de Lingvistică, Rodica Zafiu, se află printre aceștia, potrivit informării instituției.

Este vorba despre Rodica-Ileana Zafiu, aleasă la secția de filologie şi literatură, Lucian Pintilie la secția de științe fizice, Cristian George Panaiotu – secția de științe geonomice și Dragoș-Paul Aligică – secția de filosofie, teologie, psihologie şi pedagogie, conform sursei citate.

Cei patru membri recent aleși se vor adăuga celor 146 de membri activi în Academia Română, după cum sunt aceștia prezentați pe acad.ro. Anul acesta au mai devenit membri chimista Maria Cazacu, informaticianul Dorin Comaniciu, matematicianul Liviu Ornea și chimistul Vasile Pârvulescu.

Rodica Zafiu este cercetător și șef al sectorului de gramatică la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” al Academiei Române și profesor universitar la Facultatea de Litere a Universității din București. Este membră a Consiliului general al Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) pentru mandatul 2020-2024 (sursa) și în trecut a fost președinta comisiei de filologie din aceeași instituție. Printre cele mai recente și importante contribuții ale lui Zafiu se numără cele de la Dicționarul Explicativ al Limbii române (DEX) 2016 și de la Dicționarul Ortografic, Ortoepic și Morfologic (DOOM) 2021.

Lucian Pintilie este doctor în fizică din anul 1995 și lucrează la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Materialelor (INCDFM) din 1987, instituție la care este director științific din 2016. Este cercetător științific gradul I din 2001, a fost șef de laborator în perioadele 1997-2001 și 2013-2016 și director general la INCDFM între 2008 și 2013. În perioada 2001-2007 a efectuat stagii de lucru în Portugalia (Universitatea do Minho, Braga) și Germania (IKZ-Berlin și institutul Max Planck din Halle), potrivit descrierii acestuia (sursa).

Cristian George Panaiotu este profesor universitar doctor cu titlul emerit la Facultatea de Fizică a Universității din București, departamentul Structura Materiei, Fizica Atmosferei și a Pământului, Astrofizica, potrivit profilului său de pe site-ul instituției. În anul 1992 a fost premiat cu premiul Academiei Române „Ștefan Hepites” pentru Fizica Pământului – Geonomie și este doctor în Paleomagnetism aplicat în probleme de geodinamică din anul 1999, după cum se arată în CV-ul lui Panaiotu.

Dragoș Paul Aligică este doctor în ştiinte politice la Indiana University, Bloomington, în economie – la Academia de Studii Economice București şi în sociologie, la Universitatea din Bucureşti), conform prezentării de la editura Humanitas. În prezent este cadru didactic al Facultății de Administrație și Afaceri (FAA) și al Școlii Interdisciplinare de Studii Doctorale (ISDS) din cadrul Universității din București și în luna mai 2023 a fost ales membru în Academia Europaea (The Academy of Europe), scrie pe unibuc.ro.

Câți membri poate avea Academia Română în funcție de tipul acestora

„Conform legii și statutului, Academia Română se compune din membri titulari, membri corespondenți și membri de onoare. Numărul maxim de membri titulari și de membri corespondenți este de 181, iar numărul maxim al membrilor de onoare din țară și din străinătate este de 135, din care cel mult 40 din țară”, scriu reprezentanții Academiei pe site-ul propriu.

„Membrii Academiei Române sunt aleși dintre oamenii de știință și cultură, care s-au distins prin opere care contribuie la progresul spiritual al țării, prin lucrări de mare valoare teoretică și practică”, mai scrie pe site-ul instituției.

Citește și:
(februarie 2023) Mircea Cărtărescu în Academia Română? Nu a trecut de votul inițial, pentru moment, spun reprezentanți ai instituției. Șeful secției academice unde s-au făcut ultimele propuneri de admitere a unui membru scriitor: “E un fals” / “Nu înseamnă că domnul Cărtărescu nu va primi voturi mai târziu”
(martie 2023) Mircea Cărtărescu, la o lună după ce nu a trecut de votul inițial pentru admiterea în Academia Română: A nu fi academician “mi se pare un strop de libertate în plus, pe care știu să îl prețuiesc”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Doar 31% dintre profesori au până în 40 de ani, 9% au peste 60 – o situație “îngrijorătoare”, spune ministrul Cîmpeanu. El reia propunerea salariilor atractive ca soluție pentru a avea “profesori buni”

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a reluat, vineri, tema introducerii unor salarii atractive pentru cadrele didactice, drept soluție pentru a avea “profesori buni”. El a ilustrat problema calității în educație prin…
Vezi articolul

OFICIAL Institutul de Științe ale Educației e desființat, după publicarea în Monitorul Oficial a hotărârii privind funcționarea noului Centru de Politici în Educație. Scopul CNPE: „să pună în aplicare Programul de guvernare”

Institutul de Științe ale Educației a dispărut de azi, oficial, după ce în Monitorul Oficial a fost publicat actul care stabilește normele de funcționare ale noului Centru Național de Politici…
Vezi articolul