Patru recomandări de pregătire pentru continuarea școlii online, foarte probabil necesară și din toamnă, în paralel cu cea offline – expertă americană

8.859 de vizualizări
Foto: Pixabay.com
Pe măsură ce ies din faza managementului de criză și intră în cea a planificării pentru anul școlar următor, sistemele de învățământ ar trebui să se aștepte să folosească predarea online, cel puțin în parte, și din toamnă încolo, apreciază o expertă americană în tehnologiile educației, Mary Burns. Într-o analiză publicată pe site-ul de specialitate Edutopia, aceasta face, pe baza datelor pe care le-a colectat de la profesori și elevi și a experienței ultimelor luni, patru recomandări de planificare pentru folosirea școlii online în viitorul an școlar.

Pe lângă pregătirile de organizare a spațiului școlar și pentru alte probleme legate de redeschiderea probabilă a școlilor, apar și urgențe de pregătire pentru continuarea predării la distanță, cel puțin parțial. Acestea sunt recomandările expertei citate:

Recomandarea 1: Concepeți predarea conform specificului online

Așa cum s-a desfășurat în ultimele luni, școala online a ridicat numeroase probleme ce țin de ritmul predării, structură, lipsa de interactivitate, numărul imens de instrumente folosite (de la Zoom și Google Classroom la email și diverse aplicații), plus „singurătatea” învățării de tip asincron.

De aceea, scrie autoarea, în elaborarea unei materii care să fie predate atât față în față, cât și online trebuie căutat un echilibru între:

  • activitățile pentru care predarea la clasă este optimă și cele pentru care e mai potrivit mediul online
  • între învățarea de tip sincron-asincron
  • structură și flexibilitate
  • activități pe cont propriu și cele de realizat în colectiv.

Optim ar fi, spune experta citată, ca toate activitățile – legate de conținut, discuții, evaluări, dezbateri online – să fie adunate pe o singură platformă. Iar pentru învățarea online, aceasta expune principalele puncte dorite de elevii cu care a discutat ea:

  • mai multe activități de tip sincron și care presupun o colaborare între elevi și între elevi și profesori
  • interactivitate mai mare (jocuri, materiale interactive, simulări) și mai puține proiecte „pe hârtie”
  • învățare personalizată, care să țină cont de specificul fiecărui elev
  • activități mai aplicate, legate de provocări reale și care pretind mai multă creativitate din partea elevului.
Recomandarea 2: O mai bună pregătire a profesorilor pentru predarea online

Pe lângă o mai bună stăpânire a instrumentelor online pe care le-au folosit, probabil, deja, profesorii au nevoie de o înțelegere mai bună despre modul de administrare a clasei, la distanță, în sesiuni live. Ei au nevoie și de o mai bună pregătire pentru tehnicile de evaluare online și despre cum să comunice și să faciliteze învățarea, mai ales pentru elevii vulnerabili.

Nevoi pentru o mai bună predare online, conform analizei citate:

  • profesorii să fie pregătiți pentru a instrui direct elevii folosind transmisiuni online, prezentări online, demonstrații etc.
  • modele cognitive de predare, cu accent pe întrebări deschise, experimente, rezolvarea problemelor
  • modele sociale de învățare – metode colaborative care pot fi folosite și online, de la dezbateri la predări încrucișate
Recomandarea 3: Pregătirea elevilor pentru învățarea online

Deși cei mai mulți tineri sunt familiarizați cu mediul online, această perioadă a fost, pentru majoritatea, prima când au avut de-a face cu nevoia de învățare online. Și elevii au, deci, nevoie de o pregătire pentru școala pe Internet:

  • pregătire tehnologică (de la accesul la sisteme de conferințe web la managementul fișierelor)
  • pregătire personală (motivare, managementul timpului, abilități de organizare, când și cum să caute ajutor etc.)
  • abilități productive (strategii de citire și scriere mai eficientă în mediul online, stabilirea unui orar clar, managementul informației).
Recomandarea 4: Structură și suport pentru toți studenții și familiile lor

Una dintre marile probleme ale acestei perioade a fost lipsa de echitate – foarte mulți copii din medii vulnerabile nu au avut acces la educație din cauze precum lipsa instrumentelor necesare (laptopuri, tablete etc) sau a conectivității. Autoritățile trebuie să se asigure că toate aceste probleme vor primi un răspuns în momentul în care școala online va fi reluată.

Citește și:

Foto: Pixabay.com


1 comment
  1. Porcarie,orice ati spune!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Doar una din trei grădinițe are materiale pentru activități artistice și mai puțin de jumătate – pentru activități de tip STEM / Infrastructura educației timpurii e într-o situație „îngrijorătoare” – studiu despre grădinițele din România

Nevoile grădinițelor din sistemul românesc de educație timpurie, situat mult în urma celorlalte țări europene din punct de vedere al participării copiilor și din cel al investițiilor, se întind de…
Vezi articolul

Fondul pentru situații speciale, la dispoziția ministrului Educației: O mână de universități au folosit, în 2021 și 2022, peste jumătate din banii din FSS cheltuiți în întregul învățământ superior / Universitatea de Agronomie condusă de fostul ministru Cîmpeanu – în top, inclusiv cu bani pentru conferințe de securitate

Un număr restrâns de universități din România atrag cea mai mare parte banilor pe care, potrivit legii, Ministerul Educației îi poate aloca dintr-un fond special, aflat la dispoziția ministrului, destinat…
Vezi articolul

Învățarea prin investigație la fizică îmbunătățește competențele specifice ale elevilor și crește interesul față de această materie – studiu al Centrului de Evaluare și Analize Educaționale

Când profesorii sunt pregătiți susținut pentru a folosi investigația științifică atunci când predau fizica, atât competențele lor, cât și competențele specifice ale elevilor se îmbunătățesc, potrivit unui studiu realizat de …
Vezi articolul

„Care este diferența funcțională dintre un doctorat profesional și unul științific, în afara diferențelor de nume?” / „Schimbările adoptate de guvern prin OUG nivelează diferențele” – Marius Ghincea, cercetător postdoctoral din Elveția, după ultimele modificări legale privind doctoratele din România

„Schimbările adoptate de guvern prin OUG nivelează diferențele dintre doctoratele profesionale, care devin regula deși reprezentau excepția în versiunea originală a legii, și doctoratele științifice”, apreciază, într-un comentariu publicat joi…
Vezi articolul

Competențele digitale insuficiente și părăsirea timpurie a școlii –  incluse printre cauzele-cheie ale deficitului de forță de muncă din România, alături de fenomene precum migrația masivă a populației active – analiză PwC-AmCham / O problemă „de ordin structural și pe termen lung”: formarea, pregătirea și perfecționarea forței de muncă

Reducerea ratei de părăsire timpurie a școlii și întărirea programelor de consiliere în carieră în școli, mai ales în zonele defavorizate, se numără printre recomandările-cheie pentru România în eforturile ei…
Vezi articolul