Patru recomandări de pregătire pentru continuarea școlii online, foarte probabil necesară și din toamnă, în paralel cu cea offline – expertă americană

8364 citiri
Foto: Pixabay.com
Pe măsură ce ies din faza managementului de criză și intră în cea a planificării pentru anul școlar următor, sistemele de învățământ ar trebui să se aștepte să folosească predarea online, cel puțin în parte, și din toamnă încolo, apreciază o expertă americană în tehnologiile educației, Mary Burns. Într-o analiză publicată pe site-ul de specialitate Edutopia, aceasta face, pe baza datelor pe care le-a colectat de la profesori și elevi și a experienței ultimelor luni, patru recomandări de planificare pentru folosirea școlii online în viitorul an școlar.

Pe lângă pregătirile de organizare a spațiului școlar și pentru alte probleme legate de redeschiderea probabilă a școlilor, apar și urgențe de pregătire pentru continuarea predării la distanță, cel puțin parțial. Acestea sunt recomandările expertei citate:

Recomandarea 1: Concepeți predarea conform specificului online

Așa cum s-a desfășurat în ultimele luni, școala online a ridicat numeroase probleme ce țin de ritmul predării, structură, lipsa de interactivitate, numărul imens de instrumente folosite (de la Zoom și Google Classroom la email și diverse aplicații), plus “singurătatea” învățării de tip asincron.

De aceea, scrie autoarea, în elaborarea unei materii care să fie predate atât față în față, cât și online trebuie căutat un echilibru între:

  • activitățile pentru care predarea la clasă este optimă și cele pentru care e mai potrivit mediul online
  • între învățarea de tip sincron-asincron
  • structură și flexibilitate
  • activități pe cont propriu și cele de realizat în colectiv.

Optim ar fi, spune experta citată, ca toate activitățile – legate de conținut, discuții, evaluări, dezbateri online – să fie adunate pe o singură platformă. Iar pentru învățarea online, aceasta expune principalele puncte dorite de elevii cu care a discutat ea:

  • mai multe activități de tip sincron și care presupun o colaborare între elevi și între elevi și profesori
  • interactivitate mai mare (jocuri, materiale interactive, simulări) și mai puține proiecte “pe hârtie”
  • învățare personalizată, care să țină cont de specificul fiecărui elev
  • activități mai aplicate, legate de provocări reale și care pretind mai multă creativitate din partea elevului.
Recomandarea 2: O mai bună pregătire a profesorilor pentru predarea online

Pe lângă o mai bună stăpânire a instrumentelor online pe care le-au folosit, probabil, deja, profesorii au nevoie de o înțelegere mai bună despre modul de administrare a clasei, la distanță, în sesiuni live. Ei au nevoie și de o mai bună pregătire pentru tehnicile de evaluare online și despre cum să comunice și să faciliteze învățarea, mai ales pentru elevii vulnerabili.

Nevoi pentru o mai bună predare online, conform analizei citate:

  • profesorii să fie pregătiți pentru a instrui direct elevii folosind transmisiuni online, prezentări online, demonstrații etc.
  • modele cognitive de predare, cu accent pe întrebări deschise, experimente, rezolvarea problemelor
  • modele sociale de învățare – metode colaborative care pot fi folosite și online, de la dezbateri la predări încrucișate
Recomandarea 3: Pregătirea elevilor pentru învățarea online

Deși cei mai mulți tineri sunt familiarizați cu mediul online, această perioadă a fost, pentru majoritatea, prima când au avut de-a face cu nevoia de învățare online. Și elevii au, deci, nevoie de o pregătire pentru școala pe Internet:

  • pregătire tehnologică (de la accesul la sisteme de conferințe web la managementul fișierelor)
  • pregătire personală (motivare, managementul timpului, abilități de organizare, când și cum să caute ajutor etc.)
  • abilități productive (strategii de citire și scriere mai eficientă în mediul online, stabilirea unui orar clar, managementul informației).
Recomandarea 4: Structură și suport pentru toți studenții și familiile lor

Una dintre marile probleme ale acestei perioade a fost lipsa de echitate – foarte mulți copii din medii vulnerabile nu au avut acces la educație din cauze precum lipsa instrumentelor necesare (laptopuri, tablete etc) sau a conectivității. Autoritățile trebuie să se asigure că toate aceste probleme vor primi un răspuns în momentul în care școala online va fi reluată.

Citește și:

Foto: Pixabay.com

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI:RO76BTRLRONCRT0471641001

CONT EURO:RO26BTRLEURCRT0471641001

Deschis la BANCA TRANSILVANIA
Donează prin Patreon

Donează

1 comentariu
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole recomandate

Efectele PISA în economie – Dragoș Iliescu: Revoluția industrială 3.0 trece pe lângă România fluierând, pentru că tu nu ai forță de muncă calificată să fii competitiv. Iar companiile investesc mai degrabă în lucruri hippie și sexy, la modă

Rezultatele testelor PISA 2018 arată că, în România, “a crescut cu 13% analfabetismul funcțional, față de cel înregistrat în urmă cu 3 ani”. “Noi, în 3 ani, avem 150.000 de…
Vezi articolul