Peste 100 dintre cele mai defavorizate școli vor fi ocolite de banii PNRR: Există “temeri întemeiate că finanțarea destinată reducerii abandonului școlar nu va ajunge acolo unde este cea mai mare nevoie”, avertizează asociația Human Catalyst

967 de vizualizări
Foto: Human Catalyst
Multe dintre cele mai dezavantajate școli din România sunt excluse de la șansa de a fi sprijinite cu bani din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), avertizează, miercuri, Asociația Human Catalyst, care monitorizează independent situația instituțiilor de învățământ din medii dezavantajate. Aceasta a publicat o ierarhie proprie a celor mai dezavantajate 750 de școli din România în anul 2020, având în vedere că acesta este numărul școlilor ce urmează să fie selectate de către minister pentru finanțare pentru reducerea abandonului școlar. Organizația avertizează că metodologia folosită de minister omite 112 dintre cele mai defavorizate școli.

Primul proiect finanțat prin PNRR pentru educație a permis școlilor să se înscrie pentru granturi de câte 200.000 de euro, prin programul MATE – Mecanismul de Avertizare Timpurie în Educație, parte din Programul național pentru Reducerea Abandonului Școlar (PNRAS). Până în data de 28 ianuarie, s-au înregistrat 3.489 de intenții de participare valide, iar într-o primă etapă, până în martie 2022, primele 750 de unități de învățământ vor beneficia de finanțare, potrivit informărilor oficiale.

Human Catalyst, care, separat de minister, monitorizează de mai mulți ani situația școlilor dezavantajate pe baza unui “indice de risc socio-educațional”, susține însă că metodologia folosită de minister omite 112 dintre cele mai defavorizate școli din țară. Organizația publică un raport, „Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar (PNRAS) prin Planul de Redresare și reziliență (PNRR), încă o șansă ratată?”, potrivit căruia există “temeri întemeiate că finanțarea destinată reducerii abandonului școlar nu va ajunge acolo unde este cea mai mare nevoie”.

Probleme semnalate în utilizarea MATE în cadrul PNRAS, conform raportului Human Catalyst:

“1. Nu măsoară corect și obiectiv gradul de defavorizare a (tuturor) unităților de învățământ de stat care cuprind ciclul gimnazial;

2. Nu permite selectarea unor intervenții adecvate și adaptate nevoilor specifice ale fiecărei unități de învățământ;

3. Nu poate contribui, în aceste condiții, la îmbunătățirea participării la educație în mod vizibil, influențând pozitiv indicatorii naționali și europeni în perioada de implementare – respectiv, reducerea abandonului școlar și, cu precădere, a părăsirii timpurii a școlii.”

Sursa: Raport Human Catalyst

Potrivit raportului citat, în acest moment persistă probleme semnificative precum:

  • Lipsa manualelor de proceduri care să ajute școlilor să-și identifice nevoile de sprijin
  • Lipsa sprijinului organizat pentru școlile cu dificultăți și capacitate scăzută de realizare a activităților aferente MATE
  • Nu există o intenție de pregătire a celor care implementează MATE
  • Nu există referire la școlile mici din mediul rural care nu au capacitate de a scrie și gestiona astfel de proiecte
  • Anumite servicii nu au fost administrate la nivelul unității, iar activitățile stabilite în metodologie solicită expertiză
Concluziile raportului Human Catalyst:

“1. Cele două acte normative analizate, care reprezintă documentele programatice ale PNRAS, au fost lansate în pripă (31 decembrie fiind termenul stabilit în PNRR, a cărui nerespectare ar fi dus la pierderea pre- finanțării pentru România) și nu au consistența și coerența internă necesare unei politici publice de o asemenea amploare.

2. Ca urmare, va fi alocată, în curând, o finanțare consistentă (31 martie reprezintă un alt jalon din PNRR, când 750 de școli trebuie să fie incluse în program), dar fără să fie clar cum, pe ce, când și cu ce rezultate vor fi cheltuiți banii respectivi. De aceea, este de dorit ca Ministerul să elaboreze și să publice cât mai curând Ghidurile promise.

3. Din cauza deficiențelor privind metodologia de selecție a școlilor (secțiunea întâi din MATE), nu avem certitudinea că au fost selectate, cu prioritate, școlile care au cea mai mare nevoie de intervenție.

4. Acest document are ca scop avertizarea timpurie a decidenților privind riscurile utilizării MATE pentru selectarea unităților beneficiare în PNRAS și alte programe ce urmează a fi finanțate din PNRR și Programele Operaționale în scopul reducerii abandonului școlar, dat fiind că acesta, așa cum rezultă din cele prezentate și solid argumentate, NU un sistem coerent de țintire a școlilor în care este cea mai mare nevoie de aceste investiții.

5. Lipsind ghidurile de aplicare și cu promisiuni verbale, doar, în privința sprijinului acordat școlilor, există riscul ca unitățile de învățământ cu cea mai mare nevoie de sprijin să nu aibă capacitatea instituțională necesară conceperii unul plan de acțiune și gestionării lui (inclusiv în plan financiar).

6. Putem avansa ipoteza ca, în lipsa unor ghiduri de implementare și a sprijinului concret, care să explice legătura dintre anumite cauze ale abandonului, resursele alocate, activitățile care se adresează acestor cauze și efectele scontate în urma realizării acelor activități, școlile vor derula aceleași tipuri de activități, realizate în cadrul altor proiecte și programe, multe cu eficiență îndoielnică.

7. Fără un mecanism integrat de evaluare și a interesului pentru evaluarea impactului activităților derulate asupra obiectivelor asumate și în lipsa unor obiective SMART și a indicatorilor de performanță (mai ales indicatori de rezultat și de impact), există o probabilitate îngrijorătoare ca banii să fie irosiți și ca, în lipsa capacității reale instituționale la aceste trei niveluri, programul să fie ”făcut din hârtii”, fără a avea un impact real la nivelul școlilor și al celor mai defavorizați copii. Mai mult, vor înflori firmele de consultanță, care vor face aceste hârtii pentru școli și inspectorate, pentru ca totul să fie bine – mai ales că lipsește un mecanism real de evaluare a programului.

8. Nu în ultimul rând, ECHITATEA ar trebui să fie principiul călăuzitor al acestui program, ca și al întregului sistem de educație românesc. Iar deschiderea decidenților, dialogul real, transparența și consultarea societății civile ca partener egal și contributor activ cu expertiză relevantă, constituie, în opinia noastră, ingrediente cheie ce aduc valoare adăugată și sunt absolut necesare asigurării implementării cu succes a PNRAS.”

Sursa: Raport Human Catalyst
Ce recomandă Human Catalyst Ministerului Educației și Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene:

“1. Transparentizarea proceselor de selecție a școlilor beneficiare și a sistemelor de monitorizare și evaluare pe tot parcursul implementării programului, de la selecția unităților și până la analiza de impact.

2. Tratarea distinctă a școlilor speciale la selecția școlilor beneficiare – ca unități prioritare.

3. Elaborarea urgentă a unui document de tipul „Ghidul beneficiarului” (manualul de proceduri pentru unitățile de învățământ) cu secțiuni distincte pentru școlile speciale.

4. Realizarea, tot în regim de urgență, a unor materiale de informare și instruire (online și față-în-față) pentru utilizatorii MATE din cadrul inspectoratelor școlare și, mai ales, pentru cadrele didactice și directorii de școli, care vor folosi instrumentele MATE.

5. Includerea unei componente de asistență continuă, experți externi din societatea civilă (așa cum au fost în PHARE „Acces la educație pentru grupuri dezavantajate” agenții locali de implementare la nivel de județ), pentru școlile beneficiare și inspectorate.

6. Definirea unor indicatori de performanță, sub forma unor niveluri dezirabile de reducere a abandonului școlar și de îmbunătățire a rezultatelor învățării, în funcție nivelul de risc / de defavorizare al unității de învățământ.

7. Neapărat, adăugarea componentelor de monitorizare și evaluare (inclusiv de impact) pe baza indicatorilor de performanță agreați pentru fiecare unitate de învățământ implicată în program.

8. Crearea unui comitet de monitorizare PNRAS care să includă structuri relevante ale societății civile cu expertiză în domeniul Programului și care să se întrunească periodic.

9. Consultarea unor experți în managementul riscului educațional, sociologi și statisticieni, în vederea aplicării unor instrumente de validare statistică și educațională a MATE și actualizarea acestuia.

10. Selectarea școlilor cele mai vulnerabile 750 din țară, conform Anexei 3, în care să se implementeze MATE ca instrument de monitorizare individuală a elevilor și de avertizare timpurie asupra riscului educațional.”

Raportul integral poate fi consultat aici. Vezi și:

Laura Greta Marin, Human Catalyst:

  • „Din nou ne aflăm în fața unei politici educaționale adresate elevilor dezavantajați care, în fapt, nu ajunge tocmai la aceștia. Vezi cele mai recente programe de acest tip: „Masă caldă în școli”, Remediere pentru elevii care nu au avut acces la educație online, tablete pentru elevi. Câte dintre școlile dezavantajate din țară sunt cuprinse? Câți copii cu adevărat defavorizați beneficiază de acestea? Ministerul Educației nu ne poate răspunde onest la aceste întrebări, poate și pentru ca selecția nu a fost făcută având la bază date reale, validate, despre situația copiilor și școlilor din comunitățile marginalizate multiplu vulnerabile”.

Demersul Human Catalyst este susținut de mai multe Asociații ale Elevilor din diverse județe ale țării, Platforma Socială, Federația Părinților și Aparținătorilor Legali din România (FePAL), Asociația Centrul Rromilor “Amare Rromentza” și Asociația “Ține de Noi”.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

You May Also Like