Peste 270.000 de elevi învață în clădiri cu risc seismic ridicat și peste 2 milioane de elevi în școli expuse unui nivel de hazard seismic mediu, potrivit Guvernului

196 de vizualizări
Foto: © Belish | Dreamstime.com
Peste 270.000 de elevi merg la școală zilnic în clădiri cu risc seismic ridicat, potrivit datelor din Strategia Națională de Reducere a Riscurilor Dezastrelor Naturale 2024-2035, pusă în dezbatere publică la începutul anului și care a primit aviz favorabil de la Consiliul Economic Social (CES) pe 19 iunie. Ministerul Educației a publicat și actualizat în ultimul an lista cu situația clădirilor școlare din punct de vedere al gradului de risc seismic, dar nu precizează și numărul elevilor ce pot fi afectați de un potențial cutremur.

„Peste 2 milioane de elevi și peste 6.500 de clădiri din sectorul de educație (45%) sunt expuse unui nivel de hazard seismic mediu, iar peste 274.000 de elevi și aproape 1.600 de clădiri de educație sunt expuse unui nivel de hazard seismic ridicat”, arată Strategia Națională de Reducere a Riscurilor Dezastrelor Naturale 2024-2035. Datele sunt furnizate prin baza de date a Sistemului Informatic Integrat al Învățământului din România (SIIIR).

Hazardul seismic definește mișcarea așteptată a terenului – provocată de cutremure – într-un amplasament, fenomen ce poate avea ca efect distrugeri sau pierderi, potrivit Institutului Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Fizica Pământului.

Într-un document publicat de Ministerul Educației în decembrie 2020, în cadrul proiectului de reabilitare a școlilor vulnerabile la cutremur, aflat în derulare și în prezent, instituția susținea că în toata țara „1.057 școli, cu 327.718 elevi, au fost evaluate ca având cel mai mare risc într-un cutremur”. Față de atunci, numărul de clădiri/școli ar fi crescut cu cel puțin 500, în timp ce numărul de elevi care învață în acestea a scăzut cu circa 50.000, conform datelor actuale.

Revenind la strategia actuală, „peste 9.744 de școli în România care au fost construite înainte de 1977 și nu au beneficiat de consolidare seismică”, mai scrie în aceasta. Strategiile nu au valoare de act normativ, ele constituie obligații pentru administrația centrală și locală și de regulă realizarea lor este o condiție, un parcurs necesar în atragerea de fonduri europene.

„O mare parte din infrastructura educațională este vulnerabilă la cutremure și la alte hazarduri, inclusiv incendii de la instalații electrice. Analiza preliminară pornind de la baza de date a Sistemului Informatic Integrat al Învățământului din România (SIIIR), care aparține Ministerului Educației, arată că există peste 9.744 de școli în România care au fost
construite înainte de 1977 și nu au beneficiat de consolidare seismică.

Peste 2 milioane de elevi (50%) și peste 6.500 de clădiri din sectorul de educație (45%) sunt expuse unui nivel de hazard seismic mediu, iar peste 274.000 de elevi (7%) și cca. 1.600 de clădiri de educație (11%) sunt expuse unui nivel de hazard seismic ridicat. De asemenea, multe unități de învățământ sunt vulnerabile și la incendii. Estimările sugerează că în România există peste 4.000 de școli care nu respectă codurile naționale de incendiu; se estimează că aproximativ 25 la sută din școlile din România utilizează sisteme de încălzire considerate a fi un pericol de incendiu. Unele școli nu dispun nici de sisteme de detectare și avertizare la incendiu, de sisteme de stingere a incendiilor și de căi de evacuare”.

De precizat, documentul face referire la “nivel de hazard seismic” de diferite tipuri, dar nu explică și ce înseamnă acest nivel de hazard. Am încercat să găsim lămuriri în Strategia Națională de Reducere a Riscurilor Dezastrelor Naturale 2024-2035. La cuprins apare că ar exista o figură cu o hartă a hazardului seismic în România la pagina 140, însă documentul, așa cum e pus pe site-ul MAI, conține doar 104 pagini.

Sursa: Strategia Națională de Reducere a Riscurilor Dezastrelor Naturale 2024-2035

În legea legea nr. 112/ 2022 privind unele măsuri pentru reducerea riscului seismic al clădirilor, clasificările sunt făcute pe risc seismic: RsI, RsII, RsIII și RsIV.

Art. 1, alin (2) Stabilirea riscului seismic pentru o anumită clădire se face prin încadrarea acesteia în una dintre următoarele patru clase de risc:

a) clasa de risc seismic RsI, din care fac parte clădirile cu susceptibilitate de prăbușire, totală sau parțială, la acțiunea cutremurului de proiectare corespunzător stării-limită ultime;

b) clasa de risc seismic RsII, din care fac parte clădirile susceptibile de avariere majoră la acțiunea cutremurului de proiectare corespunzător stării-limită ultime, care pune în pericol siguranța utilizatorilor, dar la care prăbușirea totală sau parțială este puțin probabilă;

c) clasa de risc seismic RsIII, din care fac parte clădirile susceptibile de avariere moderată la acțiunea cutremurului de proiectare corespunzător stării-limită ultime, care poate pune în pericol siguranța utilizatorilor;

d) clasa de risc seismic RsIV, din care fac parte clădirile la care răspunsul seismic așteptat sub efectul cutremurului de proiectare, corespunzător stării-limită ultime, este similar celui așteptat pentru clădirile proiectate pe baza reglementărilor tehnice în vigoare.

“În 1977, un cutremur cu magnitudinea moment de Mw 7.4 a cauzat peste 1.500 de morți și 11.321 de răniți. S-au prăbușit sau au fost grav deteriorate cca. 156.000 de apartamente de locuit s-au prăbușit sau au fost grav deteriorate și au suferit deteriorări grave peste 2.274 de școli și 459 de spitale au suferit deteriorări grave”, mai scrie în Strategia Națională de Reducere a Riscurilor Dezastrelor Naturale 2024-2035.

Potrivit INCDFP, „pe teritoriul Romaniei, nivelul hazardului seismic este determinat de prezența mai multor zone seismogene cu poțential distructiv. Cea mai importantă, atât din punct de vedere al energiei seismice eliberate, cât și al ariei distrugerilor provocate, este sursa de cutremure majore de adancime intermediară (60 – 200 km), localizată la curbura Carpaților Orientali – regiunea Vrancea. Pe lângă aceasta, există câteva zone de cutremure superficiale (adancimi < 60 km), de importanță locală: zona Făgăraș – Câmpulung, în partea estică a Carpaților Meridionali; zonele Danubiana, Banat și Crișana – Maramureș, situate în sud-vestul, vestul și respectiv nord-vestul României; zona de adâncime crustală Vrancea; depresiunea Barlad și depresiunea Predobrogeana, localizate în estul Romaniei; falia Intramoesica, în sud-est; depresiunea Transilvaniei, în partea centrala a teritoriului. Sud-estul extrem al țării este, de asemenea, expus efectelor zonei seismice Shabla, generatoare de cutremure puternice, din nord-estul Bulgariei. Descrieri ale zonelor seismogene de pe teritoriul Romaniei – limite, caracteristici seismotectonice – se gasesc la pagina “Seismicitatea Romaniei”.

Informații de context

Discuția privind gradurile de risc ale clădirilor școlare a fost readusă în discuție în ultimul an din cauza unor tragedii sau a unor cutremure de o magnitudine de peste 5,7. S-a întâmplat în Gorj în luna februarie 2024.

Clădirile școlare se află în sarcina primăriilor care sunt subordonate Ministerului Dezvoltării, dar Ministerul Educației este responsabil de siguranța copiilor și a profesorilor care își desfășoară activitatea zilnic în aceste clădiri.

Există un program cu fonduri europene care se desfășoară prin Ministerul Dezvoltării, intitulat “Școli sigure și sănătoase”, care trebuie accesat de către primării.

Pe 5 aprilie 2024, Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Cseke Attila, a aprobat lista primelor 31 de unităţi de învăţământ care vor primi finanţare prin Programul naţional de investiţii “Şcoli sigure şi sănătoase”. 

Obiectivul general al programului “Școli sigure și sănătoase” constă în „proiectarea și execuția lucrărilor de intervenții la clădirile unităților de învățământ preuniversitar de stat care prezintă niveluri insuficiente de protecție la acțiuni seismice, degradări sau avarieri în urma unor acțiuni seismice, în scopul creșterii nivelului de siguranță la acțiuni seismice, precum și asigurarea funcționalității acestora conform tuturor cerințelor fundamentale și a creșterii eficienței energetice a acestora.

În cadrul programului se pot realiza lucrări de intervenții pentru consolidarea seismică, reabilitarea, modernizarea, creșterea performanței energetice, conform ordonanței de urgență. Sunt incluse și lucrări de demolare parțială, după caz, la clădirile în care își desfășoară activitatea didactică unitățile de învățământ preuniversitar de stat, inclusiv de învățământ special, precum și la alte componente ale bazei materiale ale acestora, respectiv la clădirile internatelor, cantinelor, spațiilor pentru procesul de învățământ, bibliotecilor și atelierelor școlare.

Însă problema este legată de faptul că ritmul de actualizare și verificare a gradului de risc în care se află clădirile este lent pentru că nu există suficientă resursă umană, spun autoritățile.

După mai multe bâlbâieli la Ministerul Educației și la Guvern legate de lista clădirilor aflate în risc seismic, Ministerul Educației a publicat săptămânal situația școlilor din țară cu risc seismic, dar nu și numărul elevilor care învață în ele. În doar 2 săptămâni s-a modificat numărul școlilor aflate în risc seismic într-un ritm fulminant și greu de înțeles. Primul număr anunțat a fost 39 de școli în risc seismic I, în data de 21 februarie. Trei zile mai târziu, pe 24 februarie, ministerul a publicat o listă actualizată în care apăreau 45 de școli în risc seismic I.

În martie 2023, Ministerul Educației a inclus Colegiul Pedagogic “Vasile Lupu” Iași pe lista școlilor cu risc seismic I, iar scoala a intrat în reabilitare iar elevii au fost mutați deși părinții au protestat față de mutare. După un an, școala încă nu este reabilitată.

Foto: © Belish | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

Citește și:

Elevii din 87 de școli din județul Gorj nu se întorc la cursuri în săptămâna 20-24 februarie și intră în Săptămâna ”Verde” și ”Școala Altfel” / În restul de 22 de școli și grădinițe copiii vor merge fizic, anunță inspectoratul școlar Gorj, după seismele din ultimele zile
BREAKING Un elev a murit sub peretele prăbușit al căminului Liceului Tamași Aron din Odorheiu Secuiesc, județul Harghita. Alte trei victime au fost scoase de sub dărâmături și sunt la spital / Clădirea e pe lista Ministerului Educației de școli cu risc seismic, dar apare ca neîncadrată într-o clasă

Ce pot solicita de la școli părinții elevilor care învață în clădiri vechi, pentru a afla dacă sunt în siguranță copiii lor – sfaturi de la Federația Părinților și Aparținătorilor Legali și cinci asociații ale elevilor / Organizațiile condamnă „indolența repetată“ a autorităților după cazul Odorheiu Secuiesc
Primul mesaj al conducerii Liceului Tamași Aron, din Odorheiu Secuiesc, nu face nicio referire la faptul că administrația școlii a permis elevilor să rămână în internat, în timp ce muncitorii săpau la fundația acestuia
Cazul internatului din Odorheiu Secuiesc. Opt anchete, anunțate de autorități: cinci de Prefectura Harghita, trei de Ligia Deca
Ligia Deca: Responsabilitatea pentru punerea în siguranță a elevilor din internatul de la Odorheiu Secuiesc este partajată între proprietar și cei care o administrează. Clădirile liceului aparțin Arhiepiscopiei Romano-Catolice de la Alba Iulia și sunt închiriate pentru a se desfășura activitățile educaționale și pentru scop internat

Alba-neagra cu școlile în risc seismic I, la Ministerul Educației. Pe lista oficială apar clădiri care se pot prăbuși la cutremur, care după o săptămână dispar
Peste 800 de elevi ai Colegiului Pedagogic “Vasile Lupu” din Iași vor învăța la Colegiul Gheorghe Asachi câteva luni, până va fi gata o școală modulară construită în curtea liceului / Contractul urmează să fie semnat

1 comment
  1. Așa, ȘI?? Ce urmează? Vin fonduri pentru întărirea construcțiilor și renovare? Rămân copiii și personalul școlii în clădirile șubrede?

    Eu cred că rămânem tot așa. La Odorheiul Secuiesc au murit copii și nu se mai aude nimic (proprietatea bisericii, administrat de primărie, se acoperă unii pe alții). Pot să cadă școli întregi pe noi, nu doar internate, suntem statistici pentru minister și guvern.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

USR îi cere ministrului Educației, Ligia Deca, să vină în comisiile de învățământ din Parlament săptămâna viitoare pentru „a-și clarifica poziția față de legile Educației: Dorim să ne lămurim dacă va închide ochii la grupurile de interese care au fost în spatele scrierii acestor legi”, spune senatorul Ștefan Pălărie

Ministrul Educației este chemat de USR în comisiile reunite de specialitate din Parlament, pentru a-și clarificat mandatul: “Dorim să ne lămurim dacă doamna Ligia Deca va închide ochii la grupurile…
Vezi articolul

Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, reacție după ce premierul Cîțu a spus că nu vrea investiții fără rezultate în educație și cercetare: “Mod de gândire similar cu cel al unui buticar”

Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) a reacționat, vineri, față de declarațiile premierului Florin Cîțu, care a spus joi că nu dorește să facă investiții fără rezultate în educație, cercetare…
Vezi articolul

Extinderea perioadei de evaluare a unităților de învățământ, revizuirea mai multor registre și analiza situației evaluatorilor-colaboratori externi – măsuri dispuse după controlul Ministerului Educației la ARACIP

Agenția care autorizează și acreditează grădinițele și școlile, ARACIP, trebuie să revizuiască o serie de registre în cazul cărora au fost constatate nereguli, să întreprindă o revizuire a codului etic…
Vezi articolul