Peste 4 mii de profesori fac meditații în România, oficial. Suma declarată la Fisc în 2018 depășește 7 milioane euro

2.601 de vizualizări
Foto: Freepik.com
Piața meditațiilor fiscalizate este cel mai dezvoltată în Transilvania, unde sunt cei mai mulți profesori care își declară veniturile din meditații, peste 1.200, dar cu toate acestea, cei mai mulți bani de persoană au fost declarați în București, câte 17 mii de lei pe an, potrivit datelor obținute de Edupedu.ro de la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală. În total în 2018 au fost 4.135 de persoane care au declarat la ANAF că fac meditații și că au obținut din această activitate suma totală de 35.325.388 de lei, adică 8.543 de lei pe an, de persoană.

În București au fost 415 persoane care au declarat la Fisc venituri din meditații. Iată clasamentul pe Direcții Regionale de Finanțe, după sumele declarate este următorul:

  1. DGRFP Cluj – Napoca – 7.713.917 – 1.201 persoane
  2. DGRFP București – 7.250.792 – 415 persoane
  3. DGRFP Brașov – 6.650.437 – 677 persoane
  4. DGRFP Ploiești – 4.405.497 – 610 persoane
  5. DGRFP Iași – 3.899.140 – 488 persoane
  6. DGRFP Craiova – 2.185.339 – 274 persoane
  7. DGRFP Galați – 1.771.632 – 283 persoane
  8. DGRFP Timișoara – 1.448.634 – 187 persoane

În total au fost declarate la ANAF venituri de 7,4 milioane de euro în 2018, din meditații.

4 din 10 elevi fac meditaţii plătite la materiile de şcoală, potrivit unui studiu Salvaţi Copiii din 2018, citat de știrileprotv.ro. La cele mai multe ore de meditaţii merg tinerii de la liceu, peste jumătate fac ore suplimentare, dar nici la gimnaziu nu e cu mult diferită situaţia.

Costurile plătite sunt de peste 1.000 de lei pentru elevii din clasele 1-4, cel mai mult cheltuie părinţii elevilor de gimnaziu, peste 2.000 de lei. Bugetul pentru meditaţii la liceu este de peste 150 de lei pe lună, în medie, potrivit sursei citate.

În 2010 piata meditatiilor se ridica la 300 milioane de euro anual,arata un studiu realizat de compania Daedalus Millward Brown, la aceeași sumă ajungea și un Raport al Comisiei Europene.

FOTO: freepik.com


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Cei mai mulți români spun că nu folosesc mai deloc timpul de lucru pentru calcule sau citirea unor documente / 5% dintre înalți funcționari și membri ai aparatului executiv afirmă că alocă mult timp pentru muncă fizică grea / Doar 20% din populația activă folosește mult dispozitive digitale la muncă

Mai puțin de 8% dintre românii activi folosesc cel puțin jumătate din timpul de lucru apelând la competențe precum cititul manualelor sau documentelor tehnice și la fel de puțini apelează…
Vezi articolul

Există trei ani de școală diferență între bogați și săraci, între București și Giurgiu, între rural și urban. Asta este foarte îngrijorător! – Alina Sava, expert în educație al Băncii Mondiale: Următorul program va fi unul de remedial de Matematică pentru clasele V-VIII

Decalajele majore din sistemul educațional românesc, dintre mediul rural și urban, dintre „bogați și săraci” și abandonul școlar ridicat, în special în zonele defavorizate sunt cele mai mari probleme pe…
Vezi articolul