Potrivit noii legi a Educației care intră în vigoare pe 2 septembrie 2023, Guvernul aprobă “într-un termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a legii, Planul național de combatere a violenței școlare, în vederea creșterii nivelului de siguranță în școli”. E nevoie de o legislație subsecventă pentru punerea în aplicare a acestui plan: două hotărâri de Guvern care au ca termen începutul anului viitor și un ordin de ministru privind procedura de management a cazurilor de violență asupra antepreșcolarilor/ preșcolarilor/ elevilor și personalului școlii, care până recent a fost în dezbatere publică pe site-ul Ministerului. Apoi, școlile, împreună cu părinții și elevii, vor face propriile planuri de combatere a violenței în acord cu Regulamentul – cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar (ROFUIP).
La 6 luni de când intră în vigoare noua lege a Educației, adică în septembrie 2023, Guvernul va aproba Planul național de combatere a violenței școlare (PNCVS), “în vederea creșterii nivelului de siguranță în școli”, potrivit articolului 65 din noua lege a Educației. Până să fie aprobat acest plan mai este nevoie ca Ministerul Educației să elaboreze legislația subsecventă, potrivit calendarului ce conține lista actelor normative necesare pentru aplicarea legii Educației, pus în dezbatere publică.
Primul care trebuie aprobat potrivit calendarului este un Ordin al ministrului educației privind aprobarea Procedurii privind managementul cazurilor de violență asupra antepreșcolarilor/preșcolarilor/elevilor și personalului școlii, precum și al altor situații corelate, în mediul școlar și a suspiciunii de violență asupra copiilor în afara mediului școlar. Acesta trebuie aprobat până în data de 18 septembrie 2023, potrivit calendarului pus în dezbatere publică.
Urmează apoi Hotărâre de Guvern privind aprobarea Planului Național pentru Siguranța în Învățământul Preuniversitar care are termen limită de aprobare în Guvern 1 ianuarie 2024.
Și în final, o lună mai târziu, pe 1 februarie 2024, trebuie aprobată o Hotărâre de Guvern privind aprobarea Planului Național de Combatere a Violenței Școlare.
După ce vor fi aprobate aceste acte normative, școlile, împreună cu reprezentanți ai elevilor și părinților vor face apoi propriile planuri pe baza acestuia, în acord cu ROFUIP și procedura de management de la nivel național.
Articol 65, alineat 3:
“În conformitate cu PNCVS, cu Regulamentul de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar, aprobat prin ordin al ministrului educației, pe baza unei evaluări a climatului școlar, în colaborare cu reprezentanții elevilor, reprezentanții părinților și cu instituțiile locale abilitate, precum serviciul siguranță școlară, serviciul public de asistență socială, direcția generală de asistență socială și protecția copilului, unitățile de învățământ adoptă planuri de prevenire și reducere a violenței în școli”.
Ce ar trebui să prevadă regulamentul școlilor în privința managementului cazurilor de violență, potrivit legii Educației
În regulamentul de ordine interioară a unității de învățământ (grădiniță, școală sau liceu) trebuie prevăzute:
a) procedura de acces al persoanelor din afara unității de învățământ;
b) procedura de sesizare a suspiciunilor și faptelor de violență la nivelul unității de învățământ;
c) metoda de sesizare confidențială a suspiciunilor și cazurilor de violență la nivelul unității de învățământ.
Elevii și părinții/ reprezentanții legali pot raporta suspiciunile și cazurile de violență oricărui membru al personalului școlii.
Personalul școlii, preșcolarul, elevul, părintele/ reprezentantul legal care are suspiciuni privind o situație de violență asupra beneficiarilor primari sau personalului școlii este obligat să acționeze în acord cu Procedura de management a cazurilor de violență, aprobată prin ordin al ministrului educației.
Conducerea unităților de învățământ are obligația să sesizeze cazurile de violență asupra copilului la numărul național 119 și să colaboreze cu direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului pentru managementul acestora, în interesul superior al copilului.
Dacă există suspiciunea comiterii unei infracțiuni, conducerea unităților de învățământ are obligația să sesizeze poliția și să colaboreze cu organele de anchetă.
Unitățile de învățământ sunt obligate să stabilească și să pună în aplicare măsuri de sprijin pentru victimă/victime, respectiv măsuri de sprijin și sancțiuni pentru autor/autori adecvate la gravitatea cazului de violență, la cauzele/efectele posibile ale situației de violență și la nevoile educaționale/profesionale, relaționale, sociale, psihologice și fizice ale celor implicați, la nivelul unității de învățământ.
Potrivit noii legi a Educației, atât elevii care au fost victima unei situații de violență cât și personalul școlii care a fost victima unei situații de violență din partea elevilor beneficiază de servicii decontate de intervenție psihologică și psihoterapeutică. În cazul personalului se poate cere și reîncadrarea la o altă clasă și asistență în desfășurarea activității profesionale, pe perioadă determinată.
Ce prevede proiectul de ordin privind managementul cazurilor de violență asupra antepreșcolarilor, preșcolarilor, elevilor și personalului școlii
Procedura privind managementul cazurilor de violență asupra elevilor și personalului școlii, a fost pusă în dezbatere publică de Ministerul Educației pe 19 august. S-au primit opinii și sugestii timp de 10 zile, urmează ca acum Ministerul să publice varianta finală a procedurii și un ordin în acest sens până pe data de 18 septembrie 2023.
Cazurile grave de violență școlară între elevi sunt următoarele, potrivit procedurii:
- „Toate formele de violență care constituie infracțiuni se consideră forme grave de violență.
- Forme de abuz fizic, care constituie infracțiuni precum: vătămarea corporală, vătămarea corporală din culpă, lovirea sau alte violențe, lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte, uciderea din culpă, omorul, omorul calificat;
- Alte forme de abuz fizic: automutilarea, lovirea, aruncarea cu obiecte, imobilizarea copilului;
- Forme de psihologic, care constituie infracțiuni precum: instigarea la violență, incitarea la ură și discriminare, amenințarea, șantajul, hărțuirea, lipsirea de libertare în mod ilegal, determinarea sau înlesnirea sinuciderii;
- Alte forme de abuz psihologic: bullyingul și cyberbullyingul, semnele obscene, injuriile şi jignirile, calomnia, terorizarea;
- Forme de abuz sexual, care constituie infracțiuni precum: agresiunea sexuală, actul sexual cu un minor, violul, coruperea sexuală, racolarea minorilor în scopuri sexuale, exploatarea sexuală, pornografia infantilă;
- Alte forme de abuz sexual: molestarea sexuală verbală (expunerea copilului la injurii sau limbaj cu conotație sexuală), sextingul, sexualizarea;
- Traficul de minori.”
În varianta postată în dezbatere publică, documentul prevede faptul că un profesor sau oricine din personalul școlii poate interveni, “dacă în timpul cursurilor, suspectează un comportament violent din partea cadrelor didactice (de exemplu, aude țipete sau sesizează alte semne de violență), intră în sala de clasă și aplanează imediat conflictul.”
Personalul școlii aplanează conflictul și elimină toate sursele de risc asupra persoanelor
implicate.
Personalul școlii sprijină victima/victimele, autorul/autorii, martorul/martorii să gestioneze emoțiile declanșate de situație (mânie, furie, supărare, teroare, teamă, neliniște, tristețe) și să-și regleze comportamentul față de sine și față de ceilalți.
Elevii/personalul școlii informează verbal și în regim de urgență directorul Unității de învățământ cu privire la situația de violență a personalului școlii asupra antepreșcolarilor /preșcolarilor/elevilor.
Directorul informează verbal și în regim de urgență părinții/reprezentanții legali ai
antepreșcolarilor/preșcolarilor/elevilor implicați (cu prioritate victimă/victime) și le solicită să se prezinte la școală pentru gestionarea situației, în interesul superior al copilului.
O altă prevedere, dacă elevii și/sau părinții/reprezentanții legali refuză participarea la ședințele de consiliere școlară, intervenție psihologică și psihoterapeutică, DGASPC și ISJ/ISMB pot solicita instanțelor de judecată să dispună obligarea, prin hotărâre judecătorească.
În situația în care, în timpul cursurilor, personalul școlii suspectează un comportament violent din partea cadrelor didactice (de exemplu, aude țipete sau sesizează alte semne de violență), intră în sala de clasă și aplanează imediat conflictul.
Ce prevede procedura în cazul în care părinții, profesorii directorii școlilor și instituțiile implicate nu își îndeplinesc obligațiile în gestionarea cazurilor grave de violență
„În situația în care elevii nu participă la activitățile de sprijin organizate la nivelul școlii, educatoarea/profesorul pentru învățământ primar/dirigintele informează părinții/reprezentanții legali în acest sens.
Daca părinții nu pun în aplicare măsurile asumate pentru îmbunătățirea relațiilor dintre elevi și profesori, directorul scolii sesizează situația la SPAS – Serviciul Public de Asistență Socială/DAS – Direcția de Asistență Socială, în vederea efectuării unei vizite de monitorizare la domiciliul copilului. Directorul are obligația să solicite raportul de vizită managerului de caz.
În situația în care personalul școlii nu pune în aplicare măsurile asumate, reprezentanții instituțiilor abilitate/părinții/reprezentanții legali sesizează situația personalului de conducere al școlii.
Dacă reprezentanții SPAS/DGASPC nu pun în aplicare măsurile asumate, directorul școlii sesizează DGASPC – Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului /ANPDCA- Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție.
În situația în care elevii și/sau părinții/reprezentanții legali continuă să refuze participarea la ședințele de consiliere școlară și/sau de intervenție psihologică și psihoterapeutică, cuprinse în Planul de reabilitare și/sau reintegrare socială, chiar și după vizita de monitorizare efectuată de SPAS/DAS, directorul sesizează situația managerului de caz.
Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului și Inspectoratul Școlar Județean/Inspectoratul Școlar al Municipiului București pot solicita instanțelor de judecată să dispună obligarea, prin hotărâre judecătorească, a elevilor și/sau părinților/tutorilor legali să participe la ședințe de consiliere școlară și/sau de intervenție psihologică și psihoterapeutică, potrivit art. 1528 din Codul Civil”, potrivit procedurii.
Întreaga procedură care a fost supusă dezbaterii publice poate fi consultată pe edu.ro.
Photo © Marmogar | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Citește și:
Părinții elevilor implicați în cazuri grave de violență, care refuză consilierea școlară, pot fi obligați prin hotărâre judecătorească – proiect al Ministerului Educației
Etapele managementului cazurilor ușoare de violență între elevi. În ce situații se aplică, ce trebuie să facă părinții, profesorii și directorul școlii – proiect al ministerului Educației
Raluca Pantazi
Redacția
Mihai Peticilă