O platformă care monitorizează dacă absolvenții se angajează a fost lansată de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale (MMSS), anunță instituția într-o postare pe Facebook. Platforma este dedicată instituțiilor, pentru „anticiparea nevoii de competențe și crearea unui mecanism integrat de corelare a sistemului de educație cu cererea de pe piața forței de muncă”.
Ministerul Muncii și Solidarității Sociale susține că ar fi „cea mai amplă platformă de monitorizare, anticipare și corelarea ofertei educaționale cererea de pe piața muncii din România”, potrivit comunicatului.
În acest moment, platforma nu apare undeva cu o aplicație deschisă publicului, reieșind că ar fi doar instituțională. Scopul ReConect este „anticiparea nevoii de competențe și crearea unui mecanism integrat de corelare a sistemului de educație cu cererea de pe piața forței de muncă”, susține Ministerul Muncii.
Cu alte cuvinte, angajatorii ar urma să poată transmite Ministerului Educației ce nevoi de calificări la locurile de muncă au la locurile de muncă pe care le au libere sau pe care le estimează că le vor avea.
„Proiectul prin care s-a dezvoltat această platformă a fost implementat de Agenția Națională de Ocupare a Forței de Muncă (ANOFM) și a fost finanțat din Fondul Social European cu aprox. 4 milioane de euro. Platforma informatică are trei componente:
- Un mecanism care monitorizează inserția absolvenților din mediul preuniversitar și universitar pe piața muncii
- Un mecanism care anticipează nevoia de calificare pe termen scurt, mediu și lung
- Un mecanism de evaluare şi monitorizare a politicilor publice privind măsurile active şi formarea profesională
Platforma ReConect va oferi, prin aplicațiile informatice care stau la baza programului și o imagine de ansamblu a trasabilității de la absolvire până la încadrarea pe piața muncii astfel încât să fie create politici publice care să ducă la o corelare cât mai bună a cererii angajatorilor cu oferta pe care o asigură sistemul de educație”, mai anunță reprezentanții Ministerului Muncii.
Potrivit paginii de proiect, perioada de implementare pentru ReConect este decembrie 2020 – iunie 2023, iar printre rezultatele așteptate este și o aplicație funcțională, însă care nu există, cel puțin pentru public:
„Această platformă va aduce beneficii semnificative în special pentru tinerii din România pentru că se vor putea forma în domeniile care au cea mai mare căutare pe piața muncii. Vom oferi date extrem de relevante sistemului de educație care va putea lua decizii cu privire la domeniile în care există cerere. Platofma ReCONECT unește cei trei actori importanți: tinerii în formare, sistemul de educație și angajatorii din toate sferele”, a declarat Simona Bucura-Oprescu, ministrul Muncii și Solidarității Sociale.
„Proiectul „ReCONECT – Adaptare la Schimbare – Mecanism Integrat de Anticipare, Monitorizare, Evaluare a Pieței Muncii și Educației”, în valoare 19.119.659,39 lei / aprox. 4 milioane euro, implementat de ANOFM, a fost o condiționalitate favorizantă pentru finanțarea domeniilor ocupare, educație și formare profesională din Fondurile Structurale Europene 2021-2027 și s-a implementat în cadrul unui larg parteneriat între: Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, în calitate de beneficiar; Ministerul Muncii și Solidarității Sociale; Ministerul Educației; Institutul Național de Cercetare Științifică în Domeniul Muncii și Protecției Sociale; Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic; Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării.
De altfel, pentru a contribui la creșterea ocupării, ANOFM a valorificat oportunitățile oferite de Uniunea Europeană prin contractarea a peste 1,2 miliarde de euro din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman (POCU) 2014-2020, devenind unul dintre cei mai mari beneficiari POCU din România”, mai scrie în comunicatul Ministerului Muncii.
Tinerii de 25-34 de ani din România care au terminat liceul câștigă doar câteva procente în plus, la locul de muncă, față de cei care nu termină deloc liceul, diferența fiind mult mai mică decât ceea ce se întâmplă în general în țările membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), potrivit noului raport anual pe educație al acestui for, “Education at a Glance 2023”. Pe de altă parte, diferența este substanțială pentru tinerii care finalizează studii universitare – detalii aici.
Edupedu.ro scria anul trecut că în România nu a fost calculat niciodată abandonul studiilor superioare, indiferent de ciclul de studiu: licență, master sau doctorat. Fenomenul a fost măsurat pentru prima dată în cadrul studiului Abandonul în învățământul superior românesc – Definire, măsurare, interpretare, publicat recent de UEFISCDI: 47.96% este rata de abandon la licență, pentru studenții înmatriculați în 2015, 42% la master și 70% la studiile de doctorat. Până de curând, la nivel național, lipseau datele necesare pentru a dezvolta o analiză de cohortă – detalii aici.
Foto: © Iurii Sokolov | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Diana Ghimiși
Redacția
Matei Pop
2 comments
De remarcat ca aceasta platforma ReConnect este intiativa Ministerului Muncii (deci nu a Ministerului Educatiei – a se vedea mai jos de ce!) si ca intentia anuntata de initiator este doar „anticiparea nevoii de competențe și crearea unui mecanism integrat de corelare a sistemului de educație cu cererea de pe piața forței de muncă”. De fapt avem nevoie de o corelare a rezultatelor mediului educational (absolventii si competentele lor) cu cerintele pietei muncii din Romania, deci ale mediului nostru de afaceri. Dar aceasta cerinta esentiala si logica este – de peste 3 decenii !!! – RESPINSA de “conducatorii” vremelnici din Ministerul Educatiei si din universitati fiind considerata “injositoare” pentru invatamantul superior (cel putin!).
Argumente in favoarea acestei absolut necesare corelari a functionarii mediului educational cu cerintele mediului de afaceri si ale pietei muncii din Romania ar fi putut furniza presedintele Autoritatii Nationale pentru Calificari (ANC), dl.prof.Dobrescu… Dar “vocea” ANC nu se poate auzi in harmalaia generala din spatiul public desi aceasta necesara si utila institutie functioneza de peste doua decenii realizand si publicand “standarde de formare profesionala” si “standarde ocupationale”, ca REFERENTIALE COMUNE – absolut necesare conectarii mediului educational la mediul de afaceri, intrucat precizeaza si descriu COMPETENTELE necesare ocupatiilor si profesiilor incluse in COR (Clasificarea ocupatiilor din Romania)…
Decidentii nostri ignora cu siguranta faptul ca indicatorul RATA ANGAJABILITATII absolventilor unei universitati este in SUA, unicul indicator de evaluare a universitatilor in Topul anual al acestora…. In functie de pozitia sa in acest top, fiecare universitate isi stabileste nivelul taxelor de studii la Licenta – de ex. intre 60.000 USD/ an pentru primele clasate (MIT si Harvard) si 1000 USD/ an pentru ultimele clasate… Din pacate la noi, acest indicator extrem de important – intrucat evalueaza masura in care o universitate a reusit sa respecte interesele nationale privind responsabilitatea societala – nu a fost inclus de la inceput printre foarte numerosii indicatori stabiliti din birouri de ARACIS pentru clasamentul universitatilor din Romania. Ulterior, la presiunea unor universitati, el a fost inclus dar cu o pondere insignifianta… In final s-a renuntat chiar la … clasamentul universitatilor din Romania, ca urmare a contestarilor acestora (cu multiple argumente anti-concurentiale si in favoarea unor interese locale, respingand interesul national al angajabilitatii absolventilor – care, au ales si aleg EMIGRAREA!) precum si datorita interventiei deciziilor Justitiei!! De remarcat ca nicio universitate din Romania nu a protestat – in 18 ani !!! – impotriva SIMULARII asigurarii calitatii educatiei, in scopul exclusiv al obtinerii finantarilor bugetare, prin …. productia multor tone de hartii copy-paste (pe 3 suporturi: electronic, hartie, CD ROM!) care nu numai ca pot contine orice date si informatii, nu neaarat reale si verificabile (unele NEFIIND “dovada unui fapt” asa cum mai sustin unii birocrati) dar mai si costa consumand degeaba resurse importante (timp, bani si nervi) ale celor obligati periodic si birocratic-administrativ sa le produca, fara insa sa se imbunatateasca ceva in universitati, desi cei care aproba finantarile au impresia ca totul ar merge struna !!! … Dar numerosi cercetatori straini si romani. massmedia, social media, unii parinti, profesori si elevi/ studenti au remarcat aceasta situatie paradoxala a NONCALITATII in educatie – desi avem ARACIS si ARACIP care doar se prefac (conform OG 75-2005) ca “asigura calitatea educatiei” dar, de fapt, consuma inutil si de 18 ani, importante fonduri bugetare, fara vreun impact asupra calitatii, altul decat “impresia artistica” furnizata decidentilor din Ministerul Educatiei Guvern si alte organe centrale .. Pana si noile legi ale invatamantului (totalizand 530 pag – o capodopera juridica!) nu prevad o abordare CORECTA si CINSTITA a asigurarii calitatii educatiei respingand AB INITIO dar practic/ factual ideea corelarii rezultatelor din educatie cu cerintele anagajatorilor!… Cauza respingerii indicatorului RATA ANGAJABILITATII in Romania se explica prin faptul ca VANITOSII nostri decidenti din anii 1991-2000 nu se sfiau sa afirme public dorinta lor ca mediul educational (finantat integral bugetar, chipurile, dar si integral onest) sa nu fie influentat in vreun fel de mediul de afaceri (acuzat global ca fiind interesat doar de venituri si profituri, deci aparent necinstit!)… Tot vanitatea acestora – si a urmasilor lor – explica si refuzul unora de-a tine cont nu numai de cerintele/ nevoile/ asteptarile angajatorilor ci si de cele ale elevilor/ studentilor/ absolventilor/ parintilor/ creditorilor, ca parteneri de interese…. A se vedea continutul si modul de obtinere a celebrelor “standarde” (de fapt cerinte) ale ARACIP (cca 200) si ale ARACIS (cca 90) … Rezultatele acestor penibile si contra-productive atitudini si comportamente ale unor decidenti din Executiv si Legislativ se pot constata in toata INVOLUTIA performantelor educatiei in Romania, in ultimele trei decenii… Pana cand vom mai accepta asa ceva??????
~Platformă care urmărește dacă absolvenții se angajează~
Așa… și ce dacă urmărește??? In mod ABERANT, un absolvent, imediat după ce termină liceul, musai face o cerere și PRIMEȘTE ajutor de șomaj, măcar până se inscrie la facultate in semptembrie, fără să-și fi căutat de lucru MACAR 1 SECUNDĂ.
Aberant dar adevărat