Povestea bomfaierului și constituirea catedrelor / Op Ed Profesorul Mihai Fârtat

2.111 vizualizări
Foto: Mihai Fartat
În urmă cu câteva luni am avut nevoie să tai o bucată de metal. Deși știam că dispun de  dispozitivul de tăiere – importantă moștenire de familie  –  în entropia ce caracteriza colțul cu scule de pe balcon nu l-am putut găsi. Prin urmare, am procedat la achiziționarea unuia nou. Și acum, cu înaltă competență și responsabilitate, să procedăm la… teoria bomfaierului.

În imaginea următoare se pot observa două bomfaiere. Bomfaierul este – conform DEX -un ferestrău de mână pentru tăiat metale. El este confecționat din metal, cu mâner din lemn și este dotat cu o lamă(„pânză”), care îndeplinește funcția de a tăia metalul.

În imaginea de mai sus, dispozitivul roșu și fără pânză este, evident, cel nou. Prețul nu contează, este accesibil și se găsește la orice magazin de bricolaj. Urmând cursul firesc al lucrurilor am cumpărat și o pânză și am trecut la lucru.

Aveam de tăiat o țeavă. Cred că am început să tai cu bomfaierul pe la 10 ani, sub supravegherea tatălui meu. Fac parte din generațiile care au făcut atelier la gimnaziu și la liceu, deci am folosit scule de lăcătușărie cel puțin 2-4 ore săptămânal, cel puțin timp de 8 ani(gimnaziu și liceu), iar ca adult nu mă dau deoparte de la acțiuni de reparații sau construcții de bază, care nu-mi depășesc nivelul de competență.

Pe scurt, concluzia – am „tăiat” (a se citi m-am chinuit) aproape 30 minute, am obținut o tăietură aproape dreaptă (era o țeavă cu diametru mic), dar m-am străduit foarte mult. După câteva zile am reluat exercițiul, de data asta folosind o scândură din lemn de brad. Același chin, efort deosebit și tăietură… foarte oblică (impropriu spus, de fapt… ondulată).

Am pus totul pe seama lipsei de exercițiu, a deficiențelor de vedere, a lipsei unui banc de lucru etc.

Zilele trecute, valorificând răgazul dintre momentul depunerii dosarului pentru completarea normei la ISJ și comunicarea punctajului, m-am apucat să micșorez entropia colțului cu scule (de fapt am fost pus să fac ordine).

Și… surpriză, am găsit bomfaierul vechi!

Până aici nu e nimic anormal, numai că, fire iscoditoare, cu deprinderi investigative, m-am apucat să compar cele două dispozitive, unul de fabricație interbelică, celălalt, sculă contemporană.

Dincolo de diferențele depistate vizual, nu m-am putut abține să verific funcționalitatea (adică, de fapt, rațiunea de A FI) a acestuia. 

Altă viață, bătrânul ungea, randamentul și calitatea tăieturii erau impecabile, dispozitivul fiind folosit de aceeași mână, cu aceleași lipsă de exercițiu și cu defectele de vedere inerente vârstei. 

După calcularea punctajului și înainte de actualizarea listei posturilor (cu mirarea că la disciplina mea doar două persoane și-au depus dosar de completare – eu, la final de carieră și o colegă la debut) am avut răgaz să investighez și cauzele acestor surprinzătoare diferențe de comportare.

Prima etapă într-o investigație este observarea (fenomenelor, faptelor, asemănărilor, diferențelor etc). Apoi am trecut la măsurarea unor mărimi pentru a putea obține date, care să-mi poată susține raționamentele.

În imaginile următoare se pot observa câteva detalii:

Observații:

  • Floarea șurubului (care contribuie la întinderea pânzei) este (de mai mult de trei ori)mai mare la bomfaierul vechi. Momentul cuplului de forțe (cel care descrie efectul) este direct proporțional cu… mărimea brațului cuplului de forțe;
  • Șurubul de întindere are diametrul (de două ori) mai mare la bomfaierul vechi;
  • Suportul de prindere a pânzei este (de aproape două ori) mai mare la bomfaierul vechi;
  • Corpul de suport (arcul) este confecționat din material mai gros la bomfaierul vechi (7 mm comparativ cu 3 mm):

Concluzie – Chiar dacă cele două bomfaiere(ferăstraie pentru tăiat metal) au aceleași dimensiuni exterioare și aceleași componente, efectele folosirii lor sunt radical diferite, deoarece dimensiunile componentelor le conferă anumite proprietăți, care contribuie la capacitatea dispozitivului de a produce efectul dorit.

În așteptarea ședinței publice de completare a catedrelor(menționez că am la activ, la începutul carierei, 12 ani de restrângere de activitate nerezolvată) nu mă pot abține să remarc următoarele:

  • Din câte știu eu, cel puțin în perioada modernă, atât la nivelul Principatelor Române, cât și după 1918, efectivele claselor, respectiv normele învățătorilor și ale profesorilor erau stabilite prin regulamente sau legi organice dedicate educației. Trăim prima situație din istorie în care efectivele și normele didactice sunt modificate(în legea organică) printr-o lege fiscal-bugetară asumată de un guvern și nu dezbătută în Parlament;
  • Prim-ministrul și ministrul educației mint repetat referitor la norma didactică în România și poziționarea față de media europeană (a se vedea rapoartele TALIS, Eurydice, OCDE, ISE). Aici se cuvine a explica faptul că datele trebuie înțelese și interpretate (unele rapoarte discută despre numărul de ore /an, care reprezintă nr. ore/săpt. x nr. săptămâni-diferite  în funcție de nivel s.a.m.d.). De ce fac domniile lor asta? Pentru că ei cred că sunt mari și pot face orice?
  • Liderii primelor două puteri nucleare din lume se întâlnesc și…
  • Liderul unei națiuni mărețe își începe mandatul prin desființarea departamentului care se ocupa cu educația. Tot el desființează comisia care atribuia nu știu ce premii și stabilește el însuși cine va fi premiat.

Care este numitorul comun al acestor observații? Eu cred că pe cei mari (sau care se cred mari) – indiferent de meridian – îi cam încurcă democrația și practicile ei – consultarea părților, ascultarea activă, deciziile raționale, gândirea (eventual critică) etc.

Și o întrebare retorică, de final:

Care ar fi trei asemănări și trei deosebiri între povestea bomfaierului și personajele… remarcabile?

Bibliografie minimă obligatorie (pentru cei care decid, unii crezând/fiind convinși(?!) chiar că mă apără pe mine de… mine):

P.S. 1. Revista Dilema din această săptămână publică un dosar foarte interesant despre… Competiție

P.S. 2 „Povestea-i a ciocanului ce cade pe ilău.” (Mihai Eminescu – Împărat și proletar)

P.S. 3 M-am gândit mult de unde atâta diferență în efecte la două scule simple și foarte semănătoare și cred că bomfaierul interbelic este superior celui actual deoarece cel de-al doilea a fost proiectat și realizat de oameni(sau poate AI) care nu au tăiat în viața lor ceva real cu un bomfaier…

________________

Despre autor: Mihai Fârtat este profesor titular la Școala Gimnazială Nr. 4 Râmnicu Vâlcea, județul Vâlcea, cu grad didactic I și 40 de ani vechime la catedră.

Nota redacției: Opinia profesorului este importantă și vă încurajăm ca, dacă aveți ceva de spus, să ne trimiteți articolul dumneavoastră pe redactie@edupedu.ro. Ideile și opiniile exprimate în aceste articole nu sunt neapărat și cele ale redacției.


6 comments
  1. Doamne, ce mi-e drag, ce mi-e dor de asemenea scriitură! Aproape convinsă, am verificat vârsta/ vechimea …ca la vin… a celui care-a așternut gânduri!
    Așa se-nvălmășesc -în cel mai armonios și curat mod- idei în oameni ( a se vedea oximoronicul mod de descriere)!

    De departe, sunteți într-un loc / într-un moment anormal! Poate și datorită/ din cauza unor alegeri personale pe care le-ați făcut!

    Normal ar fi ca societatea, prin oameni care iau decizii, să prețuiască profesioniștii unui sistem ierarhizând astfel încât să nu fim puși la patruzeci de ani vechime (cu rost, nu doar prin trecerea timpului) în asemenea contexte!
    Din păcate, realitatea e alta!

    Poate nu e cazul dumneavoastră, dar spun pentru muulte dintre cazurile pe care le cunosc, încă o dată, că vina pentru ce se întâmplă vine din faptul că s-a permis directorilor, inspectorilor să facă ierarhii după criterii subiective! Și doare așa de tare că nu se ia in seamă devenirea (nici drumul, nici punctul final)!

    Poate ministerul va face ceva potrivit în acest sens! De acolo pleacă tot răul!

  2. Interesantă analogia, dar mă îndoiesc că va fi înțeleasă de cei vizați,mai ales că trebuie citită cu atenție!!! Abordarea este făcută profesionist, după principiile metodicii predării disciplinelor de studiu tocmai pentru a fi înțeleasă de cei vizați!! Ar fi suficient dacă ar citi măcar ,,fixarea cunoștințelor ” dacă li se pare prea mult!!

  3. Mihai, îmi place alegoria pe care ai realizat-o, să ne ajute Dumnezeu să o citească și sa o înțeleagă cât mai mulți dintre cei cu putere de decizie!

  4. Doar când auzim „interbelic”, deja știm că e altceva, de un nivel superior. Nu știu dacă analogia îi atinge pe cei țintiți.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Am primit un telefon de la mama unui elev care îmi cerea ajutorul, pentru că elevul a intrat într-o perioadă stresantă, spune profesorul Flavian Georgescu: Am întrebat-o care sunt activitățile copilului și mi-a zis că lunea, de la 16 la 18, are engleză, de la 18 la 20 are germană, de la 20 la 21:30 face matematică și apoi pe la 10 se apucă de teme

Profesorul Flavian Georgescu a povestit că o mamă i-a cerut ajutorul în legătură cu programul copilului, deoarece elevul intrase într-o perioadă stresantă și nu se mai putea concentra. Potrivit profesorului,…
Vezi articolul

Ministerul Educației ia în calcul schimbarea calendarului pentru examenele de certificare ale absolvenților de licee vocaționale. Sorin Ion: Le putem avea imediat după probele scrise de la Bacalaureat

Ministerul Educației și Cercetării ia în calcul schimbarea calendarului pentru examenele de certificare susținute de absolvenții liceelor vocaționale, conform stirileprotv.ro. Astfel, ar trebui să aibă loc după probele scrise de…
Vezi articolul

„Inteligența artificială va reconfigura învățarea. Oare ne așteaptă un nou ev mediu, în care vom fi vasali soluțiilor oferite de sistemele de inteligență artificială, sau un nou iluminism?” Mircea Miclea va susține o conferință pe 26 mai, la Reșița

Psihologul Mircea Miclea, fondatorul școlii cognitive în psihologia românească, va susține pe 26 mai 2023, la Reșița, conferința „Cum gândim propria noastră educație pentru lumea de mâine”. Discursul eveniment susținut…
Vezi articolul

Inspector școlar general: Pentru a putea promova examenul de bacalaureat, candidații trebuie să obțină cel puțin nota 5 la fiecare dintre cele trei probe, iar media celor trei note trebuie să fie peste 6. Rolul nostru, al profesorilor, este acela de a-i pregăti la disciplinele respective, dar și pentru viață

Daniel Alexandru Ion, șeful Inspectoratului Școlar din Dolj, a vorbit despre sesiunea de toamnă a examenului național de Bacalaureat 2025. „Este un examen foarte important în viața fiecăruia dintre noi”…
Vezi articolul