Pauzele școlare nu sunt simple întreruperi între ore, ci au un rol esențial în dezvoltarea cognitivă, emoțională, fizică și socială a copiilor și adolescenților, susține Academia Americană de Pediatrie (AAP) într-o declarație de politică publică privind importanța pauzelor în școală.
Documentul, care actualizează poziția oficială adoptată în 2013, susține că pauzele trebuie considerate „timp personal al elevului”, trebuie protejate prin politici educaționale și nu ar trebui retrase ca pedeapsă sau pentru prelungirea timpului de predare.
„Pauza este o întrerupere necesară în timpul zilei pentru optimizarea dezvoltării sociale, emoționale, fizice și cognitive a copilului. În esență, pauza trebuie considerată timpul personal al copilului și nu ar trebui retrasă din motive academice sau punitive”, precizează Academia Americană de Pediatrie.
Documentul citează cercetări din neuroștiințe, sănătatea adolescentului, dezvoltarea socio-emoțională, învățare și funcții executive și arată că pauzele reprezintă „o suspendare temporară a efortului cognitiv academic”, contribuind la menținerea concentrării, eficienței și echilibrului emoțional al elevilor.
În SUA, în medie, elevii petrec aproximativ 6-7 ore pe zi la școală, însă există diferențe foarte mari între state, districte școlare și niveluri de învățământ, deoarece sistemul educațional american este puternic descentralizat, conform datelor National Center for Education Statistics.
Principalele recomandări ale Academiei Americane de Pediatrie privind pauzele școlare
- Pauzele trebuie protejate în programul zilnic și considerate timp personal al elevului, necesar pentru refacerea echilibrului mental și a capacității de concentrare.
- Pauzele nu trebuie eliminate din motive academice sau disciplinare, deoarece fiecare elev, de la grădiniță până la clasa a XII-a, are nevoie zilnic de aceste intervale pentru sănătatea cognitivă și emoțională.
- Părinții trebuie informați și încurajați să susțină beneficiile pauzelor pentru copii și adolescenți.
- Pauzele nu înseamnă doar activitate fizică, ci au beneficii fizice, sociale, emoționale și cognitive demonstrate.
- Pauzele trebuie să fie suficient de frecvente și suficient de lungi pentru a reduce stresul și pentru a permite refacerea concentrării înainte de reluarea activităților didactice.
- Spațiile și activitățile din timpul pauzelor trebuie adaptate tuturor elevilor, inclusiv celor cu dizabilități.
- Doar pauza, în special pauza nestructurată, oferă beneficiile creative, sociale și emoționale ale jocului, care contribuie la dezvoltarea unor competențe esențiale pentru întreaga viață, precum comunicarea, negocierea, rezolvarea problemelor și autoreglare.
- Pediatrii ar trebui să discute cu copiii și adolescenții despre experiența lor privind pauzele și să colaboreze cu profesorii și autoritățile privind organizarea acestora.
- Pediatrii ar trebui să promoveze cercetările privind rolul pauzelor în învățare și dezvoltare și să susțină investițiile în spații de joacă și pauze de calitate în comunități.
- Pediatrii și organizațiile profesionale ar trebui să susțină adoptarea unor legi care să garanteze acces egal la pauze zilnice pentru toți elevii.
Creierul elevilor are nevoie de pauze pentru a fixa informațiile
După procesul de învățare, creierul are nevoie de o perioadă de repaus pentru consolidarea informațiilor nou dobândite, potrivit cercetărilor sintetizate de pediatri.
În această perioadă, neuronii implicați în formarea memoriei sunt reactivați, în principal la nivelul hipocampului. Dacă apar alte solicitări cognitive imediat după învățare, acestea pot interfera cu procesul de consolidare și pot duce la pierderea informațiilor recent învățate.
Pauzele școlare pot crea exact acest context necesar consolidării memoriei.
„Pauza poate oferi condiții similare, eliberând temporar centrele memoriei de interferențe cognitive suplimentare”, precizează documentul.
Medicii pediatri spun că inclusiv activitatea fizică din timpul pauzelor are efecte directe asupra funcționării creierului și susține atenția, funcțiile executive, procesarea informațiilor și memoria pe termen lung.
Pauzele reduc stresul și sprijină sănătatea mintală
Pauzele școlare au un rol major în reducerea stresului și în dezvoltarea comportamentelor prosociale, se subliniaza in document..
„Pauzele oferă oportunitatea gestionării stresului și susțin dezvoltarea comportamentelor prosociale, beneficiu universal valabil pentru toate vârstele”, precizează Academia Americană de Pediatrie.
„Mediile educaționale, inclusiv pauzele, care promovează competențele sociale și sentimentul de apartenență contribuie la protecția împotriva victimizării, consumului de substanțe și problemelor de sănătate mintală.”
Pediatrii amintesc și efectele pandemiei COVID-19 asupra copiilor și adolescenților, când lipsa școlii fizice și a interacțiunii cu colegii a afectat puternic echilibrul emoțional al elevilor.
„Relațiile de sprijin cu adulții și interacțiunea cu colegii s-au dovedit imposibil de înlocuit”, arată autorii.
Pauza nu trebuie eliminată ca pedeapsă
Unul dintre mesajele principale este că pauzele nu ar trebui folosite ca instrument disciplinar.
Cu toate acestea, pediatrii avertizează că, în multe școli, pauzele depind de decizia profesorului și pot fi eliminate pentru:
- sancționarea elevilor;
- prelungirea activităților academice;
- recuperarea unor sarcini școlare.
„Pauzele depind adesea de decizia individuală a profesorului, care poate să le retragă ca instrument disciplinar sau pentru prelungirea timpului de predare”, precizează documentul.
Academia Americană de Pediatrie cere adoptarea unor politici clare și chiar a unor legi care să garanteze accesul tuturor elevilor la pauze zilnice.
Pediatrii recomandă explicit ca:
- pauzele să fie protejate în orarul școlar;
- să existe acces egal pentru toți elevii;
- pauzele să nu fie eliminate pentru motive disciplinare sau academice.
Elevii au nevoie de mai multe pauze pe zi
Studiile citate în document arată că cele mai bune rezultate apar atunci când elevii beneficiază de mai multe pauze zilnice.
„Studiile arată că mai multe pauze zilnice, cu o durată minimă de 20 de minute, sunt optime pentru obținerea beneficiilor cognitive, fizice și sociale complete”, se precizează în document.
În state precum Finlanda, Danemarca, Japonia, Australia, Marea Britanie, elevii au mai multe pauze pe parcursul zilei, programate după fiecare 45-50 de minute de lecții.
„Profesorii și cercetătorii au observat îmbunătățiri ale comportamentului și atenției elevilor după reluarea activităților în clasă atunci când pauza are loc înainte de masa de prânz.”
Pauza înainte de masa de prânz îmbunătățește:
- comportamentul elevilor;
- atenția;
- participarea la joc;
- alimentația.
Bullyingul din timpul pauzelor trebuie monitorizat
Pediatrii atrag atenția și asupra fenomenului bullyingului, care atinge un vârf în perioada gimnaziului.
„Bullyingul atinge un vârf în perioada gimnaziului, afectând aproximativ unul din patru elevi”, precizează autorii.
Profesorii trebuie să urmărească izolarea socială, tachinările, poreclirea sau semnele de traumă emoțională.
„Asigurarea unei experiențe pozitive în timpul pauzelor este o componentă fundamentală a supravegherii, întrucât bullyingul este asociat cu depresia și comportamentele suicidare”, conform documentului.
Pediatrii recomandă existența unui personal suficient și instruit pentru supravegherea pauzelor și crearea unei culturi școlare bazate pe respect, incluziune și toleranță.
