Premierul Ilie Bolojan a spus în această seară că Ministerul Muncii a propus „un plafon de 12 miliarde de lei pentru legea salarizării, care reprezintă 8,1% din PIB, adică un fond de salarii mai mare”. Premierul nu a explicat cum va fi împărțită suma suplimentară, dar a făcut un apel pentru ca legea să fie votată pentru că este jalon în PNRR și riscăm să pierdem toți banii. „A nu vota legea nu este o solutie”, a mai spus Bolojan.
- Amintim, proiectul legii salarizării urmează să ajungă în Parlament săptămâna viitoare, într-o ședință extraordinară a spus premierul
- Atât sindicatele din sistemul preuniversitar cât și Consiliul Național al Rectorilor sunt nemulțumiți de grilele cu coeficienții de salarizare propuși în noua lege a salarizării
„În forma în care este propus (n. red proiectul legii salarizării), vor crește două treimi din salarii, iar o treime din salarii ar urma să stagneze până când cei care beneficiază de aceste salarii mărite vor fi ajunși din urmă de cele două treimi”, a spus Bolojan, fără să facă referiri la un anumit sector bugetar.
Principalele declarații ale premierului Ilie Bolojan privind legea salarizării:
„Discuțiile pe salarizare au continuat și astăzi, vor continua și mâine și, dacă e să fac o apreciere personală, consider că în faza în care suntem este puțin probabil să avem o dezbatere acestui proiect săptămâna viitoare. Consider că în 2-3 zile discuțiile ar putea fi încheiate în așa fel încât într-o nouă sesiune extraordinară, la începutul lunii august, în prima săptămână, Parlamentul să discute și această lege foarte importantă.
(…)
Unul din proiectele cele mai dificile care a fost asumat în urmă cu 4 ani, dar pasat de toate guvernele este, cel legat de legea salarizării. Așa cum știți, el trebuia adoptat anii trecuți, dar din păcate, fiind un proiect dificil, pe care oricum îl faci nu poți mulțumi toate categoriile care sunt impactate, el a fost amânat, dar am considerat, chiar dacă suntem pe ultima 100 sută de metri, noi nu trebuie să ne prioritizăm imaginea, ci să prioritizăm interesul României. Este o lege care introduce mai multe echitate în salarii.
Este o lege care este gândită conform puterii actuale a economiei românești, fără să mai recurgem la împrumuturi care depășesc suportabilitatea României și este un mecanism stabil care înseamnă că avem o valoare de referință care se indexează funcție de dinamică economică, iar salariile ar urma să crească conform creșterii economiei.
De asemenea, este un proiect care face ca cei care sunt rămași în urmă din punct de vedere al salarizării, pentru că avem foarte multe discrepanțe în sectorul public din punct de vedere al salarizării, să-i ajungă în timp din urmă pe cei care astăzi, prin diferite mecanisme, sporuri, alte aspecte de genul acesta, au salarii mult mai mari, generând foarte multe discrepanțe în sectorul public și nemulțumiri atât din interior, dar și din sectorul privat.
Gândiți-vă că avem ministere care astăzi au nivel de salarizare dublu decât alte ministere, în timp ce oamenii care lucrează în fiecare dintre aceste ministere fac aproximativ aceeași muncă.
Aș puncta că prin acest proiect nu va scădea niciun venit, pentru că acolo unde noul nivel de salarizare ar trebui să fie mai mic decât cel actual, se vor oferi compensații, iar la final, în forma în care este propus, vor crește două treimi din salarii, iar o treime din salarii ar urma să stagneze până când cei care beneficiază de aceste salarii mărite vor fi ajunși din urmă de cele două treimi. Aș face câteva precizări financiare ca lucrurile să fie cât se poate de clar înțelese.
Noi am ajuns cu acest proiect pornind de la o realitate economică și anume faptul că anul acesta avem o sumă estimată, un plafon de cheltuieli de personal pentru salariile angajaților din sectorul public de 166 de miliarde, ceea ce reprezintă 8,1% din PIB-ul României, iar anul viitor prevederea bugetară care limitează plafonul de personal era de 7,9% din PIB, urmărind să scadă această pondere, ceea ce reprezintă aproximativ 174 de miliarde pe această cifră, deci pe diferența dintre 174 și 166. 8 miliarde. Dacă vă aduceți aminte, partidele care au făcut parte din fosta coaliție au semnat un acord sub patronajul președinției, în care se angajau că vor continua discuțiile și vor susține acest proiect în așa fel încât, pe de o parte România să-și încaseze cele 770 de milioane de euro, și pe de altă parte să avem o lege de salarizare mai echitabilă, mai corectă în anii următori.
Au început după acest acord discuțiile cu sectoarele bugetare. În baza acestor discuții, Ministerul Muncii a constatat problemele care au apărut din aceste discuții, pentru că legea este complexă, sunt tot felul de aspecte care țin de gradații și așa mai departe. De asemenea, au văzut care sunt așteptările și la final, după această rundă de discuții, propunerea pe care Ministerul Muncii a făcut-o a fost ca anvelopa salarială să crească cu o valoare mai mare.
Asta înseamnă că au fost purtate discuții cu reprezentanții Comisiei Europene în așa fel încât să ajungem la un acord care pe de o parte să țină cont de angajamentele României de a ne controla deficitul, de a scădea în anii următori, pe de altă parte să ne încadrăm în țintele care sunt stabilite și atunci s-a acceptat un plafon de aproximativ 12 miliarde – 12,1 miliarde care reprezintă 8,1% din din PIB, adică un fond de salariu ceva mai mare, nu 7,9 dar reprezintă creșterea efectivă nominală a PIB-ului, adică o creștere cu 7,3% așa cum este stabilită ca atare.
În baza acestor discuții, sigur, au continuat negocierile în grupul mediat de domnul consilier prezidențial Burnete și în aceste zile și sigur, pe parcurs au apărut discuții legate de drepturile salariale stabilite prin hotărâri judecătorești, cum vor fi ele onorate, de actele subsecvente care trebuie publicate în aplicarea legii și de alte aspecte care țin de lucrul acesta, consider că adoptarea acestui proiect este un lucru important pentru România.
Nu e un proiect perfect, nu poți să ai proiecte perfecte pe astfel de legislații, dar aduce predictibilitate, aduce mai multe echitate, iar în termen de impact financiar, neadoptarea proiectului, în primul rând, ne aduce o pierdere importantă de 770 de milioane de euro, dar nu face nici o economie la cheltuieli de salarii. De ce? Vă rog să vă gândiți că dacă acest proiect nu se aplică, indiferent ce guverne vom avea în toamna acestui an, începând cu data de 1 ianuarie vor fi indexate salariile.
Cu ce valoare vor fi indexate? Cel puțin cu inflația pe un an de zile. Pentru că, așa cum știți, de 2 ani de zile avem o inflație cumulată, sunt plafonate salariile, iar o indexare cu o cifră de aproximativ 7% de exemplu, ne duce exact această creștere de 12 miliarde. Prin urmare, nu doar că nu vor avea niciun fel de economie, dar nedreptățile care astăzi sunt și inechitățile vor fi și mai mult potențate, pentru că va fi o creștere, cei care au mult mai mult vor primi și mai mult, iar cei care au mai puțini vor primi și mai puțin cumulat. Așa cum am spus, cu pierderea acestei sume importante și sper că în al 12-lea ceas vom găsi înțelepciunea necesară ca în loc de slogane, de lucruri care sună bine, de așteptări care nu pot fi onorate decât în măsura posibilități lor economice, să venim cu soluții realiste.
Și aceste discuții care au avut loc în aceste zile consider că au arătat care sunt soluțiile și cei care au soluții de dat, care găsesc alte posibilități, cred că este corect să le spună, dar a nu vota un proiect nu este o soluție pentru România în anii următori”.
