Președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, a respins acuzațiile conform cărora instituția ar fi atacată de „grupări obscure” și a explicat într-un interviu pentru Radio România Cultural (RRC) că respingerea candidaturii lui Mircea Cărtărescu nu reflectă o opoziție puternică în interiorul Academiei, ci doar o conjunctură procedurală. Potrivit acestuia, scriitorul a fost la un singur vot distanță de a fi ales și va deveni membru al Academiei în viitorul apropiat.
În contextul unui apel lansat de academicianul Valeriu Matei, care susținea că Academia este asaltată de „grupări sorosist-progresiste”, Ioan-Aurel Pop a declarat ferm: „Nu cred că există așa ceva. Din fericire, Academia Română este o instituție democratică și membrii ei, ca și cei care observă din afară, au dreptul la opinii”.
Președintele Academiei a precizat că Mircea Cărtărescu a fost susținut de majoritatea membrilor: „A fost votat de două treimi din membrii care au participat la vot. În mod legal, a lipsit un vot – îi trebuiau 74 de voturi ca să fie ales, iar el a obținut 73. Așa a vrut soarta, acesta a fost destinul. Dar dacă 73 de membri ai Academiei Române l-au votat, înseamnă că opinia majorității este în favoarea primirii sale”.
Decizia secției de Filologie și Literatură „trebuie respectată”
Pop a atras atenția asupra faptului că specialiștii în literatură din Academie l-au votat în unanimitate pe Mircea Cărtărescu, iar această decizie ar fi trebuit urmată de restul membrilor: „Cei care pot aprecia la adevărata valoare o creație literară sunt membrii secției de Filologie și Literatură, iar aceștia l-au votat în unanimitatea celor prezenți. Am făcut un apel în Adunarea Generală a Academiei să ne ținem de ce spune secția, pentru că membrii secției au întâietate”.
El a oferit și un exemplu din alte domenii: „Dacă avem un candidat agronom și secția de științe agricole îl votează în totalitate, noi trebuie să urmăm exemplul secției, altfel se creează haos. Un chimist sau un inginer nu poate aprecia pe deplin un literat. Ne luăm după ceea ce spun specialiștii”.
Ce spune despre mesajele lui Valeriu Matei
În ceea ce privește apelul vehement al lui Valeriu Matei, Pop a recunoscut la Radio România Cultural că acesta a fost unul instigator: „Da, este adevărat. Noi nu-l putem judeca pe Mircea Cărtărescu pentru niște cuvinte pe care le-a rostit vizavi de Cioran, de exemplu. Un text scos din context nu poate constitui un argument nicăieri și niciunde”.
- De asemenea, a criticat practica decupării unor fragmente din opere literare pentru a fi folosite împotriva unui autor: „Dacă scoatem din context anumite texte ale lui Arghezi, nici el nu ar mai putea fi socotit un mare poet. Acestea sunt procedee incorecte. Opera unui scriitor trebuie apreciată în ansamblu”.
- „De exemplu, Mircea Cărtărescu a scris despre Eminescu anumite lucruri în anumite momente, dar cartea lui fundamentală despre Eminescu este una care îl apreciază pe marele poet. Se consideră el însuși un eminescian în forma în care l-a continuat pe Eminescu. Deci trebuie să avem grijă un pic și la formele de exprimare”.
Va fi sancționat Valeriu Matei?
Pop a explicat că regulamentul Academiei Române nu prevede sancțiuni pentru astfel de declarații, dar Valeriu Matei ar putea fi chemat în fața Consiliului de Onoare:
- „Din păcate, atunci când s-au făcut regulamentele și statutele, s-a considerat că în Academia Română nu se pot face asemenea restricții. Nu se pot da sancțiuni pentru că membrii Academiei Române, nu-i așa, sunt nemuritori. Sunt cei care s-au afirmat în domeniile lor și suntt domenii de vârf, adică în Academia Română sunt dintre cei mai importanți, mai reprezentativi specialiști din toate domeniile, creatori de mari valori”.
- „Există o singură restricție sau reținere: un membru al Academiei Române care este condamnat penal poate fi exclus din academie. Dar avem un consiliu de onoare al Academiei Român, de unde pot fi chemați cei care ajung pe niște căi abătute ca să fie aduși, cum să spun, înspre rațiune și înspre judecată dreaptă. Dar nu e obligatoriu să te prezinți. Probabil Valeriu Matei va fi invitat pentru a i se atrage atenția că în Academia Română nu se fac campanii denigratoare”.
De asemenea, el a criticat faptul că Matei a trimis mesaje tuturor membrilor Academiei, considerând acest gest nepotrivit. El subliniază că nici măcar în calitate de președinte al Academiei Române nu își permite să trimită circulare către toți membrii instituției: „Nici măcar eu, ca președinte, nu trimit circulare tuturor membrilor Academiei. Acestea sunt procedee care se foloseau pe vremuri, când se dorea influențarea opiniei publice într-o anumită manieră”.
„Oricând trimiți circulare în care spui părerea și subliniezi cu mânie că are cutare dreptate sau n-are cutare dreptate, în acel moment, o asemenea atmosferă n-are ce căuta în Academia Română”, a continuat Pop în intervenția de la postul public de radio cultural.
Ioan-Aurel Pop subliniază că un membru de onoare al unei academii străine nu ar trebui să intervină în deciziile acelei instituții. Referindu-se la poziția lui Valeriu Matei, care este membru de onoare al Academiei Române și a trimis un apel tuturor membrilor instituției, Pop critică acest gest și explică propria sa abordare în raport cu academiile din care face parte:
- „Eu sunt membru de onoare al Academiei Moldovei și mai sunt membru de onoare a cinci academii. Nu mă duc niciodată să fac ordine în acele academii. Ei mi-au făcut onoarea să mă primească. Mă duc și ascult, învăț de la ei, dar nu îmi permit să intervin cu circulare”.
Despre Nicolae Breban, Ioan-Aurel Pop menționează că acesta s-a opus admiterii lui Mircea Cărtărescu în Academia Română și că a absentat de la votul secției de Filologie și Literatură. „A lipsit academicianul Nicolae Breban, care nu este de acord cu intrarea lui Mircea Cărtărescu, dar din cei prezenți, 100% l-au votat”.
Referitor la poziția lui Breban și la posibilitatea ca acesta să fie sancționat, Pop explică: „Nicolae Breban are acum o problemă cu secția. O va rezolva pentru că va fi invitat probabil la secție. Nu știu dacă mai poate veni. Nicolae Breban are 91 de ani, este unul dintre cei mai mari romancieri. Trebuie să admitem că avem și noi limitările noastre, slăbiciunile noastre. Vârsta își spune cuvântul și se mai întâmplă”.
„Academia are mai mult de pierdut decât Mircea Cărtărescu”
Întrebat dacă respingerea candidaturii lui Cărtărescu este o pierdere mai mare pentru Academia Română decât pentru scriitor, Ioan-Aurel Pop a fost de acord: „Sunt de acord. Pentru prestigiul instituției și, deopotrivă, pentru prestigiul scriitorului, ar fi bine ca Mircea Cărtărescu să fie membru al Academiei Române. Asta este opinia mea”.
Președintele Academiei s-a arătat optimist cu privire la o viitoare realegere a lui Cărtărescu:
- „Chiar trebuie să țineți seama că oamenii sunt ființe subiective și ne-am cucerit dreptul de a fi de acord sau de a nu fi de acord cu ceva. Așa că de aceea și în Academie sunt unii care aprobă anumite inițiative, alții care le critică și trebuie să înțelegem că aceasta înseamnă, până la urmă, democrația. Sigur, nu-mi convine că o valoare deosebită, care e apreciată peste tot, în mai multe țări și care e tradusă, n-a avut o cale netedă cum era firesc să o aibă. Dar, repet, s-a întâmplat și la case mai mari. Și eu sunt absolut convins că într-un viitor foarte apropiat, și Mircea Cărtărescu și alții care au căzut prima oară la intrarea în Academia Română vor intra”.
El a încheiat intervenția la RRC reafirmând că Academia Română rămâne una dintre instituțiile în care românii au încredere: „Dacă facem un sondaj de opinie și întrebăm oamenii dacă au încredere în partide, președinție, guvern, parlament sau ONG-uri, Academia Română, alături de Biserică și Armată, va fi pe primele locuri. Ne străduim să nu înșelăm această încredere”.
Citește și:
Ministrul Educației: Mircea Cărtărescu sunt sigur că va deveni membru al Academiei Române în viitorul apropiat / Într-o Românie polarizată și conflictuală nu poți să te aștepți la o Academie complet altfel
Facultatea de Litere a Universității din București, după ce Mircea Cărtărescu a fost respins de academicieni: Se dovedește din nou că vocile specialiștilor nu sunt ascultate. Au câștig de cauză manipularea, denigrarea și atacurile la persoană, chiar și la acest nivel
Mircea Cărtărescu, prima reacție după ce a fost respins de Academia Română: În ultimele zile am fost copleșit de căldura și solidaritatea lumii noastre culturale față de mine. Vă mulțumesc
Mircea Cărtărescu a „căzut” la votul de acceptare ca membru al Academiei Române, imediat sub pragul necesar în Adunarea generală a instituției – Rodica Zafiu, președintele secției de Filologie / Ea spune că la votul preliminar din secție scriitorul obținuse 9 din 9 voturi / „Este păcat pentru că am fost foarte aproape să facem un act corect”
Nicolae Breban, unul dintre academicienii care au respins primirea lui Mircea Cărtărescu în Academia Română: Scriitorul „este bun, dar nu la nivelul Academiei”
Ana Blandiana critică Academia Română, despre care spune că a respins alegerea lui Cărtărescu în for pentru că este „manipulată de ură, invidie, frustrări”
Profesorul Radu Vancu, după ce academicienii l-au respins prin vot pe Mircea Cărtărescu: Academia Română a eșuat în naționalism toxic și rânced / E locuită de spiritul naționalismului extremist de rit georgist
Adriana Vișean
Redacția
Laura Cononenco
Alexa Stănescu
12 comments
François Angelier : “S’il y a un mot pour résumer le roman de Cărtărescu, ce serait “merveille”. L’auteur travaille sur les sensations de l’émerveillement et l’éblouissement. Les mots sont d’une précision technique paralysante, les visions aigües. Cărtărescu est un grand fresquiste, on a l’impression de lire une sorte de Gaudi romanesque. Ce roman fait partie de ceux qui ne s’arrête jamais complètement. Et le style va dans ce sens, c’est un roulement continu. Avec toute son œuvre, Cărtărescu transcende les étiquettes et les genres, il injecte à sa guise un peu de fantastique, de registration et de folklore pour atteindre une sorte de grande narration universelle.”
Olivier Lamm : “Lorsque l’on mentionne Théodoros, je vous parlerai de souffle coupé. J’ai l’impression que Cărtărescu écrit sur la cornée de notre œil. Ce livre est presque un roman oulipien, on ne sait pas s’il prend vraiment fin à un moment. On est en permanence coincé entre le rêve et la réalité, en oscillation avec le monde du littérateur. Mais Cărtărescu s’autorise aussi beaucoup de fantaisies et d’humour. Loin d’être un auteur obscur, il prend son lecteur par la main avec sa musique et son univers tout à fait singulier.”
(https://www.radiofrance.fr/franceculture/podcasts/les-midis-de-culture/les-midis-de-culture-la-critique-emission-du-lundi-21-octobre-2024-5425470)
Când ChatGPT sau GoogleTranslate or să integreze modulul de traducere în dacă, respectiv cumană pentru dl acad. Matei, promit că o să postez și traducerile respective pentru a face accesibile rândurile de mai sus majorității membrilor Academiei RO.
A se reciti:
https://adevarul.ro/blogurile-adevarul/fantoma-de-la-academie-sau-despre-academizarea-1995111.html
… sau măcar finalul:
Să fim serioşi, cu câteva excepţii , actuala Academie Română nu are spirite planetare, naturi geniale, savanţi de rangul lui Maiorescu, Haşdeu, Iorga, Pârvan, Nae Ionescu, Mircea Eliade, Cioran, Noica, Ţuţea sau Ioan Petru Culianu .Academia are cel mult oameni cu inteligenţă operativă, talentaţi, ordonaţi, sârguincioşi, muncitori, ambiţioşi, care au avut noroc de scaune moi (a se citi sintagma în sens literal, nemedical), tapiţate şi răbdarea de a buchisi decenii întregi operele altora .
Cât de îmburghezit în autosuficienţă, cât de insensibil şi narcisiac trebuie să fii ca academician, să-ţi conştientizezi propria puţinătate intelectuală, culturală şi creatoare, dar să împiedici adevăratele spirite să intre în acest înalt for? De fapt, e posibil ca aceşti oameni să nu aibă nicio vină. Vorba filosofului: „Trebuie să fii foarte deştept ca să îţi dai seama cât esti de prost!“
[…]
Când constaţi astfel de nedreptăţi, îti vine să-ţi dai demisia nu de la serviciu , nu din calitatea de cetăţean, ci (vorba lui Cioran) din fiinţă!
(Ce face dl acad. Pop este o ieftină operațiune de imagine. Dacă îi păsa de cele recent întâmplate, îl chema la ordine pe ciolovecul Matei înainte de vot pentru că sigur știa de fițuica lui cu sfaturi pentru a nu-l vota Cărtărescu. Mi se pare chiar hilar ca să încerci să-i influențezi pe unii care în principiu sunt … academicieni, ca pe sătenii din raionul Leova! Cât despre Breban, ca om, …. puținătate.)
Da, domnule, așa este, în actuala Academie nu sunt genii sau “spirite planetare”. Dar nici domnule Cărtărescu nu este un astfel de spirit. Încă nu a luat Nobelul.
Da’ ce te faci monșer, dacă-l ia? Le ceri indemnizațiile înapoi lui Breban sau Matei???
Să-l ia mai întâi… Dar fac rămășag că nu o să-l ia. Niciodată. Domnul Cărtărescu este un scriitor bun, l-am citit, dar nu are anvergură de Nobel. Avem în literatura contemporană scriitori peste Cărtărescu. Și nu vorbim aici de Breban…
Care sunt scriitorii peste Cărtărescu? (sau care-s numele lor de condei? dacă scriu sub pseudonim). Dacă sunt, cu-atât mai bine țării și lor cu-atât mai bine.
Anvergura de Nobel este judecată de alții.
Pe cât, rămășagul?
(S-ar putea ca articole precum ăsta (https://elpais.com/cultura/2025-02-19/mircea-cartarescu-el-escritor-rumano-mas-internacional-blanco-de-las-criticas-del-ultranacionalismo.html), pornit de la scandalul shakespeare-nilor și dostoevskienilor de mare anvergură din AR să-l ajute să ia Nobelul.)
“Anvergură” mi se pare o nouă înjurătură la modă în târg, după progresistule, neo/sexo-marxistule, iliberalule, elgebetistule, mondialstule / globalistule !
Nu mă interesează dacă domnul Cartarescu va fi sau nu membru al Academiei Române. Probabil că nu ar fi sigurul caz din lume în care au fost admiși membri ai Academiei oameni care nu meritau. Președintele Academiei poate deci să-l susțină, ca mulți alții, fără nicio problemă. Mă doare însă faptul că domnul Ioan Aurel Pop, pe care-l respect mult, nu recunoaște că există atacuri îndreptate împotriva acestei instituții. Toate instituțiile care sunt prin definiție conservatoare, cum ar fi Biserica sau familia, și care susțin valorile tradiționale, sunt atacate sistematic de către progresiști, iar în anumite momente aceste atacuri se întețesc. Ar trebui măcar să spunem adevărul, oricât ar fi de dureros. Dacă tăcem, lucrurile nu se vor schimba in bine. Dar poate e și ceva bun în asta. Dacă sunt atât de atacate și denigrate, înseamnă că aceste instituții nu și-au trădat menirea! Dumnezeu să ne lumineze mintea și inima tuturor! Cei nedreptățiți să aibă putere și răbdare și să-și urmeze în continuare principiile. Cei care nedreptățesc să vadă adevărul și să se oprească. Eu nu înțeleg cum în numele unor valori mult clamate, cum ar fi toleranța sau democrația, pot unii să atace sufletul, identitatea, ființa unui popor, a propriului popor. Iar dacă spui că îți iubești tara și-ți cinstești strămoșii să fii atât de terfelit, așa cum se întâmplă, din păcate, în zilele noastre.
Subscriu.
Da, să revenim la barză (verza e latinesc și oricum varza creștea pe țărmurile Atlanticului și Mediteranei, nu pe Argeș în jos), mânz, viezure. La valori tradiționale, precum nefolosirea scrisului, tuberculoza, sifilisul, bătaia ruptă din rai, speranța de viață de 30 – 40 de ani, munca până la ruperea spatelui, fericirea din alcool, pelagra, foamea etc.
Sufletul unui popor nu poate fi atât de ușor înfrânt, iar toleranța față de “progresiști” n-are nimic de-a face cu iubirea creștină, nu? Vorba lui JD Vance: dacă Rusia vă destabilizează cu clipuri de câteva sute de mii de euro, atunci democrația voastră e cam șubredă. Așa și sufletul poporului, dacă e pus în pericol de un articol ori o conferință. Cu toate astea, în orice carte sau articol de dicționar serios de literatură, Cărtărescu stă DEJA lângă Eminescu. Pe rafturile de la FNAC, am văzut prin 1995, erau deja vecini.
Așa că susținătorii sufletului românesc, sunt rugați să meargă să lucreze pe lângă vreo mănăstire când sărăcia îi doboară, să facă greva foamei în fața filialelor Academiei Române, să meargă la muncă la Sankt-Petersburg (de exemplu), mai curând decât să dea fuga la Torino și să aplice pamperși progresiști bătrâneilor papistași.
Interesant de unde ai obținut certitudinea că în cazul lui Cărtărescu avem o banală speță de respingere a oamenilor care nu meritau.
Trebuie diferențiat între academicieni. Singura carte serioasă mai demitizantă decât operele istoricului Lucian Boia este „Sociologia proastei guvernări în România interbelică” de Bogdan Bucur, 2019, prefațată de… Ioan-Aurel Pop! Academia trebuie să revină la funcțiile din România Regală: literatură, istorie, lingvistică, patrimoniu, folclor etc. Modelul sovietic cu amestecul științei generează confuzii. Nu se poate pălăvrăgi despre Solenoid ca de mega-Laserul uitat de toată presa.
Academia Română este cea mai bună instalație interactivă care ar putea fi expusă în inexistentul muzeu al național-comunismului autohton. Poate că, văzând-o, vreun vizitator ar putea înțelege de ce condamnarea comunismului a reprezentat o scenetă de circ, deși ar fi trebuit să reprezinte o scenă dramatică, o formă de dreptate reparatorie tardivă pentru toate victimele unui regim criminal. Ea ar explica și eșuarea proceselor de restituire a proprietăților abuziv confiscate, impunitatea generală de care beneficiază membrii aparatului represiv, transmiterea ereditară a puterii, impunerea dreptății de tip secu-hristic, eșecuri programate ale aparentei noastre democrații. Când academicienii înfierează scriitori, dar înalță osanale politicienilor, situația este clară.
De ce nu am citit nimic de Valeriu Matei ? Cred ca este nostalgic dupa URSS?