În două volume semnate de președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, şi de un alt membru al forului, Ioan Bolovan, sunt pagini întregi preluate din opere anterioare, fără semnalarea preluării prin ghilimele și note de subsol, scrie jurnalista Melania Cincea.
Hans Hedrich, activist şi politolog, a sesizat în 2017 Comisia de Etică a Universităţii „Babeş Bolyai” şi Consiliul de Coordonare a Cercetării Ştiinţifice al Academiei Române cu privire la un autoplagiat în cazul lui Ioan Aurel Pop, care la acea vreme încă nu era președintele Academiei, ci rector și membru al forului academic, relatează publicația Putereaacincea.ro.
Potrivit sursei citate, Ioan Aurel Pop a semnat două cărţi, publicate în 1996 şi 1997; singurele mari elemente diferite între cele două cărți sunt titlul și un capitol, care a fost adăugat la cartea din 1997, notează publicația, care precizează că este vorba despre următoarele volume:
- Românii şi maghiarii în secolele IX-XIV. Geneza statului medieval în Transilvania, Cluj Napoca, Centrul de Studii Transilvane, 1996, 245 p., ISBN 973-9155-004-0
- Istoria Transilvaniei medievale: de la etnogeneza românilor până la Mihai Viteazul, Cluj Napoca, Editura Presa Universitară Clujeană, 1997, 274 p., ISBN 973-9261-24-8.
Comisia de Etică a Universităţii conduse de Ioan Aurel Pop a decis că nu a fost încălcată deontologia profesională, deși toate capitolele din prima carte se regăsesc în cea de a doua, fără nicio citare, relatează Putereaacincea.ro.
Cum se apără președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, de acuzațiile de autoplagiat:
- “În anii ’90 ai secolului trecut, nu exista noțiunea de autoplagiat în România. Volumul din 1997, publicat la Editura UBB, are statut de curs universitar și a fost elaborat ca suport al cursului de Istoria Transilvaniei medievale, introdus la propunerea mea în planul de învățământ și aprobat de consiliul profesoral al Facultății de Istorie și Filosofie. Volumul din 1997 nu este identic cu cel din 1996, deoarece, chiar și în partea de început, pe alocuri, am făcut mici precizări, corectări și completări.
- Noțiunea de autoplagiat nu are relevanță nici astăzi, în condițiile în care «piața» publicistică din România este nereglementată, în sensul că multe publicații preiau materiale ale diverșilor autori și le republică fără să ceară voie autorilor.” – Sursa: Putereaacincea.ro
G4Media.ro
Mihai Peticilă
I.N.
Diana Ghimiși
1 comment
Aha, va zica asta-i argument al unui om care ocupa cea mai inalta pozitie, in cel mai de seama for al culturii din Romania – Academia Romana : “multe publicații preiau materiale ale diverșilor autori și le republică fără să ceară voie autorilor”, si-atunci de ce sa n-o fac si eu? JALNIC! Impostura si lipsa de caracter, nu stiu cum de-ati ajuns presedinte al Academiei Romane, chiar, cum ati ajuns acolo? Cea de-a doua carte trebuia sa aiba exact acelasi titlu ca prima, se stipula ca este o reeditare a celei din 1996, careia i-au fost adaugate un capitol nou si alte mici modificari, asta daca aveam a face aici cu un om de onoare, dar n-avem asa ceva! Daca se arata clar ca a doua carte este o reeditare a primeia, nu ar mai fi fost nevoie de citare.