Primul studiu major privind abilitățile socio-emoționale ale elevilor: Creativitatea și curiozitatea scad pe măsură ce trec anii de școală, cu diferențe mari între percepțiile fetelor și ale băieților / Ce influențează rezultatele învățării

3.218 vizualizări
Foto: © Pressmaster | Dreamstime.com
Copiii cu vârste mai mici manifestă abilități sociale și emoționale mai puternice decât cei ajunși la vârsta de 15 ani. Între fete și băieți se resimt diferențe considerabile în privința acestor abilități, dintre care unele influențează pozitiv, altele negativ performanța academică. Acestea sunt câteva concluzii dintr-un prim studiu internațional major realizat pe tema abilităților socio-emoționale ale elevilor, aspect considerat esențial, în prezent, pentru pregătirea celor mici în vederea unei vieți personale, sociale și profesionale bogate. Studiul, publicat săptămâna aceasta de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), “deschide un nou capitol” în cercetarea abilităților și competențelor, după cele similare ce vizează chestiuni până acum mai ușor măsurabile, precum PISA în cazul rezultatelor învățării, spune directorul pentru Educație al OECD, Andreas Schleicher.

Acesta arată, într-un articol ce sumarizează raportul, că studiul se află abia într-o frază embrionară, dar abordează lucruri pe care cercetările le consideră drept utile pentru a prezice evoluțiile de pe piața muncii sau pentru a evalua succesul social. Printre acestea – mintea deschisă (curiozitatea, creativitatea), performanța în îndeplinirea sarcinilor (inclusiv responsabilitatea, autocontrolul și insistența) sau sociabilitatea. Toate, spune el, sunt căutate de angajatori și prioritizate de multe sisteme educaționale, “dar a fost mereu dificil să măsori astfel de abilități cu instrumente comparabile și relativ de încredere”. 

  • Reprezentantul OECD spune că studiul va continua cu noi faze, începând din această toamnă, urmând ca rezultatele să fie coroborate și cu alte cercetări, precum PISA. Primul ciclu de analiză, desfășurat în 2018-2020, s-a desfășurat în orașe din Canada, SUA, Portugalia, Finlanda, Rusia, Turcia, Coreea de Sud, China, Columbia.
Abilități socio-emoționale mai puternice la 10 ani decât la 15 ani

Potrivit cercetării, așa cum este prezentată de Andreas Schleicher, dezvoltarea abilităților socio-emoționale ale elevilor nu urmează tendința generală de creștere pe măsură ce cresc aceștia, așa cum se întâmplă cu învățarea. Ca dovadă, arată el, o concluzie a studiului este aceea că elevii de 15 ani, indiferent de sex sau mediu social, au raportat abilități sociale și emoționale mai reduse, în medie, comparativ cu elevii de 10 ani. Evaluările făcute de părinți și profesori au confirmat această tendință de scădere pe măsură ce copiii înaintează în vârstă. În plus, creativitatea și curiozitatea elevilor a fost, în medie, mai redusă la elevii de 15 ani decât la cei de 10 ani.

Reprezentantul OECD apreciază că această evoluție ar putea fi atribuită unor factori de dezvoltare, dar ar putea rezulta și din așteptările sistemelor de educație, spre exemplu ca elevii să respecte mai multe reguli, consecința posibilă fiind aceea de înlăturare a curiozității și creativității pe măsură ce aceștia înaintează în vârstă. Studiul indică faptul că elevii de 10 ani raportează un nivel mai ridicat pentru mai toate abilitățile socio-emoționale, comparativ cu cei de 15 ani:

Sursa: Raport OECD / OECDedutoday.com
Diferențe considerabile între băieți și fete

Un alt rezultat al studiului semnalat de Andreas Schleicher arată că diferențele legate de vârstă sunt mult mai pronunțate în cazul fetelor decât al băieților, atunci când vine vorba despre imaginea lor privind propria creativitate. Acest lucru nu este, însă, valabil în privința dispoziției emoționale către învățare.

La vârsta de 15 ani, fetele exprimă, în medie, un nivel semnificativ mai scăzut al creativității decât băieții, deși părinții și profesorii evaluează în mod similar fetele și băieții, în ambele grupe de vârstă. O posibilă explicație: băieții sunt mai încrezători în abilitățile lor creative, pe când fetele au evaluări mai realiste privind propriile abilități. Dar, potrivit sursei citate, dacă adolescenții asociază talentul creativ (“a avea imaginație”, “a găsi soluții pe care alții nu le văd”) cu băieții mai degrabă decât cu fetele, acest lucru se va reflecta în alegerile privind cariera.

Sursa citată arată că profesorii și părinții pot să ajute atât fetele, cât și băieții să facă evaluări realiste ale propriilor abilități, astfel încât să înlăture impactul negativ al stereotipurilor.

Dar o altă concluzie este că abilitățile diferă și în funcție de mediul social, coroborat cu diferențele de gen. Astfel:

  • Fetele au exprimat un nivel mai ridicat al abilităților legate de performanță în îndeplinirea sarcinilor (responsabilitate, motivație pentru rezultate), dar și al abilităților importante pentru lumea interconectată – empatia, cooperarea, toleranța.
  • Băieții au manifestat abilități mai puternice de control al emoțiilor, precum rezistența la stres, optimismul, dar și abilități sociale importante, precum fermitatea sau energia.
  • Elevii din medii avantajate au manifestat abilități sociale și emoționale mai ridicate în toate aspectele analizate și în toate orașele participante la studiu – poate datorită investițiilor făcute de părinți în dezvoltarea acestor abilități, dar și poate din cauza lipsei de oportunități și provocărilor mai mari întâmpinate de elevii din medii dezavantajate.
Unele abilități socio-emoționale influențează pozitiv performanța academică

Rezultatele studiului, mai arată Andreas Schleicher, arată că aceste abilități semnalizează în mod relevant performanța academică – indiferent de vârstă, materii, orașe ale lumii.

Astfel, curiozitatea intelectuală și insistența sunt abilitățile care se leagă cel mai puternic de rezultatele la învățare atât pentru elevii de 10 ani, cât și pentru cei de 15 ani, la citire, matematică și arte. Acest lucru, potrivit sursei citate, dovedește importanța alimentării curiozității intelectuale pentru diverse subiecte. Forțe exterioare, precum așteptările părinților, pot influența insistența, dar ele dispar și se schimbă în timp, pe când această curiozitate intelectuală este o sursă interioară foarte puternică de motivare a elevilor.

Potrivit studiului, insistența, încrederea, curiozitatea se raportează pozitiv la performanța academică, pe când rezistența la stres, creativitatea și sociabilitatea prezintă influențe negative. 

Sursa: Raport OECD / OECDedutoday.com
Despre importanța mediului școlar

Mediul de învățare, arată studiul, contează mult în dezvoltarea abilităților socio-emoționale. Studiul, potrivit lui Schleicher, arată că percepția elevilor cu privire la climatul competitiv de învățare de la școală și așteptările ridicate ale părinților și profesorilor se corelează cu un nivel superior al bunăstării psihologice pentru elevii de 10 ani, dar și cu un nivel mai ridicat de anxietate în cazul testării, la elevii de 10 și 15 ani.

Schleicher coroborează acest aspect cu rezultatele PISA, care indică faptul că nu frecvența testelor, ci lipsa percepută a sprijinului profesorilor determină nivelul de anxietate al elevilor, anxietatea fiind corelată și cu lipsa de pregătire, rezultate anterioare slabe sau frica de eșec.

De altfel, studiul indică faptul că relațiile bune elev-profesor sunt asociate unui nivel superior al abilităților sociale și emoționale în cazul acestora din urmă.

Sursa: Raport OECD / OECDedutoday.com

Andreas Schleicher scrie că studiul dovedește cât de important este ca sistemele de educație să urmărească dezvoltarea abilităților elevilor în mod integrat, nu doar dezvoltarea abilităților academice. Se “recunoaște, astfel, importanța abilităților sociale și emoționale, a bunăstării elevilor și a relațiilor sociale în mediul școlar”. “Când elevii percep că sunt tratați corect, când școala și personalul școlar îi ajută pe elevi să dezvolte senzația de apartenență, când oferă un mediu disciplinat, structurat, de cooperare, când mediul sprijină mai mult și pedepsește mai puțin, abilitățile sociale și emoționale ale elevilor se dezvoltă mai bine și e mai puțin probabil ca aceștia să se implice în interacțiuni violente sau negative”, afirmă el.

Foto: © Pressmaster | Dreamstime.com

Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

INEDIT Cum s-a desfășurat Marea Adunare Națională de la 1 Decembrie 1918, în plină epidemie de gripă spaniolă, care a ucis între 50 și 100 de milioane de oameni. Cercetarea unui istoric din Alba Iulia: ”Oamenii purtau în jurul gâtului mărgele din căței de usturoi, în speranța prevenirii gripei”

Istoricul Tudor Roșu, de la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia, a realizat o cercetare inedită despre un subiect foarte puțin abordat până acum: modul în care s-a desfășurat…
Vezi articolul