Profesoara Dorica Boltașu: Structura examenului de Bacalaureat este gândită politic – cinci întrebări pe text au același punctaj ca un eseu de 3-4 pagini. Ca să iasă niște cifre la final și media 6. Nu încurajăm copilul să învețe nici literatură, nici limba română

8.050 de vizualizări
Foto: captură TVR Cultural
Structura actuală a examenului de Bacalaureat este una politică, este de părere profesoara de limba română Dorica Boltașu, care spune că este „un subiect cu cinci întrebări de înțelegere a textului are același punctaj cu un eseu de 3-4 pagini. Ca să iasă media 6, elevul să se ducă apoi la universitate sau să plece”. „Nu încurajăm de fapt copilul nici să învețe măcar literatură, nici măcar limba română ca lumea”, a spus profesoara în ediția din 16 ianuarie a emisiunii „Intrare liberă” de pe TVR Cultural, despre predarea limbii române în prezent.

„Un subiect cu cinci întrebări de înțelegere a textului are același punctaj cu un eseu de patru pagini sau trei pagini. Asta e o decizie politică. Eseul îl știe, nu știe, îl face, nu-l face, copilul să ia 6. Ca să iasă media 6, să se ducă la universitate sau să plece sau să nu declarăm noi că sunt atât de mulți copii care nu reușesc să ia Bacalaureatul.

Dar așa cum este acum, eu lucrez de atâția ani cu atâtea generații de copii, este practic un bacalaureat cu o structură de examen gândită politic, de evaluare, ca să iasă niște cifre la final, să învețe care poate să învețe pe de rost eseu – bine sau care reușește să-l facă – bine”, a spus profesoara de la Colegiul Național „Iulia Hașdeu” din București, autoare a unei cărți de critică și teorie literară.

„Celelalte texte nu sunt dezvoltate foarte mult, dar nu încurajăm de fapt copilul nici să învețe măcar literatură, nici măcar limba română ca lumea. Din păcate, așa este gândit și nu l-au schimbat de foarte mulți ani”, a adăugat Boltașu.

  • Declarațiile au fost făcute în emisiunea moderată de jurnalista TVR Mirela Nagâț care i-a avut ca invitați pe profesoara Dorica Boltașu de la Colegiul „Iulia Hașdeu” din Capitală, profesorul și cercetătorul lingvist Alexandru Nicolae și profesorul și scriitorul Florin Iaru. Aceștia au discutat printre altele despre ce înseamnă un scriitor bun, raportarea elevilor la texte bine scrise și consumul lor de text și media, înțelegerea calității de bun comunicator și cum poate școala în zilele noastre să le asigure prin orele de limba română această competență. Fragmentul de discuție, redat mai jos în articol.

Edupedu.ro a arătat într-o analiză din iunie 2020 cum poți lua Bacalaureatul la Istorie fără să știi istorie: oricine poate constata că nota minimă pentru reușită, adică 5, poate fi luată fără nicio cunoștință acumulată la școală la această materie de liceu, fiind necesară doar prezența candidatului la examen, un pix funcțional și să știe să citească, să facă deducții logice. – detalii aici

Revenind la emisiunea TVR, redăm fragmentul de discuție:

Alexandru Nicolae: Suntem optimiști că se pare că ministerul are dorința de revizuire a planurilor-cadru, a programelor școlare și asta într-un mod luminat, adică în modul concordanței între discipline, pe arii curriculare, și cu gramatica. Dacă concordă în aria română și limbi străine programele școlare, o să trebuiască să concorde și gramatica, să fie în concordanță, it comes for free.

Deci suntem optimiști, dar durează procedura, legislația. Procedurile de lucru și legislația sunt foarte, foarte stufoase și foarte încremenite și dacă vrei să faci lucrurile repede, mai repede nu poți să le faci pentru că așa e cadrul nostru legislativ.

Moderator: Dar din partea ministerului, așa ca intenție, există dorința asta de a reintroduce gramatica?

Alexandru Nicolae: Da, există dorința fermă. Ministerul Educației și-a exprimat dorința fermă – și ministrul educației Ligia Deca, și ministrul educației de pe vremuri, Monica Anisie, au ieșit amândouă în public și au spus că doresc reintroducerea orelor de gramatică la liceu, dar durează.

(…) Poate că n-ar trebui să ne ferim să spunem că faptul că planurile cadru nu se schimbă, programele școlare nu se schimbă, structura examenelor nu se schimbă, are în spate și ideea unor interese mai ascunse și anume sistemul de meditații. E un sistem organizat de meditații, ca să intri la Drept, la Poliție peste tot.

Sistemul manualelor și al auxiliarelor școlare. Astea sunt lucruri care țin de bani, am înțeles și e greu să schimbi… (…) E vorba de faptul că există mulți oameni care vor să nu se schimbe pentru că trăiesc foarte bine așa cum e acum.

Dorica Boltașu: Haideți să vă dau un exemplu pe structura examenului de Bacalaureat. Un subiect cu cinci întrebări de înțelegere a textului are același punctaj cu un eseu de patru pagini sau trei pagini. Asta e o decizie politică. Eseul îl știe, nu știe, îl face, nu-l face, copilul să ia 6. Ca să iasă media 6, să se ducă la universitate sau să plece sau să nu declarăm noi că sunt atât de mulți copii care nu reușesc să ia Bacalaureatul.

Dar așa cum este acum, eu lucrez de atâția ani cu atâtea generații de copii, este practic un bacalaureat cu o structură de examen gândită politic, de evaluare, ca să iasă niște cifre la final, să învețe care poate să învețe pe de rost eseu – bine sau care reușește să-l facă – bine.

Celelalte texte nu sunt dezvoltate foarte mult, dar nu încurajăm de fapt copilul nici să învețe măcar literatură, nici măcar limba română ca lumea. Din păcate, așa este gândit și nu l-au schimbat de foarte mulți ani.

Alexandru Nicolae: Știu cum s-a regândit proba de clasa a VIII-a pentru că am fost la Centrul Național de Evaluare și Examinare (CNEE), a invitat mai multe persoane care să gândească cum ar trebui să arate un examen de clasa a 8-a și la ce ne așteptăm să știe un copil când termină clasa a 8-a și examenul s-a schimbat foarte bine, cred eu, în sensul că încercăm să înțelegem dacă copilul înțelege un text, nu dacă poate să reproducă un comentariu, dacă reușește să facă niște analize de gramatică minimale.

Nu dacă reține toate funcțiile sintactice din manualele școlare. Deci e un progres. Dar asta din nou, s-a făcut într-un moment în care Centrul Național de Evaluare și Examinare a simțit nevoia să cheme și alți oameni la discuții decât cei care fac de obicei examenele în mod obișnuit”.

Alte trei semnale de alarmă similare despre Bacalaureatul la română

Despre structura subiectelor de Bacalaureat a comentat recent și scriitoarea Adina Popescu. Copiii și tinerii citesc dacă cei din jurul lor le oferă modele – de la familie care să le spună că o alternativă pentru realitatea uneori copleșitoare sunt cărțile, la școli, prin conținuturile pe care le propun de parcurs, este de părere scriitoarea Adina Popescu. Însă „cum să faci copiii să citească din moment ce programa pentru Bac se oprește în anii ’70?”, se întreabă autoarea de cărți pentru copii într-un interviu pentru Edupedu.ro.

„Vedem că tinerii nu prea mai citesc și practic nu îi ajutăm să se împrietenească cu textele literare. Cumva ar trebui să existe o reîmprietenire cu ele, din punctul meu de vedere, o reîmprietenire cu cartea”, spune Adina Popescu. – detalii aici

„Azi, în școli, nu se face practic literatură. Cei responsabili cu programele nu înțeleg ei înșiși literatura. Li se prezintă elevilor un șir de vestigii și ruine din secolele trecute, greșit înțelese până și ele. Autorii vii de azi nu li se prezintă, de parcă nici n-ar exista”, a declarat scriitorul Mircea Cărtărescu, într-un interviu pentru presshub.ro, în ianuarie 2023.

Acesta a spus că „literatura, cum se predă azi ca să treci bacul, e moartea pasiunii, mai bine ar dispărea cu totul ca materie. E rețeta sigură dacă vrei să faci tinerii să nu mai pună în veci mâna pe o carte”.

Un semnal de alarmă similar a fost dat și de profesoara de limba română Genoveva Cerchez. Întrebată într-un interviu din 2020 „cum ar trebui să privim aceasta oportunitate de a modifica programa, de a schimba numărul de ore și dacă este ocazia să aducem o înnoire în materie”, profesoara de limba și literatura română Genoveva Cerchez de la Colegiul „Mihail Cantacuzino” din Sinaia spunea că „dacă bacul ar însemna texte la prima vedere, orele de literatură s-ar putea elibera de această tiranie. Și atunci poate că profesorii s-ar concentra pe literatură, nu pe cerințele de bac”.

Profesoara menționa și despre faptul că accesul la literatură universală este limitat: „Unde e, în școala românească, literatura universală? De ce se face doar la profil uman – și nici acolo nu i se dă prea mare importanță?”, se întreba profesoara. – detalii aici

Citește și:
Scriitoarea Adina Popescu, despre programa de Bacalaureat la literatura română, care nu conține niciun autor din ultimii 50 de ani: Este fantastic. Vedem că tinerii nu prea mai citesc și practic nu îi ajutăm să se împrietenească cu textele literare
Lucrul la noile planuri-cadru de liceu este greu, procedurile și legislația sunt stufoase, spune Alexandru Nicolae, profesor și cercetător lingvist, membru în grupul de lucru: Nu poți să faci mai repede, așa e cadrul nostru legislativ

3 comments
  1. și uite așa, limba romana s a redus la “decât” și “gen”…adică, “Vine și el,gen. ” “Vine decât el”.
    Mai trist este că li se pare absolut corect și firesc să se exprime așa.

  2. Corect! În ultimii trei ani, PNL și PSD ca să dea bine, în fața opiniei publice, a dat ordin să se elaboreze subiecte foarte simple! Rușiiiine!

  3. Este logic.
    Cei care conduc sistemul de învățământ sunt politicienii.
    Cei care fac legile învățământului sunt politicienii.
    Cei care stabilesc obiectivele parcursului școlar sunt politicienii.
    Politicienii conduc, fac legi, stabilesc obiective după cum le dictează doctrina politică, să îi cumpere politic pe părinți și pe elevi.
    Cei care aplică toate elucubrațiile politice sunt profesorii.
    Singurii care nu conduc, nu fac legi și nu stabilesc obiectivele sunt fix profesorii.
    Este ca într-un sistem religios (politic socialist în cazul nostru) în care drepturile femeile sunt reglementate doar de bărbați.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Material susținut de Domestos în campania "Domestos susține igiena în școli"

Elevii revin la școală, dar pentru sănătatea și educația lor, dacă știi că acolo unde merg să învețe nu sunt toalete, ori acestea ar trebui modernizate, înscrie-le școala în campania “Dreptul la toalete”

Revenirea la cursuri în format fizic s-a întâmplat. Era dorită de majoritatea profesorilor, elevilor și părinților, potrivit celor mai recente sondaje de opinie publicate de IRES. Autoritățile au refăcut seturile…
Vezi articolul
scoala online si accesul elevilor la ore

BREAKING Ministerul Educației a fost sancționat cu 10.000 de lei de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării în privința ordinului ce elimină bursele rurale pentru liceeni și bursele de merit pentru elevii de clasa a V-a

Ministerul Educației a fost sancționat cu 10.000 de lei de către Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) în privința ordinului ce vizează criteriile de acordare a burselor, potrivit unui comunicat de…
Vezi articolul