Scriitoarea Adina Popescu, despre programa de Bacalaureat la literatura română, care nu conține niciun autor din ultimii 50 de ani: Este fantastic. Vedem că tinerii nu prea mai citesc și practic nu îi ajutăm să se împrietenească cu textele literare

24.772 de vizualizări
Adina Popescu / Foto: captură Youtube.com – TVR Cultural
Copiii și tinerii citesc dacă cei din jurul lor le oferă modele – de la familie care să le spună că o alternativă pentru realitatea uneori copleșitoare sunt cărțile, la școli, prin conținuturile pe care le propun de parcurs, este de părere scriitoarea Adina Popescu. Însă „cum să faci copiii să citească din moment ce programa pentru Bac se oprește în anii ’70?”, se întreabă autoarea de cărți pentru copii într-un interviu pentru Edupedu.ro.

„Vedem că tinerii nu prea mai citesc și practic nu îi ajutăm să se împrietenească cu textele literare. Cumva ar trebui să existe o reîmprietenire cu ele, din punctul meu de vedere, o reîmprietenire cu cartea”, spune Adina Popescu.

Întrebată cum ar trebui studiată literatura la liceu în contextul în care Ministerul Educației lucrează la noi programe școlare de liceu, autoarea de cărți pentru copii a spus că „este foarte bine” [n. red. că se lucrează la noi programe școlare]. Dacă pentru gimnaziu lucrurile s-au îmbunătățit, consideră scriitoarea, din 2021 structura subiectelor de la Evaluarea Națională fiind schimbată, pentru liceu situația stă altfel: tendința pe care a observat-o este că elevii nu mai citesc, mai ales dacă sunt la un profil real.

„Știu că programa de gimnaziu s-a schimbat mult față de cum am învățat eu în gimnaziu și că testele de la Evaluare Națională sunt altfel și altfel construite. Și am văzut modele de teste și mi se par în regulă, pentru că un copil nu trebuie să iasă din gimnaziu critic literar, nici să știe pe de rost 15.000 de poezii sau fragmente de roman.

Ei trebuie să știe să comunice, să se exprime în limba română. Mi se pare foarte important faptul că au o compunere liberă și care se punctează destul de mult. Trebuie să știe să scrie un text, să fie coerent. Până la urmă ieșim din școală ca să ne exprimăm și să putem să scriem un mail corect, să putem să vorbim în public la un moment dat, să ținem un mic speech, să nu ne facem de râs”, spune Adina Popescu.

„N-am nimic cu Creangă. Mie îmi plac foarte mult cronicarii, de exemplu. Mi se pare important, dar din nou, o abordare mai generală, adică nu foarte aplicată pe texte, pentru că nu-i facem pe copiii aceștia specialiști în literatura română veche”, a adăugat ea.

„La liceu e altceva. La liceu diferă și în funcție de profil. Una e să fii la matematică-informatică, alta la filologie. Într-adevăr, la mate-info accentul pus pe limba și literatura română este foarte mic, aici ar trebui apăsată o pedală să se încurajeze cititul.

Eu, din câte mi-am dat seama, copiii până în clasa a VIII-a totuși citesc de voie – de nevoie, unii de plăcere, foarte mulți copii de 12-14 ani care chiar citesc. În liceu se citește foarte puțin. În afară de romanele care se mai citesc – de dragoste și ce mai găsesc fetele, gen seria „Amurg”, băieții cred că și mai puțin citesc, dacă sunt și la un profil de real, nu se mai citește absolut deloc.

Vedem că tinerii nu prea mai citesc și practic nu îi ajutăm să se împrietenească cu textele literare. Cumva ar trebui să existe o reîmprietenire cu ele, din punctul meu de vedere, o reîmprietenire cu cartea, o renunțare la niște scriitori care sunt scriitori foarte buni, cum ar fi Ion Creangă, de exemplu, pe care îl văd studiat la nivel de facultate. Poate amintit într-un context la orele de română.

Numai că nu poți să studiezi un text plin de regionalisme, să-l dai unui copil care abia a învățat să scrie și să citească în gimnaziu și abia știe să exprime în limba modernă, tu îl introduci în regionalisme și în limba de acum două secole. N-am nimic cu Creangă. Mie îmi plac foarte mult cronicarii, de exemplu. Mi se pare important, dar din nou, o abordare mai generală, adică nu foarte aplicată pe texte, pentru că nu-i facem pe copiii aceștia specialiști în literatura română veche”, este de părere Adina Popescu în interviul pentru Edupedu.ro.

„Poate o să-mi pun în cap niște profesori, dar nu mai știu cum e acum, dar pe vremea mea era foarte mult Eminescu. Îmi amintesc că toată clasa XI-a a fost numai Eminescu. E poetul național. Avem un cult pentru Eminescu. Dar poate alegem niște texte pe care poate fi pus accentul mai mult, inclusiv textele lui în proză.

Sunt câteva romane care se studiază în liceu și care știu sigur că se pot citi cu mare plăcere, cum ar fi „Moromeții”, un roman care se poate citi la 17 ani fără probleme, „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război” – din nou o roman care se poate citi. „Ion” – din nou e un roman care se poate citi”, a completat aceasta.

Textele pentru Bacalaureat, schimbate, ar putea fi o portiță pentru a promova lectura

Inclusiv pregătirea elevilor de liceu pentru examenul final, cel de Bacalaureat, ar putea fi o călătorie care să îi împrietenească cu lectura și cu cărțile, însă nu operele incluse în programă îi avantajează, spune autoarea. Unul din cele mai recente texte ale unui autor canonic care trebuie studiat pentru rezolvarea subiectului III la proba de limba și literatura română este „Leoaică tânără, iubirea”, de Nichita Stănescu, publicat în 1964:

„Este fantastic. Asta este una dintre probleme. Cum să faci copiii ăștia să citească din moment ce programa pentru Bac se oprește în anii ’70? Au existat scriitori și după anii 70, nu? Și chiar mari scriitori. (…) Mă întreb cine a gândit regula că dacă nu ești mort până în anii 1970 nu intri în programa de Bacalaureat?”, se întreabă Adina Popescu.

„Ar fi important să fie predate sau date ca exemplu și niște texte esențiale din literatura universală la orele acestea de comunicare, de limbă, texte traduse, bineînțeles, dar niște teme universale ar trebui puse în valoare. Și poate mai mulți autori contemporani. Nu știu dacă Mircea Cărtărescu mai e în programă.

Edupedu.ro: Este în clasa a XI-a sau a XII-a cu poezie la optzeciști și nu intră la bacalaureat, dar este propus în programele de la clasă. În ceea ce privește proza, pentru clasa a IX-a și a X-a unii profesori propun proza scurtă „REM”.

Adina Popescu: Mie mi s-ar părea foarte potrivit „Travesti”. E un roman scurt în care este vorba despre un puști de liceu care face liceul Cantemir. Bine, dincolo de partea lui fantastică, e un roman care ar putea fi citit ușor. Sau „Mendebilul”.

Edupedu.ro: În programa examenului de bacalaureat Mircea Cărtărescu pe care l-ați amintit mai devreme nu este menționat, pentru că ea se oprește la limba și literatura română în anii 1970, în ceea ce privește autorii care necesită studiu la subiectul III – eseu structurat. Ce părere aveți despre acest lucru?

Adina Popescu: Este fantastic. Asta este una dintre probleme. Cum să faci copiii ăștia să citească din moment ce programa pentru Bac se oprește în anii ’70? Au existat scriitori și după anii 70, nu? Și chiar mari scriitori. Nichita Stănescu a scris „Leoaică tânără, iubirea” în anul 1964 și acolo se oprește. Mă întreb cine a gândit regula că dacă nu ești mort până în anii 1970 nu intri în programa de Bacalaureat?

De ce să nu actualizezi practic programa de literatură de 50 de ani când sunt atâția scriitori? Din cei contemporani copiii ar gusta niște texte scrise de BAS, de exemplu, care e foarte haios, Bogdan Alexandru Stănescu. E primul care îmi vine în minte, dar sunt scriitori care scriu foarte modern și actual texte despre societatea de acum și măcar ar trebui recomandate să fie citite”, a mai explicat Adina Popescu.

Mircea Cărtărescu, în urmă cu un an: Literatura, cum se predă azi ca să treci bacul, e moartea pasiunii, mai bine ar dispărea cu totul ca materie

„Azi, în școli, nu se face practic literatură. Cei responsabili cu programele nu înțeleg ei înșiși literatura. Li se prezintă elevilor un șir de vestigii și ruine din secolele trecute, greșit înțelese până și ele. Autorii vii de azi nu li se prezintă, de parcă nici n-ar exista”, a declarat scriitorul Mircea Cărtărescu, într-un interviu pentru presshub.ro.

Acesta a spus că „literatura, cum se predă azi ca să treci bacul, e moartea pasiunii, mai bine ar dispărea cu totul ca materie. E rețeta sigură dacă vrei să faci tinerii să nu mai pună în veci mâna pe o carte”.

Semnal de alarmă similar și din partea profesoarei de limba română Genoveva Cerchez

Întrebată într-un interviu din 2020 „cum ar trebui să privim aceasta oportunitate de a modifica programa, de a schimba numărul de ore și dacă este ocazia să aducem o înnoire în materie”, profesoara de limba și literatura română Genoveva Cerchez de la Colegiul „Mihail Cantacuzino” din Sinaia spunea că „dacă bacul ar însemna texte la prima vedere, orele de literatură s-ar putea elibera de această tiranie. Și atunci poate că profesorii s-ar concentra pe literatură, nu pe cerințele de bac”.

Profesoara menționa și despre faptul că accesul la literatură universală este limitat: „Unde e, în școala românească, literatura universală? De ce se face doar la profil uman – și nici acolo nu i se dă prea mare importanță?”, se întreba profesoara.

Genoveva Cerchez, profesor: Ce așteptăm de la orele de română? Să plece absolventul de la școală cu cheful de a citi, sau cel puțin să nu plece (în)jurând că nu va mai pune vreodată mâna pe vreo carte de literatură română. Să știe să vorbească și să scrie cu sens și corect. În ce măsură atingem în prezent aceste obiective? Cred că ar trebui să pornim de la o analiză riguroasă. Mă tem că rezultatele nu ar fi prea îmbucurătoare.

Îi ador pe clasicii literaturii române – i-am citit cu sufletul la gură pe autorii din programa de bac iar acum îi recitesc cu neîncetată surpriză, pentru că mereu aflu ceva neobservat și minunat în cărțile lor. Dar programa de bac se oprește la anii `70 ai secolului trecut și știm cu toții cum sunt tratate conținuturile care nu se regăsesc în programa de bac. Cred că aici e problema – tirania bacului asupra literaturii române.

Dacă bacul ar însemna texte la prima vedere, orele de literatură s-ar putea elibera de această tiranie. Și atunci poate că profesorii s-ar concentra pe literatură, nu pe cerințele de bac. Așa cred și sper. Și încă ceva: unde e, în școala românească, literatura universală? De ce se face doar la profil uman – și nici acolo nu i se dă prea mare importanță?”, spunea profesoara în urmă cu aproape 3 ani.

Citește interviul integral cu Adina Popescu.

13 comments
  1. Se degradeaza invatamantul romanesc cu logica Vestului in ruina ! Vor fi multi analfabeti cu diplome anapoda la invatamant privat de proasta calitate – licee, facultati fantoma ahtiate doar sa faca toti prostii cu diplome fantoma si profesori nepregatiti de nivel inferior – performante in scadere an de an , iar ministerul invatamantului nu face nimic ! Peste 20 000 abandonuri scolare anual, la fel si facultati termina la final aprox, 60 % .. !

  2. Cititul este cea mai grozavă experiență pe care o poate avea o ființă umană.Ca să îți placă, trebuie să fie cineva care să îți ofere experiența asta, citindu-ți și pe care tu să – l vezi citind frecvent. Când un copil își vede apropiații citind, va încerca și el… Mi-e mi-au citit cărți bunicul și mama.
    Am început să citesc devreme, eram foarte mică. Nu m-am mai putut opri.
    Viața mea sunt cărțile, iubesc fiecare literă, fiecare cuvânt. Setea de lectură, universul pe care îl descoperi citind te fac să nu te plictisești niciodată.

    1. Daca viata dvs sunt cartile, inseamna ca v ati blocat intr o zona saraca a literaturii
      Rolul cartii e sa te duca spre mai adanc. In timp
      Nu e aici spatiul pt discutii profunde, dar simpatia generata de randurile dvs m au facut sa va las acest modest feedback.
      Viata frumoasa

  3. JENANT!!!!!!!!!!!!!!!!!!
    Sa pledezi cu atata insistenta pentru un scriitor anonim(Cartarescu, citit doar de Basescu…) este o jignire la adresa MARILOR scriitori romani!!! Sa-l renegi pe Rebreanu este un sacrilegiu!!!
    Din pacate, cruda realitate este ca in ultimii 50 de ani NU au aparut scriitori demni de a fi mentionati in manualele scolare. Cu o exceptie: Ileana Vulpescu!!

    Apoi, lista titlurilor cartilor din manuale TREBUIE sa fie cele care propun MODELE simultan cu un grad crescendo de accesibilitate.

    Dar pana la manualele scolare ar trebui ca TOCMAI scriitorii pentru copii sa propuna texte adecvate acestora. Nu cred ca cei care si-au dat cu parerea pe aici sa nu fii citit . Mai stiti vreo carte asemanatoare?!?!?! Da!
    !! Iar daca trecem granitele…ehei!!! Jule Verne, Stevenson, Twain, etc., etc.!!!!!

  4. Adina Popescu greșește, nu e bine informată. Programa nu se oprește la anii 70. Romanul textualist “Femeia în roșu”, depășește acest prag de timp. Eu drept că în locul lui aș fi pus, mai curând ceva poezie optzecistă (un Cărtărescu, un Traian Coșovei, un Florin Iaru), fiindcă acest roman e dificil de citit și pentru un specialist, darmite pentru un mucos de elev care abia-abia citește Povestea lui Harap Alb.

  5. Daca s-a schimbat programa de limba si literatura românăla gimnaziu, nu s-a schimbat nimic la liceu
    Era vorba să apară manuale noi acum
    trei ani,dar …

  6. Da, liceele noastre, majoritatea, au ajuns la cel mai jos nivel posibil. iar principala vină o poartă cei din ministerul învățământului, mai ales cei responsabili cu programele și manualele, care sunt execrabile. Și cei care se ocupă de examene (organizare, subiecte), toate fiind sub orice critică.

  7. Elevii care au citit până în gimnaziu vor continua să citească. Un hobby bine consolidat va continua și în liceu, și cu îndrumarea potrivită tânărul va citi titluri alese cu grijă, dar și plăcute la citit. Să nu disperăm, exista speranță.

  8. Liceenii de astăzi citesc „Suge-o, Ramona”, viața lui Nuțu Cămătaru și altele asemenea, cu un limbaj mult prea ușor și care, după părerea mea, nu îi ajută cu absolut nimic din punct de vedere intelectual. Dacă în loc de Liviu Rebreanu ori Marin Preda ar fi Mircea Cărtărescu sau Ioana Pârvulescu, cred că mulți dintre ei nici nu ar observa că ultimii doi le sunt contemporani. În plus, după vreo două-trei generații de elevi de liceu, vor veni „reprezentanții” acestora și ne vor spune că nu sunt mulțumiți cu ce au de studiat pentru bac, că „Orbitor” nu mai e la modă și că ei nu mai sunt „Inocenți”. În plus, nu vă mai raportați la „Gheorghe Lazăr”, „Mihai Viteazul” și alte colegii elitiste din țară când vorbiți despre învățământul românesc. Acolo învață un procent mic din numărul total de elevi ai țării noastre, îndeosebi aceia care au avut sprijinul emoțional, intelectual, poate și financiar al familiei. Mergeți la un liceu tehnologic și o să vă îngroziți, nu de faptul că ei nu știu nimic despre Creangă sau Eminescu, ci de faptul că nu au citit o carte în întregime până la 16-18 ani.

    1. Dacă liceenii de azi nu citesc, atunci nu citesc. nu cred că ai putea convinge o persoană care NU CITEȘTE cărți să citească una, doar pentru că se numește “suge-o Ramona”.
      Mie “Ion” nu mi se pare un roman ce poate fi citit cu plăcere. Ce ți-e și cu gusturile astea!
      Nu știu ce conține programa de BAC, că nu am ajuns până acolo, dar m-am uitat pe subiectele la olimpiadă date ca model fiicei mele și am găsit fragmente din tot felul de autori români (cu precădere români) contemporani, fragmente chiar simpatice, care m-au făcut să îmi doresc să citesc și eu cărțile respective!
      Părerea mea este că programa pentru bacalaureat trebuie să cuprindă cărțile clasice ale literaturii române. Așa cum programa pentru istorie sau geografie trebuie să cuprindă ceva ce este necesar să știe un elev care trece prin școală, și nu vom modifica programa doar de dragul de a o face accesibilă și drăguță (să studiem istoria fotbalului în loc de istoria României, că i-ar atrage mai mult pe băieți!), așa și programa pentru literatură cuprinde literatura clasică. Se pot face opționale pentru a atrage tinerii spre lectură. Opționale unde se poate studia orice altceva decât ce e în programă, unde să fie aduși chiar autori care să țină (dus)cursuri, cercuri diverse, scriere creativă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Guvernul a desființat ARACIP, în forma înființată în 2005. Noua organizare, aprobată de Guvern pentru agenția care acreditează școlile și grădinițele, „ține seama atât de practicile internaționale din state cu sisteme performante de educație, precum Marea Britanie, Olanda, Franța sau Finlanda, cât și de România Educată”, anunță ministrul Cîmpeanu

Guvernul a aprobat actul normativ care reorganizează ARACIP – Agenția Română pentru Asigurarea Calității în Învățământul Preuniversitar, anunță oficial Ministerul Educației. Tehnic, noua hotărâre de guvern abrogă hotărârea prin care…
Vezi articolul