Proiectul de programă pentru Limba și literatura română – clasa a IX-a 2026 are „o viziune greșită asupra abordării domeniului limbii în școală” și „nu ar trebui publicată în forma actuală”, susține profesoara și lingvista Andra Vasilescu, profesor la Facultatea de Litere (UB) și cercetător la Institutul de Lingvistică al Academiei Române, într-o analiză publicată pe Observator Cultural. Ea invocă atât probleme de fond (orientare, coerență, raportarea la documente-cadru), cât și erori științifice și de redactare.
Textul actualei programe este descris drept „neglijent redactat și tehnoredactat”, iar autoarea afirmă că „nu respectă documentele invocate în «Nota de prezentare»”. În opinia sa, chiar introducerea programei ar fi formulată impropriu, cu „accentele” puse greșit: „Accentele sînt prost puse, iar termenii sînt folosiți impropriu.” Vasilescu spune că, „în spiritul documentelor-cadru”, în prim-plan ar fi trebuit să fie competențele-cheie transdisciplinare, iar „Perspectiva evolutivă nu este inerentă disciplinei, ci a fost doar opțiunea autorilor acestei programe.”
Reacția vine în contextul în care Ministerul Educației a pus în consultare publică până pe 12 decembrie 2025 proiectul programei de Limba și literatura română pentru clasa a IX-a, parte din setul de programe pentru liceu asociate noilor planuri-cadru. Proiectul a stârnit dezbateri în mediul educațional și universitar, inclusiv pe tema ponderii literaturii vechi, a abordării cronologice și a echilibrului dintre conținuturi și competențe (lectură, interpretare, argumentare, redactare).
- Printre critici se numără profesorul universitar Liviu Papadima, profesoara de didactica limbii și literaturii române Florentina Sâmihăian de la Facultatea de Litere a Universității din București, dar și cei peste 200 de cercetători ai Academiei Române, scriitori, regizori și alți profesori care marți, 9 decembrie, au lansat un memoriu prin care cer Ministerului Educației „regândirea integrală” a programei propuse la română pentru clasa a IX-a: „Conține erori impardonabile, descurajează lectura și riscă să amplifice analfabetismul funcțional”.
- Pe de altă parte, președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, a sărit în apărarea variantei de programă de Literatura română propusă de Ministerul Educației, cu cronicarii la clasa a IX-a, și îi numește „toboșari ai vremurilor noi” pe profesorii critici, într-un punct de vedere transmis presei luni, 8 decembrie. Detalii aici
Revenind la textul lui Vasilescu, o critică majoră vizează faptul că proiectul pentru clasa a IX-a ar fi rupt de ansamblul parcursului liceal. „Textul în discuție nu prezintă viziunea curriculară, așa cum ar fi trebuit, ci doar viziunea programei de clasa a IX-a, ruptă de ansamblu”, arată lingvista, susținând că această fragmentare afectează coerența și continuitatea și îi lasă pe profesori fără „o imagine de ansamblu asupra parcursului didactic pentru liceu”. Autoarea semnalează și formulări pe care le consideră simptomatice pentru confuzie, inclusiv: „Programa școlară de Limba și literatura română reprezintă oferta curriculară pentru clasa a IX-a“.
Andra Vasilescu spune că proiectul arată, în puncte importante, ca „un conspect neglijent” și insistă că „O programă națională trebuie să fie un text autonom, unitar și suficient de elaborat pentru a fi înțeles de publicul-țintă”. În aceeași linie, susține că „Ideea de centrare pe competențe este tangențializată” și că formularea „decorativă” a competențelor nu este suficientă pentru o învățare centrată pe competențe.
În analiza sa, autoarea contestă și modul în care proiectul își definește „principiul ordonator”. „Programa deviază de la dezideratele educaționale actuale prioritizînd conținuturile, nu competențele”, iar afirmațiile „Principiul ordonator al programei este cel diacronic“ și „Viziunea actualei programe este organizată în jurul unui criteriu diacronic, care urmărește evoluția în timp a fenomenelor literare și lingvistice“ sunt urmate de replica: „Nu. Principiul ordonator al programei trebuie să fie formarea competențelor generale printr-un set precis și ordonat de competențe specifice. Principiul ordonator al conținuturilor este altceva”.
- Un alt reproș privește dezechilibrul dintre limbă și literatură: „Între domeniul literaturii și cel al limbii există un dezechilibru major, fiind privilegiată literatura”. Vasilescu susține că programa le pune „în paralel, fără a sugera posibile punți între ele” și că „se dau indicații metodologice doar pentru literatură, nu și pentru limbă”.
- În plus, analiza contestă afirmația de „continuitate” cu gimnaziul: „Afirmația potrivit căreia prezenta programă «se situează în raport de continuitate cu cea de gimnaziu» (p. 2) este gratuită”. Autoarea consideră că noua programă „este schematică, simplistă” și că, în domeniul limbii, „rezultatul trimite cu mulți ani în urmă, la programa din 1968”, concluzionând: „Cea de acum este „originală“ în sens negativ”.
În secțiunea dedicată limbii, Vasilescu afirmă că „Programa nu are o orientare comunicativ-pragmatică” și critică disputa publică „falsă” dintre gramatică și comunicare: „În spațiul public a existat o falsă dispută: predăm gramatică (= structura limbii) sau comunicare (= funcționarea limbii)? Amîndouă. Integrat.” În același timp, susține că proiectul „prezintă aproape exclusiv conținuturi și concepte de structură a limbii” și că „Absența din programă a unor concepte de comunicare blochează posibilitățile de corelare a structurii limbii cu funcționarea ei.”
Autoarea semnalează explicit și „erori științifice”, inclusiv la definirea coeziunii și coerenței: „În secțiunea de limbă, programa conține erori științifice. Cele două concepte prin care se numesc două trăsături fundamentale ale textului – coeziunea și coerența – sînt greșit definite.” În final, concluzia sa este tranșantă: „în concluzie, programa supusă dezbaterii publice nu ar trebui publicată în forma actuală, deoarece nu respectă documentele-cadru, conține greșeli de ordin științific, iar ca redactare este un antimodel”.
Analiza integrală semnată de Andra Vasilescu (Șerbănescu) pe Observator Cultural.