„Profesorii ne ascultă foarte rar, iar adulții ne cataloghează prea repede. Respectul nu înseamnă doar note, ci să fim tratați ca oameni egali”, spun adolescenți și tineri despre felul în care sunt percepuți cei din generația lor

Tinerii se tem să nu fie judecați atunci când își exprimă opiniile și unii simt că profesorii îl ascultă foarte rar, iar adulții îi cataloghează prea repede. „Respectul nu înseamnă doar disciplină și note, ci să fim tratați ca oameni egali, care au idei și emoții”, spune o tânără de 20 de ani care, alături de alți tineri și adolescenți au răspuns întrebărilor Edupedu.ro despre cum trăiesc realitățile lor și cum își văd generația.

• O parte dintre numele tinerilor din articol sunt fictive, pentru a proteja identitatea celor care au răspuns, la cererea acestora.
• Pentru acest material, Edupedu.ro a adresat un set de 10 întrebări mai multor tineri cu vârste între 14 și 23 de ani – elevi de gimnaziu, liceeni și studenți. Întrebările au vizat experiențele lor legate de exprimarea liberă la școală, la facultate, relația cu profesorii și adulții, cu părinții, imaginea generației în societate și pe rețelele de socializare, dar și felul în care își descriu propria generație acum și cum ar vrea să fie amintiți peste 10 ani.

„Uneori îmi e frică să nu fiu judecat când spun ce gândesc”, mărturisește Andrei, elev în ultimul an de gimnaziu, în vârstă de 14 ani. „Profesorii vor doar confirmări, nu opiniile noastre”, adaugă Larisa, care este acum studentă în anul al II-lea și are 20 de ani. Voci din generații diferite, dar unite de aceeași percepție: școala îi ascultă prea rar și îi privește mai degrabă prin etichete negative decât prin resursele și creativitatea lor.

„Da, de multe ori. Uneori, dacă nu spui ce vrea profesorul să audă, poți fi notat mai prost”, povestește Alin, care e și el la liceu, are acum 17 ani. Pentru Karina, în vârstă de 20 de ani, situația e similară, deși e la facultate: „profesorii cred că doar opinia lor e corectă, iar elevii care pun întrebări sunt considerați ‘obrăznici’. Te face să taci ca să nu fii judecat.” Georgiana, elevă în clasa a XI-a, în vârstă de 17 ani, adaugă: „da, colegii râdeau și mă făceau să mă simt inconfortabil, iar profesorul nu lua nicio atitudine.”

Am vorbit cu liceeni și studenți între 14 și 23 de ani, fiecare cu propriile experiențe, dar cu frământări asemănătoare. Sunt tineri care își doresc să fie ascultați și respectați, dar care simt adesea că adulții îi privesc prin prejudecăți – „leneși”, „dependenți de telefoane”, „superficiali”. Dincolo de aceste etichete, ei apar ca o generație creativă, adaptabilă, curajoasă, presată de așteptări și dornică să schimbe lumea în bine. Majoritatea sunt critici, conștienți de tensiunile dintre ei și adulții din viețile lor, dar și optimiști, convinși că pot face lucrurile diferit.

• Alin, 17 ani – simte că profesorii notează preferențial și că foarte rar ascultă cu adevărat ce spun elevii. Își descrie generația prin stres, curiozitate și unitate și crede că tinerii trebuie să fie tratați ca egali, nu ca subordonați.
• Karina, 20 de ani – spune că mulți adulți trăiesc în comparația cu „pe vremea lor” și nu înțeleg presiunile actuale: social media, competiția, anxietatea. Crede că respectul în școală ar trebui să însemne tratarea elevilor ca oameni, cu dreptul de a greși.
• Georgiana, 17 ani – povestește că uneori colegii o făceau să se simtă inconfortabil și profesorii nu interveniseră. Crede că generația ei e conectată, grăbită și creativă și își dorește să fie amintită ca una curajoasă, capabilă să folosească tehnologia pentru a schimba lumea.

Dacă profesorii ar încuraja mai mult exprimarea liberă, atmosfera din școală s-ar transforma radical, spun adolescenții. „Ar fi mai multă încredere și mai puțin stres”, explică Karina. „Ar fi mai primitoare, unde elevii ar merge cu interes la ore”, adaugă Alin. „Elevii s-ar simți mai apropiați de profesori”, crede Georgiana. Andrei, 14 ani, rezumă: „ar fi mai relaxată și prietenoasă.”

• Andrei, 14 ani – recunoaște că uneori se teme să nu fie judecat atunci când își spune opinia. Simte că adulții îi etichetează prea repede ca „leneși” și „dependenți de telefon”. Vede generația lui ca fiind creativă, curajoasă și inteligentă și speră să fie amintiți ca cei care au încercat să schimbe viitorul.

Ar fi de remarcat în context și raportul Ministerului Educației și Comisiei Europene „Analiza stării de bine și a sănătății mintale în rândul copiilor din învățământul gimnazial în România”, lansat marți, 16 septembrie. Datele din cercetarea cantitativă arată că 40% dintre elevi nu se simt încurajați să își exprime opiniile, 35% spun că nu pot discuta deschis cu un profesor, iar 26% au experimentat situații de frică față de un coleg.

Raportul arată că încrederea în școală scade odată cu vârsta, iar tinerii cu care am stat de vorbă confirmă acest lucru. „Adulții sunt depășiți de problemele noastre. Părinții le minimizează, profesorii și autoritățile nu știu cum să le privească”, spune Larisa, 20 de ani. „Nu mereu, pentru că ne compară cu ei când erau ca noi, și e total greșit”, consideră Ingrid, tot 20 de ani. Ana Maria, 23 de ani, completează: „mulți profesori se comportă de parcă ei știu tot. Doar cei populari chiar ascultă. Respectul nu se câștigă prin frică, ci prin comunicare reală.”

• Larisa, 20 de ani – vede generația ei ca adaptabilă, empatică și implicată. Crede că adulții îi privesc greșit ca fragili și slabi, dar de fapt sunt implicați social și empatici. Își dorește ca peste 10 ani să fie amintiți ca o generație progresistă și implicată.
• Ingrid, 20 de ani – observă că uneori colegii monopolizează discuțiile, dar și că profesorii pot ține cont de opinii atunci când mai mulți elevi gândesc la fel. Crede că adulții îi subestimează și îi consideră superficiali. Vede generația ei creativă și optimistă, dar și superficială.
• Ana Maria, 23 de ani – critică atitudinea de superioritate a multor profesori, inclusiv la facultate. Spune că generația ei este inteligentă, perseverentă și respectuoasă și își dorește ca, peste 10 ani, să se vorbească despre ce au făcut tinerii, nu doar despre realizările generațiilor anterioare.

Când vine vorba despre cum îi văd adulții, majoritatea tinerilor spun că imaginea este mai degrabă negativă: „ne judecă prea repede fără să ne cunoască”, crede Andrei. „Adulții observă mai repede defectele decât calitățile”, spune Karina. „Ne subestimează foarte mult”, adaugă Ingrid.

Pe social media, imaginea generației lor e amestecată. „Tinerii expun o imagine de ‘totul merge bine’, care poate influența societatea să creadă că noi nu avem probleme reale”, spune Larisa. „Sunt atât mesaje pozitive, cât și negative, dar influența mai mare o au cele negative”, crede Ingrid. „Glumele și exagerările ne defavorizează și îi fac pe adulți să creadă că toți suntem la fel”, observă Andrei.

Întrebați cum și-ar descrie generația, tinerii au folosit cuvinte precum „adaptabilă, empatică, implicată” (Larisa), „conectată, creativă, presată” (Karina), „stres, curiozitate, unitate” (Alin), „creativi, curajoși, inteligenți” (Andrei), „conectată, grăbită, creativă” (Georgiana), „creativitate, optimism, superficialitate” (Ingrid), „inteligentă, perseverentă, respectuoasă” (Ana Maria).

Iar peste 10 ani, își doresc să fie văzuți ca o generație care a schimbat mentalități, a adus empatie și a încercat să facă lucrurile diferit. „O generație progresistă și implicată”, spune Larisa. „O generație de vizionari creativi care au luptat pentru drepturile lor cu zâmbetul pe buze”, crede Ingrid. „Curajoasă și capabilă să schimbe lumea”, afirmă Georgiana. „O generație care a încercat să schimbe viitorul”, adaugă Andrei. „O generație care s-a adaptat și a făcut lucrurile diferit”, spune Alin. „Una care a schimbat mentalități și a adus empatie”, rezumă Karina.

Foto: ID 77575498 © Darinina | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.