Profesorii nu sunt niște simple obiecte de inventar, spune liderul sindical Simion Hăncescu: Nu poți să-ți bați joc de ei. Profesorul din România este implicat în activități care n-au nicio treabă cu procesul didactic, tot felul de situații pe care Ministerul le cere, tot felul de comisii

Simion Hăncescu, președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), a declarat că „profesorii nu sunt niște simple obiecte de inventar” și „nu poți să-ți bați joc de ei”. Acesta a afirmat că „din nefericire, profesorul din România este implicat în activități care n-au nicio treabă cu procesul didactic, tot felul de situații pe care Ministerul le cere, tot felul de comisii”. Declarațiile au fost făcute la emisiunea Educația la putere de la TVR 2.

• Din toamnă, norma didactică de predare a crescut, în medie, cu 2 ore. Este vorba despre Legea nr. 141/2025, cunoscută drept „Legea Bolojan”, care modifică și completează Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023.
• Amintim că la începutul lunii august a fost publicat în Monitorul Oficial noul calendar al mobilității profesorilor pentru anul școlar 2025-2026. În perioada 11-22 august au avut loc toate etapele prin care crește norma didactică conform Legii 141/2025.

„Profesorii nu sunt niște simple obiecte de inventar, sunt ființe. Nu poți să-ți bați joc de ei, să vii în 15 august, după ce a avut loc o mișcare de personal începută în luna februarie – și mișcarea de personal este complexă. Sistemul de învățământ are 230.000 de oameni aproape. Sunt oameni care, din cauza faptului că nu sunt suficienți elevi, pot intra în restrânge de activitate. E nevoie de rezolvarea restrângerilor, pretransferuri. A fost concurs de titularizare peste vară. Au dat concurs pe niște posturi total incerte. Nu, nu este în regulă.”, a spus Simion Hăncescu.

Referitor la norma didactică, președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) a explicat că, pentru fiecare oră de predare, un profesor „are nevoie între 2,2 și 2,5 ore de pregătire”:

„Legat de mărirea normei didactice de predare, s-au făcut niște afirmații publice grave. Inclusiv premierul a afirmat că noi avem printre cele mai mai mici norme de predare în Europa, lucru complet fals. Ceea ce trebuie să știe telespectatorii este următorul lucru – și astfel de comentarii au apărut: «profesorii sunt oricum niște boieri. Au 18 ore de predare, când se lucrează 40 de ore în sistemul bugetar». Dragi telespectatori, studiile făcute de specialiști în domeniul educație arată următorul lucru: pentru fiecare oră de predare, un profesor are nevoie între 2,2 și 2,5 ore de pregătire. O oră de predare înseamnă mult mai mult decât a veni în fața elevilor. Da, trebuie să-ți pregătești acea oră, trebuie să dai teste, deci trebuie să te pregătești temeinic pentru acea oră. (…)”

Liderul sindical a precizat că munca unui profesor din România este mai mare decât a unui profesor din altă țară:

„Și mai este un lucru pe care Ministerul nu-l spune. Ceea ce fac profesorii din alte țări e cu totul altceva decât ce fac profesorii din România. Munca unui dascăl din România este incomensurabil mai mare decât a altor dascăli, pentru că, din nefericire, profesorul din România este implicat în activități care n-au nicio treabă cu procesul didactic, tot felul de situații pe care Ministerul le cere, tot felul de comisii, a mai apărut în plus și gestionarea burselor sociale. Profesorii diriginți trebuie să facă dosarele, hârtiile.”

Simion Hăncescu a adus în atenție lipsa profesorilor de sprijin:

„Și mai este iarăși un lucru extrem de important, care nu se întâmplă în țările normale, în clasele din România, din păcate sau din fericire, cum să spun, pentru că discutăm acum de copiii cu cerințe educaționale speciale, de ani de zile s-a luat decizia ca ei să fie integrați în colective. E în regulă, numai că în România nu s-a făcut ceea ce s-a întâmplat în celelalte țări. În celelalte țări normale, acei copii au un profesor de sprijin sau chiar doi. Da, noi avem clase cu doi, trei sau patru copii cu astfel de cerințe educaționale speciale și profesorul din România trebuie să se ocupe, în același timp, și de acești copii cu cerințe educaționale speciale. De cine să se ocupe mai întâi? Acei profesori (de sprijin – n.red) lipsesc în România. De aceea, a mări norma didactică este o măsură iresponsabilă.”

Recent, Cornelia Popa Stavri, președintele Sindicatului Independent din Învăţământul Preuniversitar Sector 4 (afiliat la FSLI), a vorbit despre faptul că profesorii sunt obosiți: „Mulți dintre noi nu am avut concediu în această vară sau am beneficiat de 2-3 zile de concediu, pentru că am participat la reîncadrări, încadrări, mișcare de personal, goană după completarea normei didactice”, a precizat liderul de sindicat.

Pentru completarea normei didactice de predare, profesorii titulari, debutanți și cei angajați pe durata de viabilitatea postului au putut depune la inspectoratul școlar, până la data de 14 august, cererea și documentele justificative.

În cazul în care un cadru didactic nu a depus cererea și documentele justificative, conducerea unităţii de învăţământ depune/transmite documentele respective la inspectoratul școlar, iar comisia judeţeană de mobilitate îi atribuie, din oficiu, un post didactic/o catedră vacant(ă) la finalul ședinței de repartizare din lista afişată, conform punctajului.

În anul școlar 2025-2026, profesorii titulari care nu își pot completa norma de predare nici la nivel județean pot primi până la 4 ore pentru activități remediale sau de stimulare a excelenței didactice, potrivit procedurii oficiale privind constituirea normelor didactice de predare-învățare-evaluare.

Despre norma didactică

Conform Legii Bolojan, noile norme didactice sunt:

• pentru învățători și profesori de învățământ primar, norma didactică rămâne de tip „un post pe clasă”, dar cu 2 ore obligatorii de pregătire remedială pe săptămână
• pentru profesorii de gimnaziu, liceu, postliceal, precum și cei din clasele cu program integrat de artă și sport sau din unități extrașcolare, norma crește la 20 de ore pe săptămână, dacă aceștia au cel puțin licență în cariera didactică
• excepție: profesorii cu grad didactic I sau titlul de profesor emerit, care desfășoară activitate de mentorat, vor avea normă redusă la 18 ore pe săptămână
• profesorii de instruire practică și maiștrii-instructori vor avea norme de 26 de ore pe săptămână (cu licență), respectiv 22 de ore (dacă au gradul I și activitate de mentorat)
• în învățământul special, norma este de 18 ore pentru profesori la predare și terapii specifice, respectiv 22 de ore pentru educatori și maiștri instructori
• cadrele didactice cu peste 25 de ani vechime și gradul I, sau care dovedesc performanță educațională, pot beneficia de o reducere a normei cu 2 ore pe săptămână, fără afectarea salariului, în baza unei metodologii aprobate de Minister

În plus, în perioada 2025-2026 până în 2029-2030, este valabil un regim special care permite includerea în norma didactică a unor activități precum pregătirea pentru examene naționale, performanță educațională și învățare remedială.

Este prima creștere a normei didactice din 1995 încoace. Atunci, prin Legea Statutului cadrelor didactice, prevăzută de legea învățământului, dar aprobată separat doi ani mai târziu, erau stabilite normele didactice de 18 ore în învățământul preuniversitar.

Reamintim că Ministerul Educației și Cercetării nu a prezentat nicio analiză a fundamentării măsurilor din legea 141/2025, în afara declarațiilor făcute de ministrul Daniel David în ieșirile sale publice. În schimb, analiza solicitată Institutului de Științe ale Educației de Edupedu.ro a fost cenzurată de ministrul David sub pretextul unui peer review pentru că îi contrazicea cu date și studii argumentele folosite.

Citește și:

Profesorii sunt obosiți și stresați, spune Cornelia Popa Stavri, FSLI: Mulți dintre noi nu am avut concediu în această vară sau am beneficiat de 2-3 zile de concediu, pentru că am participat la preîncadrări, încadrări, mișcare de personal, goană după completarea normei didactice

Profesorii să nu mai aibă atribuții care nu au nimic în comun cu educația, cere Cornelia Popa Stavri, FSLI / Ședințele cu părinții, olimpiadele școlare și obligația formării profesionale să se realizeze în timpul de lucru de 8 ore pe zi, spune liderul de sindicat