Formularea temei „noi și ceilalți” în proiectul revizuit al programei de Limba și literatura română pentru clasa a IX-a este o „gafă de proporții” care riscă să adâncească stereotipuri discriminatorii și să legitimeze mecanisme de excludere în școală, într-un context social deja marcat de rasializare și discursuri extremiste. Avertismentul este formulat de profesorul și criticul literar Alexandru Goldiș, de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, într-o postare publică în care critică noua versiune a documentului curricular.
- Reacția lui Goldiș vine în contextul controversei declanșate după publicarea, pe 23 decembrie, a formei revizuite a programei, în urma unei consultări publice prelungite.
- Anterior, profesorul și criticul literar Ștefan Baghiu (Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu) a acuzat că predarea unor conținuturi în rama conceptuală „noi și ceilalți” poate conduce la interpretări discriminatorii, iar Oana Fotache Dubălaru – coordonatoarea științifică a grupului de lucru pentru programă și președinta comisiei care o avizează – a respins acuzațiile într-un punct de vedere transmis Edupedu.ro. Detalii aici
În postarea sa – redată integral mai jos în articol -, Alexandru Goldiș insistă că tema „noi și ceilalți” nu ar trebui folosită pentru a discuta despre minorități naționale din România, deoarece acestea nu pot fi tratate drept „ceilalți”, fără riscul de a legitima mecanisme de excludere. „Nu cred că se poate scrie istoria politică, socială, culturală a României fără a îngloba în ea istoria minorităților, care nu pot fi catalogate (…) drept ceilalți”, scrie Goldiș, avertizând asupra unui potențial caz de „internal othering” – adică procesul prin care un stat produce alteritate în interiorul propriilor granițe, tratând anumite grupuri drept „mai puțin moderne, civilizate, legitime etc.”
Lectorul universitar dr. de la UBB își argumentează poziția și prin exemple istorice și sociale, susținând că experiențele romilor în România sunt inseparabile de istoria majorității: de la dezrobire și participarea la procese sociale majore (industrializare, migrație urbană), până la influențe culturale și cotidiene (limbă, meșteșuguri, muzică, dans).
În același timp, el atrage atenția că „alterizarea” romilor rămâne o problemă actuală și dă ca exemplu o situație recentă din spațiul public: „Să nu uităm că în cea mai recentă campanie prezidențială un candidat în turul doi a fost discreditat pe rețelele de socializare pe baza presupusei apartenențe la etnia romă”, susține Goldiș, adăugând că mecanismele de rasializare ajung ușor la elevi, inclusiv prin social media sau prejudecăți din familie.
Alexandru Goldiș plasează discuția și în miza mai largă a rolului școlii în combaterea prejudecăților: „De aceea e impardonabil faptul că o programă școlară de 2025 (…) cade în stereotipuri și riscă să le amplifice sau măcar să le legitimeze”, scrie acesta, avertizând că, în contextul „resuscitării discursurilor extremiste”, școala ar trebui să rămână un „bastion” împotriva proliferării stereotipurilor, nu un spațiu în care acestea pot fi consolidate prin limbaj și concepte.
Redăm textul integral publicat de profesorul Alexandru Goldiș:
„O nouă analiză a lui Andrei Terian despre versiunea așa-zis „revizuită” a programei, care arată cât de viciată și chiar periculoasă e concepția care stă la baza ei.
Aș mai adăuga la analiza lui doar o clarificare, pentru că am văzut că o serie de colegi (la a căror părere țin) se întreabă de ce e greșit să studiezi „Țiganiada” lui Budai-Deleanu la capitolul „Noi și ceilalți”, așa cum o cere obligatoriu textul noii programe, în ciuda încercărilor de eschivă ale coordonatoarei. S-a argumentat că, în fond, se poate discuta și echidistant despre „identitate și alteritate”, se poate relua critic textul lui Budai-Deleanu, se poate explica elevilor că de fapt etnia romă acolo e o imagine a românilor etc.
Rămân la opinia mea că o astfel de grilă constituie o gafă de proporții care riscă să adâncească steoretipuri discriminatoare. Se puteau plasa sub umbrela „noi și ceilalți” (deși modelul multiculturalismului a fost criticat convingător de studiile de specialitate din ultimele decenii) eventual relații sau interacțiuni ale românilor cu englezi, francezi, finlandezi, mexicani etc., dar nu cu etnii care constituie minorități naționale și care nu sunt „ceilalți”, ci chiar „noi”, cetățeni ai statului român.
Nu cred că se poate scrie istoria politică, socială, culturală a României fără a îngloba în ea istoria minorităților, care nu pot fi catalogate, nici măcar de dragul ipotezelor livrești, drept ceilalți, dacă nu vrem să facem dintr-o programă pentru liceu un caz clasic de „internal othering” – adică procesul prin care un stat produce alteritate în propriile granițe, tratând anumite grupuri drept mai puțin moderne, civilizate, legitime etc.
Nu cred că mai e nevoie să explic în câte feluri istoria experiențelor romilor din România se confundă cu cea a românilor, de la dezrobire (care e un test crucial al modernizării României), la participarea împreună la războaie de autonomie statală sau la procese sociale (migrație urbană, industrializare), până la schimburi decisive în cultură și viața cotidiană (limbă, meșteșuguri, muzică, dans etc).
Nu în ultimul rând, trăim într-o țară în care acest proces de „alterizare” a etniei rome încă mai constituie o problemă. Să nu uităm că în cea mai recentă campanie prezidențială un candidat în turul doi a fost discreditat pe rețelele de socializare pe baza presupusei apartenențe la etnia romă – culmea, chiar de către aripa așa-zis civilizată, care își dorea să continue traseul european. În fine, se pot identifica oricând exemple din experiența cotidiană, despre care aș spune doar atât: ele ilustrează faptul că mecanismele de rasializare trec fără prea multe filtre spre elevi dinspre o social media scăpată de sub control sau – ceea ce e și mai trist – dinspre prejudecățile membrilor familiei, care „spun ce gândesc” acasă.
De aceea e impardonabil faptul că o programă școlară de 2025, în loc să evite capcanele unor viziuni în cel mai bun caz inerțiale sau chiar să le semnaleze pericolul prin atenția sporită la limbaj și concepte, cade în stereotipuri și riscă să le amplifice sau măcar să le legitimeze. Dacă nici școala nu ramâne un bastion în calea proliferării lor, mă întreb ce le mai poate opri, mai ales în contextul actual, al resuscitării discursurilor extremiste”.
Informații de context. Programa Fotache 2
Postarea lui Goldiș se leagă de criticile formulate și de profesorul universitar Andrei Terian (Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu), care a arătat într-un text publicat pe Edupedu.ro că includerea, în modulul despre secolul al XVIII-lea – începutul secolului al XIX-lea, a secvenței „noi și ceilalți (identitate și alteritate)” alături de „epopeea parodică (fragment)” poate produce, în practică, exact tipul de lectură pe care o contestă criticii programei: dacă singura epopee parodică relevantă pentru perioada respectivă este „Țiganiada”, atunci predarea ei în această grilă conceptuală riscă să fie percepută ca un exercițiu de „othering”, cu implicații discriminatorii.
Terian a susținut, totodată, că explicațiile coordonatoarei programei nu înlătură riscul practic al interpretărilor la clasă, în condițiile în care profesorii vor lucra cu constrângeri de timp, cu elevi de 14-15 ani și cu un cadru conceptual deja fixat în document.
Anterior, profesorul și criticul literar Ștefan Baghiu de la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu a acuzat că predarea unor conținuturi din noua programă de română în grila „noi și ceilalți (identitate și alteritate)” poate conduce la interpretări discriminatorii, în special în cazul studierii epopeii parodice „Țiganiada” de Ion Budai-Deleanu. Baghiu a susținut că asocierea acestei opere cu tema alterității riscă să producă un proces de „othering” în clasă, cu implicații rasiste.
- Coordonatoarea științifică a grupului de lucru pentru programă, Oana Fotache Dubălaru, decana Facultății de Litere a Universității din București și, în același timp, președinta comisiei naționale de avizare a programei, a respins acuzațiile într-un punct de vedere transmis Edupedu.ro, susținând că documentul nu conține elemente de rasism, xenofobie sau segregare și că tema identității și alterității vizează, în principal, alte tipuri de texte.
Controversa are loc în cadrul unei dezbateri mai ample privind noua programă de Limba și literatura română pentru clasa a IX-a, publicată de Ministerul Educației și Cercetării pe 23 decembrie, după o perioadă de consultare publică prelungită. Edupedu.ro a arătat că documentul a fost elaborat și avizat într-un context procedural contestat, în care există suprapuneri între grupurile de lucru și comisia de avizare, situație calificată de mai mulți scriitori și universitari drept un posibil „viciu de procedură”.
Ministrul Educației, Daniel David, a declarat că nu a cunoscut aceste suprapuneri și a anunțat că va cere un nou aviz pentru programă după integrarea propunerilor din dezbaterea publică, cu voturi diferențiate. Noua programă de română rămâne, în prezent, neaprobată oficial și este una dintre cele mai contestate din întregul pachet de programe care fac parte din reforma curriculară ce ar urma să se aplice începând cu anul școlar 2026-2027.
Citește și:
Începe dezbaterea? Cam târziu, dar mai bine așa decât fără. Despre rasism, minciună și incompetență – Op-ed Profesorul Andrei Terian, despre proiectul de programă școlară de limba română
ULTIMA ORĂ Noul proiect de programă de Limba și literatura română pentru clasa a IX-a, varianta a II-a, publicat de Ministerul Educației / Se păstrează organizarea diacronică a conținuturilor și au fost introduși mai mulți autori recomandați, între care Grigore Ureche și Miron Costin, Ioan Budai Deleanu, Gheorghe Asachi, Maria Rosetti, Sofia Nădejde și Titu Maiorescu
Scriitorul Mircea Cărtărescu alături de peste 30 de profesori și cercetători cer oprirea avizării variantei a doua de programă școlară de Română: Nu face decât să multiplice numărul de confuzii, inconsecvențe și aberații din prima variantă
EXCLUSIV Mai mulți profesori și academicieni au fost numiți din pix în grupurile de lucru pentru programele școlare în 2025, fără niciun proces de selecție pe baza de competențe în dezvoltare curriculară, arată Ministerul Educației / Numirea Oanei Fotache drept coordonator științific al grupului pentru Română a fost făcută de doi angajați ai MEC pentru că era decan și că ar fi fost de acord să țină și ședințe online cu profesorii din grup
EXCLUSIV Patru profesori s-au retras de o săptămână din grupul de lucru al Ministerului Educației pe controversata programă de română și încă un profesor s-a retras ieri. Instituția a decis că și fără ei „grupul de lucru își poate desfășura, în continuare, activitatea”
Noul proiect de programă de română. Profesorul Bogdan Rațiu: La începutul clasei a IX-a am construit un modul dedicat literaturii ca reprezentare a realității, ca parcurs istoric, ca spațiu de creație, ca tablou al genurilor. Profesorii vor avea oportunitate să-și aleagă textele
Controversata programă „de aur” de la limba română, ura față de profesori și laxitatea în fața neregulilor din Minister – moștenirea lăsată de ministrul demisionar Daniel David societății, după numai 1 an de mandat
Mesaj agresiv transmis de reprezentantul Ministerului Educației, față de participanții la dezbaterea pe controversata programă de română. Daniel Georgescu îi acuză de: Insuficientă atenție, neînțelegere, confuzie, superficialitatea unor abordări în care primează preferințele personale de lectură, că au propus liste de autori sau conținuturi cu propriile creații ale expeditorilor
UPDATE „Programa Fotache 2” de limba română pentru liceu a prezentată de Ministerul Educației, fără niciun anunț anterior / Varianta revizuită conține abordări și în funcție de teme, forme literare, contexte / Folosirea IA este introdusă printre competențele de dezvoltat la elevii de clasa a IX-a
Alexa Stănescu
Redacția
I.N.
