Proiect programe școlare 2026. În liceu nu se aprofundează vreun limbaj de programare, spune profesorul Marius Nicoli, vicepreședinte SEPI: A învăța doar limbajul Python taie „peste două treimi din masa de selecție” pentru olimpiade

Trecerea la „doar limbajul Python” în primele două clase de liceu la profilul matematică-informatică este principala problemă a proiectului de programă de Informatică aflat în dezbatere publică, scrie într-o postare pe Facebook profesorul Marius Nicoli de la Colegiul Național „Frații Buzești” din Craiova, vicepreședinte al Societății pentru Excelență și Performanță în Informatică (SEPI).

Reacția vine în contextul în care SEPI a transmis Ministerului Educației și Cercetării o analiză în care avertizează asupra riscurilor folosirii „exclusiv” a limbajului Python pentru introducerea conceptelor de programare. SEPI organizează Olimpiada Națională de Informatică (ONI) cu Ministerul Educației și Cercetării și coordonează pregătirea loturilor olimpice.

• Reacția profesorului poate fi citită integral mai jos în articol.

Nicoli susține că „studiul la nivel de liceu nu presupune o aprofundare a vreunui limbaj de programare”, ci „înzestrarea copiilor cu noțiuni de bază despre limbaje”, lucru care „se pot face foarte bine în limbajul C++, așa cum s-a făcut și până acum”. El adaugă că „Viitorii specialiști nu se vor rezuma la studiul unui singur limbaj de programare” și că „plecarea cu limbajul C++ are beneficiul că permite trecerea mai ușor spre multe alte limbaje”, în timp ce schimbarea ar afecta și infrastructura deja construită: „Avem comunități valoroase… Există manuale, platforme de pregătire, există experiență acumulată de profesori în timp. De acum aceste instrumente realizate în ani de muncă nu vor mai putea fi folosite”.

Profesorul scrie și despre impactul asupra olimpiadelor, pe care le numește „unul care ne reprezintă”, insistând însă că miza este una mai largă, de sistem. „Olimpiadele internaționale de informatică se desfășoară în special C/C++… Dar ce e important: nu se desfășoară în Python”, afirmă acesta, avertizând că astfel „tăiem acum cred că peste două treimi din masa de selecție”, deoarece „toți cei care iau contact cu C++ pot fi apoi îndrumați spre activități de pregătire”. Concluzia lui: „Efectul, ca rezultate ale României pe termen mediu, nici măcar lung, va fi dezastruos”.

• Profesorul își leagă avertismentul și de poziția României în competițiile internaționale: „România se află în topul mondial la această disciplină cu istorie de peste 40 de ani”, iar „anul acesta” ar fi fost un vârf de performanță – „vârful istoric de 4 medalii de aur la Olimpiada Internațională (toți cei 4 membri ai echipei), alături de Coreea de Sud și China”. El punctează și dimensiunea de echitate educațională: „Olimpiadele se adresează unei minorități, este adevărat, dar, așa cum există preocupare (firească) pentru remedial, tot așa trebuie să avem preocupare și pentru cei care, la o disciplină, au abilități peste nivelul clasei”.

În final, Marius Nicoli critică și transparența procesului, subliniind că în dezbatere este doar o parte. „Avem în dezbatere publică o programă doar pentru clasa a 9-a”, iar acest lucru i se pare „total netransparent” sau „cel puțin ciudat”, pentru că „Natural era să dezbatem totul pe de-a-ntregul …”. El arată că există și o alternativă: „Avem atașată și o altă propunere de programă… Include chiar studierea limbajului Python, la clase mai mari”, într-o logică pe care o numește „principii firești”, în linie cu poziția SEPI, care propune o progresie de la C++ către Python în anii mai mari de liceu.

Redăm integral reacția profesorului Marius Nicoli de la Colegiul Național „Frații Buzești” din Craiova:

„În această perioadă este în dezbatere publică și programa pentru disciplina Informatică (de fapt o parte din ea).

Sunt profesor de informatică de mulți ani și simt că este un moment delicat iar noi suntem acum obligați să analizăm cu toții ce se propune…

Aș vrea din start să îmi definesc poziția: da, sunt identificat în comunitate și prin contribuția la olimpiadele școlare, dar am fost mereu profesor la clasă în primul rând, urmând principiul: “să ajut FIECARE elev să facă un pas înainte la disciplina pe care o predau, în funcție de talentul său”. Nu aș vrea să insist pe rezultatele la clasă, la bacalauteat, la admiterea în facultate sau în carieră, ale elevilor mei de-a lungul timpului, voiam doar să punctez poziția din care fac această analiză.

Așadar aici punctul central nu este olimpiada. Însă, voi analiza mai jos și legat de asta, pentru că nu ne poate împiedica nimeni să nu apărăm și să susținem simbolurile noastre, așa că nu putem rămâne indiferenți.

Deci, problema principală este că la primele două clase de liceu, profilul matematică-informatică, nu se va mai folosi pentru implementare limbajul C/C++, ci doar limbajul Python.

Câteva lucruri de spus despre asta:

• În primul rând faptul că studiul la nivel de liceu nu presupune o aprofundare a vreunui limbaj de programare. Se încearcă înzestrarea copiilor cu noțiuni de bază despre limbaje. Aceste lucruri se pot face foarte bine în limbajul C++, așa cum s-a făcut și până acum.

• Viitorii specialiști nu se vor rezuma la studiul unui singur limbaj de programare și din acest punct de vedere, plecarea cu limbajul C++ are beneficiul că permite trecerea mai ușor spre multe alte limbaje pentru care C++ este bază cel puțin prin elementele principale de sintaxă.

• Avem comunități valoroase care activează de mulți ani și care au dezvoltat o adevărată infrastructură în jurul acestui limbaj. Există manuale, platforme de pregătire, există experiență acumulată de profesori în timp. De acum aceste instrumentei realizate în ani de muncă nu vor mai putea fi folosite.

Sunt mai multe de spus, dar ar trebui intrat mai adânc în detalii tehnice și nu acesta este scopul acum.

Aș vrea să revin și la segmentul olimpiade, pentru că, e dovedit, și el e unul care ne reprezintă și o face cu bine, și ca imagine publică pentru țară dar și pentru felul cum sunt văzuți în general programatorii români.

Olimpiadele internaționale de informatică se desfășoară în special C/C++ sau în alte limbaje. Dar ce e important: nu se desfășoară în Python. Astfel noi tăiem acum cred că peste două treimi din masa de selecție. Pentru olimpiadă nu se identifică doar elevi de la clasele de intensiv. Toți cei care iau contact cu C++ pot fi apoi îndrumați spre activități de pregătire care să le pună în valoare calitățile. O statistică a profilurilor de la care provin olimpicii noștri arată clar asta. Ori, dacă nici nu vor mai lua contact cu limbajul, cel mai probabil îi vom pierde. Efectul, ca rezultate ale României pe termen mediu, nici măcar lung, va fi dezastruos. Este greu să înțelegem această propunere și în contextul actual: România se află în topul mondial la această disciplină cu istorie de peste 40 de ani, anul acesta fiind și cel în care s-a atins vârful istoric de 4 medalii de aur la Olimpiada Internațională (toți cei 4 membri ai echipei), alăuri de Coreea de Sud și China.

Olimpiadele se adresează unei minorități, este adevărat, dar, așa cum există preocupare (firească) pentru remedial, tot așa trebuie să avem preocupare și pentru cei care, la o disciplină, au abilități peste nivelul clasei.

Aș vrea să închei prin punctarea unei situații pe care tehnic nu o înțeleg. Avem în dezbatere publică o programă doar pentru clasa a 9-a. În cazul în care se va aproba, modul de continuare mi se pare nefiresc, indiferent care va fi el: să nu punem în dezbatere și programele pentru ceilalți ani ar fi total netransparent. Pe de altă parte, să facem apoi dezbatere si a lor având un sfert fixat și să ne dăm seama că poate e mai bine să intervenim și asupra acestui sfert e cel puțin ciudat. Natural era să dezbatem totul pe de-a-ntregul …

Avem atașată și o altă propunere de programă, rezultată din efortul unor oameni cu mare experiență în predarea la acest nivel. Include chiar studierea limbajului Python, la clase mai mari. Urmează niște principii firești și totodată vine și servește lucruri spuse aici sau de alti colegi în spațiul public, legate de efectele pe care le va produce programa pusă în dezbatere acum”.

DOCUMENT Propunerile integrale transmise de SEPI către MEC:

VIDEO Prezentarea programei de Informatică și TIC la Ministerul Educației și Cercetării:

DOCUMENTE Programele puse în consultare de MEC pentru disciplina Informatică (sursa):

• Clasa a IX-a, Curriculum de specialitate (CS) pentru filiera vocațională, profilul militar, specializarea matematică-informatică militară:

• Clasa a IX-a, Curriculum de specialitate (CS) pentru filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică-informatică:

• Clasa a IX-a, Curriculum de specialitate (CS) pentru filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică-informatică, clase cu predarea disciplinei informatică în regim intensiv:

• Clasa a IX-a, Curriculum de specialitate (CS) pentru filiera teoretică, profilul real, specializarea științe ale naturii:

• Proiecție curriculară care prefigurează parcursul disciplinei pentru clasele a X-a – a XII-a:

Citește și:

Programa de Informatică propusă de Ministerul Educației la clasa a IX-a – mate-info este discriminatorie, spune profesoara Emanuela Cerchez: Elevii vor învăța să folosească un cod prefabricat, Python / Nu ar trebui să le limiteze posibilitatea de a tinde spre excelență

Noua programă școlară la Informatică propusă de Ministerul Educației pentru clasa a IX-a este supraîncărcată, atrage atenția Societatea pentru Excelență și Performanță în Informatică, care reclamă și folosirea exclusivă a limbajului Python

Blocați în conspect. Profilul lingvistic al noii programe școlare de Limba și literatura română pentru clasa a IX-a, făcut de profesoara Mădălina Chitez / Op Ed

Programa de religie – clasele IX-XII: Escape room cu simboluri religioase, expoziții și tururi virtuale, articole de presă pentru pace între oameni, folosirea AI – propuneri în proiectul de programă pentru Cultul Ortodox / Aceasta susține „reflecția critică”, dar critica doctrinei, valorilor și practicilor religioase e limitată

Profesoara Naela Costică, membru al grupului de lucru pentru programa de Biologie: Trebuie să conectăm fotosinteza cu respirația, nu le tratăm separat / Elevii trebuie să înțeleagă amenințările la adresa biodiversității și să își schimbe comportamentul față de aceasta, spune profesoara Paulina Anastasiu

Competențele pe care trebuie să le aibă liceenii la Fizică, în programa școlară lansată în dezbatere, s-au stabilit pornind de la cele trei competențe ştiințifice de bază definite de PISA, pe care ar trebui să le aibă un elev de 15 ani ca să fie „alfabetizat științific”, potrivit CEAE

Noțiuni de gramatică au fost reintroduse la liceu după 16 ani, în programa pusă în dezbatere pentru clasa a IX-a: Propoziția subiectivă, predicativă, raportul dintre cuvânt și enunț, dintre propoziție, frază și enunț

Scriitorul Radu Vancu, despre programa de Limba și literatura română: Nu există nici o competiție între contemporani și clasici pentru prezența în manuale: cei dintâi funcționează în favoarea celor din urmă / E infinit mai eficient să aduci elevii de a IX-a dinspre Cărtărescu spre Arghezi și Dosoftei

Profesorul și scriitorul Alex Goldiș, despre programa de Română pentru clasa a IX-a, pusă în dezbatere: Includerea insistentă a cronicarilor e o alegere de ideologie și metodologie care riscă să reproducă narațiuni etnocentriste și protocroniste

EXCLUSIV Daniel David, după discuțiile de la Minister cu Luciana Antoci, consiliera premierului Bolojan care a criticat programa de română pentru liceu: Ținând cont că facem parte din același guvern, am vrut să înțeleg mai precis poziționarea domniei sale / Mai mulți dintre consilierii mei au păreri opuse celor exprimate în programa pusă în consultare / Voi lua o decizie săptămâna viitoare

Alexandru Nicolae, membru al grupului de lucru pentru programa de Limba și literatura Română: Profesorul este fundamental în cunoașterea elevilor săi, pentru că stă relativ mult cu elevii săi în sala de clasă. Dascălii buni se îndepărtează de manual și propun selecții proprii în antrenarea elevilor / Nu înseamnă că toată responsabilitatea e a profesorilor, spune coordonatoarea, Oana Fotache Dubălaru

Oana Fotache Dubălaru, profesor coordonator pentru programa de Limba și literatura română: Accesul la cunoaștere trebuie să fie însoțit de instrumente de analiză și de interpretare, astfel încât să formăm nu doar scriitori și filologi, ci cetățeni curioși, interesați, informați, care să aibă acces și la o altă lume decât viața de zi cu zi, cu toate problemele ei

Directoarea Raluca Răducanu: Autorii din programa de Limba și literatura română sunt niște pretexte de investigare a unui text / Elevii îi citesc pe cronicari și își formează gândirea critică

Florentina Sâmihăian, profesoară la Universitatea din București, Facultatea de Litere: Profesorii au multe căi de a deschide textul către cititor. Un fragment din „Moromeții” poate deveni un pretext pentru o reflecție despre libertate sau despre criza comunicării în familie

Trebuie să fim realiști cu propria istorie intelectuală. Femeile au scris foarte puțin în secolul al XIX-lea, spune Alexandru Nicolae, membru al grupului care a scris programa și cercetător la Institutul de Lingvistică al Academiei Române, despre lipsa scriitoarelor române din recomandări

Profesoara Monica Halaszi, membră în grupul de lucru care a scris programa de Limba și literatura română de clasa a IX-a: Problematic nu e că există Slavici sau Creangă în manualul școlar, ci că nu există aproape nimic din secolul XXI lângă ei. Nimic care să îi facă pe elevi să înțeleagă că literatura este un continuum, nu o relicvă

SURSE Ministrul Daniel David a invitat-o pe consiliera premierului Ilie Bolojan, Luciana Antoci, la discuții la Ministerul Educației / Întâlnirea vine după ce Antoci a criticat dur programa de română de liceu pusă în dezbatere de Ministerul Educației

Oana Fotache Dubălaru, profesor coordonator pentru programa de Limba și literatura română: Propunem să începem studiul literaturii în clasa a IX-a printr-o punere în temă a fenomenului literar, prezentată ca o călătorie în timp / Profesorul poate alege anumiți autori, mai vechi, mai noi, care să trezească curiozitatea pentru apariția literaturii ca fenomen

Reacție dură a consilierei de stat la Cancelaria premierului, Luciana Antoci, la programa de română de liceu pusă în dezbatere de Minister: Pare croită pe orizontul de nevoi al studenților din anul întâi de la Facultatea de litere / Mă alătur vocilor care pledează pentru o programă modernă, vie, flexibilă

Elevi de la C.N. Iași, despre programa de limba și literatura română pentru clasa a IX-a pusă în dezbatere – Sara, elevă la filologie: Literatura e artă doar când elevul are șansa să descopere că îi aparține. Altfel, ne pierdeți ca viitori cititori / Dacă în clasa a IX-a am fi început cu cronicarii, poate că mulți dintre noi nu am mai fi continuat să citim

Profesorul Liviu Papadima recomandă Ministerului Educației „refacerea componentei de literatură, din păcate integral”, din noua programă de română de clasa a IX-a pusă în dezbatere: Îmi amintește foarte clar de programa pe care am învățat eu ca licean, acum 50 de ani

Profesoara Oana Chelaru-Murăruș: Este dezamăgitoare programa de limba și literatura română propusă la clasa a IX-a. Așa arăta programa în anii ’80 când eram profesoară de liceu și nu o prea respectam, făceam cum mă tăia capul

Lista autorilor recomandați la clasa a IX-a de Ministerul Educației, prin noua programă de limba română 2026: Cronicarul Miron Costin cu Letopisețul de la Aron Vodă, „Predoslovie adecă voroava cătră cititoriul” sau Costache Negruzzi / Mircea Cărtărescu și Ana Blandiana singurii autori contemporani recomandați

Scriitorul Radu Vancu, despre programa de literatură română pentru clasa a IX-a, pusă în transparență: Dacă vrem să-i dezgustăm pe copiii noștri de literatură, cronicarii și literatura veche sunt rețeta perfectă

Profesorul Ștefan Baghiu, critici dure față de noua programă de Limba română pentru clasa a IX-a: Este mai învechită decât cea din anii 1990. Și la facultate e arid să faci doar asta, la clasa a IX-a e somn direct / Ministrul educației chiar a ieșit zilele trecute să ne anunțe că cine intră după reforma lui la liceu va merge rachetă

Nu aruncăm literatura în lada istoriei, spune profesoara Maria Manea despre noua programă de Limba și literatura română pentru clasa a IX-a

Scriitorul Mircea Cărtărescu, ironic față de noua programă de Limba și literatura română propusă de Minister pentru clasa a IX-a: Unde sunt Învățăturile lui Neagoe Basarab? Lăsați-i pe triștii cronicari să se citească unii pe alții!

ANALIZĂ Noua programă de Limba română propusă pentru clasa a IX-a nu are absolut nicio mențiune despre Inteligența Artificială, deși programele altor discipline cer „imperativ” folosirea AI în predare-învățare / Studiu de caz OCDE legat de Scriere în curriculumurile școlare: Toate strategiile de învățare au în prezent alternative susținute de AI

Noile programe școlare propuse pentru liceu au mari probleme de formulare a competențelor, majoritatea fiind neevaluabile – avertizează Șerban Iosifescu, cercetător și expert educațional: Totul va depinde de profesori și de subiectele de examen

Scriitoarea Luminița Corneanu: Ideea de identitate apare de 12 ori în noua programă de română pentru clasa a IX-a. Spre comparație, în programa în vigoare apare o singură dată. Îți vine să întrebi „cine v-a lucrat aici”? Ce s-a întâmplat între 2009 și 2025?

„Programa retrogradă” propusă pentru elevii de liceu la Limba română de Ministerul Educației este criticată de consilierul ministrului, Radu Szekely: „Din Raportul QX se alege praful și pulberea…” – spune Szekely, care citează analiza profesorului Liviu Papadima