Psihologul Domnica Petrovai, coordonatoarea Strategiei Naționale de Sănătate Mintală a Copilului și Adolescentului: Școala românească să le asigure copiilor masă caldă hrănitoare, mișcare și nevoia de a avea conversații despre cum să se protejeze în fața problemelor din online

729 de vizualizări
Domnica Petrovai / Foto: Arhivă personală
Depresia în rândul adolescentelor s-a dublat din anii 80 până acum și aceasta este singura categorie de vârstă unde incidența a crescut constant. Iar datele Organizației Mondiale a Sănătății spun că depresia va fi principala cauză de boală din lumea întreagă, atrage atenția Domnica Petrovai, psiholog clinician și psihoterapeut. Coordonatoare a Strategiei Naționale de Sănătate Mintală a Copilului și Adolescentului din România, Petrovai a declarat într-un interviu pentru Edupedu.ro că „școala trebuie să-și asume responsabilitatea să le asigure copiilor un spațiu care integrează grija pentru nevoile lor de bază”.

„Școala trebuie să răspundă la nevoia copiilor de a avea o masă caldă hrănitoare, la nevoia de mișcare și la nevoia de a avea conversații despre cum să se protejeze în fața problemelor din mediul online, care fragilizează încrederea în sine”, a avertizat Domnica Petrovai.

Opusul depresiei este vitalitatea, mișcarea și acele experiențe prin care să învețe cum să aibă o stare de bine, somn, o alimentație care să le hrănească creierul, de relațiile sociale pe care au nevoie să le îmbunătățească”, a precizat psihoterapeuta.

Edupedu.ro: Vedem tot mai mulți profesori care vorbesc despre adolescenți „prea sensibili” la mesajele pe care ei le trimit, atunci când le atrag de exemplu atenția că mâncarea pe care o scot pe bancă nu este benefică pentru sănătate. Care este cauza reactivității elevilor și a sensibilității percepute de profesori?

Domnica Petrovai: Este un subiect foarte important și o să-l ating din mai multe perspective. Ce știm este că depresia în rândul adolescentelor a crescut semnificativ; datele spun că și la nivel european și la nivel mondial aceasta este singura categorie de vârstă unde în decursul anilor a crescut incidența în mod constant; avem o mare provocare cu depresia adolescentelor și ea s-a dublat din anii 80 până acum. Deci asta este consecința.

Care sunt cauzele depresiei? Studiile spun că, pe de o parte, singurătatea este un factor de risc și din nou datele ne arată că și în cazul adolescentelor 30-40% dintre adolescente se simt singure. Asta înseamnă că, practic, persoana respectivă se simte amenințată, în pericol, nu se simte în siguranță. Deci pentru creierul și corpul unei adolescente, sentimentul de singurătate este perceput ca amenințare care o pune în poziția de a se proteja. Și atunci și mesajele din partea profesorilor și părinților, chiar dacă sunt transmise cu intenție pozitivă, sunt percepute ca amenințări și pericole, deci nu le pot primi așa cum sunt intențiile profesorilor.

O altă cauză importantă a depresiei este lipsa de mișcare. Studiile spun că sedentarismul este resimțit de corp ca fiind o amenințare și un pericol. Corpul reacționează crescând inflamația, inflamația afectează sistemul imunitar care are legătură directă cu depresia. Dacă în istorie principala cauză a mortalității erau infecțiile provocate de bacterii și virusuri, în prezent una din principalele cauze este dată de sedentarism, care este perceput de corp ca un pericol și o amenințare. Studiile spun că creșterea cu 1 oră de mișcare pe săptămână ar scădea riscul de depresie cu 10%.

Deci avem pe de o parte singurătatea care le face pe adolescente mult mai vulnerabile la campaniile sociale din mediul online și le întreține anxietatea socială, apropo de dificultatea de a relaționa cu colegi de aceeași vârstă într-un mediu natural, față în față, și ce mai știm este că cu cât sunt mai multe grupuri sociale din care faci parte, în care povestești, petreci timp, cu atât scade riscul de depresie. Cu cât adolescentele se duc mai mult în mediul virtual, cu atât crește impactul direct asupra încrederii în sine.

Ce au nevoie mai degrabă adolescentele este să aibă un mediu care să le permită accesul la mult mai multă mișcare și sport, pentru că asta scade riscul depresiei, să aibă un mediu care să le permită accesul la o alimentație care să susțină sănătatea creierului, și nu inflamația, pentru că asta le susține sistemul imunitar care este protector pentru apariția depresiei și asta ar însemna cantine sau spații unde adolescenții să aibă acces la o alimentație sănătoasă pentru creier și pentru sănătatea corpului.

Pentru că au nevoie de apartenență, adolescentele caută atenția și conectarea cu mediul online, care din păcate vine cu mesaje negative apropo de standarde nerealiste de frumusețe sau de personalitate, care reprezintă un factor de risc pentru depresie.

Și este important să îi sprijinim pe adolescenți cum să se protejeze, să facă diferența între personalități a căror urmărire online le face bine și a celor care nu, să oprească urmărirea celor care nu le fac bine. Să fie atente la cum se simt dacă urmăresc pe cineva pe social-media care le face să se simtă prost, urâte, neatrăgătoare, atunci să oprească, pentru că avem nevoie mai degrabă să fim inspirați, să fim sprijiniți să facem mișcare, să socializăm.

Revenind la grupuri, cu cât aparțin adolescentele mai multor grupuri, cu atât scade riscul depresiei și aici avem subiectul încrederii care ar avea nevoie să fie discutat direct în școală în mod constant, pentru că fiecare vârstă are particularitățile ei, dar e foarte important să fie abordat de profesori indiferent de materia pe care o predau, pentru că încrederea este experiența pe care adolescentul o trăiește în relația directă cu profesorul.

Si aici ne întoarcem la sprijinul profesorilor, cel mai adesea la sprijinul profesoarelor, care de cele mai multe ori sunt și ele afectate de sedentarism, despresie și au și ele nevoie de ajutor pentru a oferi încredere adolescentelor.

Datele Organizației Mondiale a Sănătății spun că depresia va fi principala cauză de boală din lumea întreagă, deci este îngrijorător că adolescentele au cea mai mare incidență, deci ar trebui să ne preocupe în mod aparte. Asta se poate întâmpla în școală și cu sprijinul părinților.

Rep: Este cultivarea încrederii în sine un conținut care să fie predat explicit în anumite ore dedicate acestui subiect sau o competență transversală pe care fiecare profesor să le-o formeze copiilor, mai degrabă implicit, prin modalitatea de a le preda și atitudinea pe care ei înșiși o au, decât explicit?

Domnica Petrovai: Ambele, pentru că este un subiect care are nevoie să fie abordat direct. Studiile ne spun că aspectele ce țin de caracter, cum este încrederea, au nevoie de abordare directă, nu doar indirectă, la fel cum facem când vorbim despre onestitate și generozitate. Ele au nevoie să fie abordate direct, explicit, copiii să știe ce înseamnă încredere, cum și-o pot dezvolta, să știe faptul că încrederea este un proces, adică ai momente în care ai mai multă încredere în tine, dar și momente în care ai mai puțină, nu este o caracteristică de personalitate stabilă și este foarte bine ca adolescenții să știe asta, pentru ca să nu perceapă momentele de îndoială ca o lipsă de încredere.

Încrederea în sine, așa cum a fost percepută până nu demult, este un mit, ca și iubirea de sine, pentru că sinele nostru este relațional și încrederea are foarte mare legătură cu starea de încredere pe care o percepi în relațiile cu ceilalți. De aceea ne simțim mai încrezători cu anumite persoane sau făcând anumite lucruri și mai puțin în alte companii. Deci nu depinde doar de mine, ci și de felul în care relaționez cu ceilalți, de aceea adolescenții trebuie sprijiniți să învețe cum să relaționeze cu colegii și să fie sprijiniți de profesori și de părinți. Nu-ți poți dezvolta încrederea în sine singur, fără sprijin, fără prezența celorlalți, așa cum nu te poți iubi pe tine dacă nu ai experiențe de iubire, de afecțiune în relația cu ceilalți. Izolarea este opusul încrederii și al sănătății.

Dacă ne întoarcem la depresie, pentru că ele au o foarte mare legătură, lipsa acestei educații a încrederii a adolescentelor atât în școală, cât și acasă crește riscul de depresie. Opusul depresiei este vitalitatea, mișcarea și acele experiențe prin care să învețe cum să aibă o stare de bine, somn, o alimentație care să le hrănească creierul, de relațiile sociale pe care au nevoie să le îmbunătățească. Obiectivul acestor ore care abordează încrederea este să le ofere adolescentelor alternative: ce ai putea să faci ca să crești încrederea în tine?

Și atunci alegerile pe care le faci legat de comparațiile sociale scad impactul acestora, dar și ca decizie: când o adolescentă se simte obosită sau tensionată, să nu aleagă ca primă acțiune accesul la o rețea de socializare care poate să îi amplifice disconfortul cu impact pe stima de sine și imaginea de sine.

Accesul la toate aceste rețele când încă nu au abilitățile de a ști ce se află în spatele imaginii face necesar ca adolescenții să știe dacă este o persoană care are impact pozitiv sau negativ cea pe care o urmăresc cel mai des și atunci trebuie învățați cât de des posibil și să reluăm conversația cel puțin o dată pe an, apropo de schimbările pe care ei le au. Cu cât adolescenții se vor înțelege ei pe sine mai mult, cu atât vor fi mai conștienți de cum se simt, de ce au nevoie, vor ști să facă alegeri mai sănătoase. Dar e nevoie să creăm un context care să faciliteze aceste alegeri: mult mai multe ore de sport, mai multe facilități de mișcare, aceste ore dedicate încrederii, discuții despre încredere din partea mai multor profesori. 

Rep: În acest context, mai multe ore petrecute la școală înseamnă mai bine sau mai puțin bine pentru copii?

Domnica Petrovai: Nu avem cifre care să facă diferența între mai bine sau mai puțin bine, ci depinde de cum am creat contextul școlar în așa fel încât copilul să se simtă confortabil, să își poată descărca stresul, să aibă experiențe pozitive. De exemplu, înainte de orele care implică mai multă informație academică dacă profesorul ar avea câteva minute un exercițiu de relaxare, un moment prin care copiii să se liniștească și să se reconecteze, atunci ar fi foarte bine pentru că sistemul lor nervos are nevoie să intre cât mai des în zona în care pot învăța fără să fie percepută învățarea ca o sursă de stres. Felul în care sunt începute orele, grija de a se reconecta profesorul cu copiii și modul în care fac reconectarea contează de asemenea; uneori este nevoie de 2-3 minute de mișcare, exerciții foarte simple, o mică pauză, pentru că copiii au nevoie de aceste experiențe de conectare și de reconectare după fiecare pauză, fără să fie nevoie doar de ore de sport, pentru că studiile spun că este o mare diferență în beneficii între mișcare și sport.

Noi avem nevoie de mișcare conștientă foarte des, dar nu este suficient să facem ora de sport, ci avem nevoie de mișcare constantă, deci e foarte important ca în pauze copiii să poată să facă mișcare, pe finalul orelor să facă un exercițiu simplu de relaxare care i-ar ajuta să descarce stresul și aici contează foarte mult felul în care se simte profesorul, pentru că cu cât își poate regla el sistemul nervos mai bine, cu atât poate fi un sprijin pentru copii. Când suntem mai liniștiți, mai calmi, cu atât putem integra perspective diferite, și la fel și copiii. Grija pentru nevoile lor emoționale și pentru felul în care funcționează mintea și corpul lor ar îmbunătăți semnificativ învățarea. Avem acces la atât de multe sudii care ne arată cât de importante sunt aceste experiențe…

Rep: Dar de ce este nevoie ca elevii să învețe să aibă încredere în ei? Ce tip de părinți suntem noi, de ce ne-am trezit că educăm și creștem copii fără încredere? Sunt adolescenții români diferiți, din perspectiva încrederii în sine, față de copiii din societățile occidentale cu care ei au astăzi contact mai mult decât oricând și la ale căror provocări sunt expuși prin social-media?

Domnica Petrovai: Cred că este o diferență din perspectiva conștientizării nevoii educației emoționale a adulților și a copiilor. Cât de conștienți suntem de faptul că nevoile noastre emoționale sunt prezente atât la școală, dacă eu sunt profesor și este locul meu de muncă, și conștientizarea acestor nevoi vine și cu conștientizarea experiențelor anterioare care ne-au lipsit. Practic, noi suntem prima generație de adulți care ne creștem copiii mult mai conștient, ne dăm seama mult mai des care sunt momentele în care devenim reactivi și când proiectăm pe copii o frustrare a noastră, ne dăm seama cât suntem de deconectați de copii și nu ne simțim aproape de ei, lucru pe care părinții noștri într-o mică măsură îl conștientizau.

E o evoluție aici. Sau luptele putere și faptul că sunt conștient ne face să nu mai apelăm la măsuri punitive, să înțelegem că în spatele unui comportament se află o experiență care ne-a lipsit. Este pentru prima dată când învățăm cum arată și ce înseamnă o relație de încredere, de siguranță, nu abuzivă, cum am trăit în trecut.

___

Domnica Petrovai este psiholog clinician pr. și psihoterapeut cognitiv ­comportamental, fondatorul companiei Mind Education Health și al Școlii pentru Cuplu, coordonator și co-autor al Strategiei Naționale de Sănătate Mintală a Copilului și Adolescentului din România, consultant în cadrul programelor de sănătate mintală a copilului și familiei pentru organizații guvernamentale și non-guvernamentale.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Ciprian Teleman, favorit ca ministru la Cercetare-Digitalizare – SURSE. Este președintele PLUS Ilfov, cu studii de geologie, dar carieră recentă în coaching de business, inteligență emoțională și managementul stresului și venituri principale din activități financiar-contabile

Persoana avută în vedere de USR-PLUS pentru a conduce Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării în viitorul guvern, Ciprian Teleman, este o persoană polivalentă, din câte reiese din informațiile publice și…
Vezi articolul

INTERVIU Fadia Saadah, director în cadrul Băncii Mondiale: Să se facă tot posibilul pentru deschiderea școlilor / Criza Covid-19 din educație ar putea crește cu până la 10% rata analfabetismului funcțional în rândul elevilor din România și să producă pierderi economice anuale de până la 1,4 miliarde de dolari

“Este important să se facă tot posibilul pentru deschiderea școlilor și pentru maximizarea șanselor de a le ține deschise pe viitor. Când sunt deschise, școlile trebuie să se asigure că…
Vezi articolul