Statutul socio-economic al copiilor din România le afectează direct gradul de alfabetizare, abilitările cognitive și dezvoltarea limbajului, avertizează Dacian Dolean, psiholog educațional, specializat în dezvoltarea limbajului și a alfabetizării timpurii, afiliat la Universitatea Babeș-Bolyai. El a explicat, în cadrul la conferinței Reforma Digitală a Educației organizată de Edupedu.ro în parteneriat cu UiPath Foundation și Brio, care este rolul digitalizării în dezvoltarea alfabetizării, cu exemple de bune-practici din Statele Unite ale Americii.
Mai jos, declarațiile psihologului Dacian Dolean:
„Avem două provocări actuale în România. Prima provocare este faptul că, în România, statutul socio-economic prezice direct dezvoltarea alfabetizării. Acest statut socio-economic are un efect indirect și este mediat de cogniție și de limbaj, asta înseamnă că există discrepanțe între copii când ajung la școală, din punct de vedere al abilităților cognitive și al limbajului, însă, când aceștia sunt educați eficient, aceste discrepanțe se pot atenua.
În România, în schimb, statutul socio-economic are un efect direct asupra alfabetizării, dincolo de abilitățile cognitive sau lingvistice.
De asemenea, în România, pe parcursul școlarizării se accentuează inegalitățile sociale și acesta este un fenomen atipic.
Înseamnă că existe mecanisme legate de statut socio-economic care influențează dezvoltarea alfabetizării. Să vă dau un exemplu: Un copil de clasa a II-a primește gratuit de la stat un manual care are aproximativ 20 de texte, însă, dacă are nevoie de auxiliare, de cărți, de lecturi suplimentare, dacă uneori are nevoie de meditații, toate acestea costă automat din acest punct de vedere, noi avem o discrepanță foarte mare și îi dezavantajăm pe elevii din medii mai defavorizate.
În SUA, toți elevii înscriși în școlile publice au acces la aceleași resurse educaționale, accesul la resurse e gratuit și echitabil. Un elev arondat unei școli trebuie educat.
În România, problema nu e legată atât de accesul la conținuturi digitale, cât la conținuturi educaționale de calitate. Există foarte multe probleme legate de textele pe care copiii le accesează în manuale, spre exemplu ce utilitate practică au cuvintele arhaice? În România, accentul se pune pe prestigiul autorului, de asta avem foarte multe arhaisme și regionalisme în textele din manuale, în schimb, în SUA, accentul se pune pe conținut, pe limbaj academic.
La noi, elevii de clasa a 3-a învață folosind fraze dificil de procesat și pentru adulți. Evident că elevii sunt mai interesați să acceseze o tabletă sau să se uite la televizor decât să citească. Nu ne putem aștepta de la elevi să învețe să scrie corect dacă le oferim asemenea modele. Cum au putut să treacă aceste texte prin mai multe filtre? Sunt folosite în predare exemple de texte care nu susțin teoria, unele sunt foarte plictisitoare.
În SUA, competențe precum diferența între adevăruri factuale și opinie sunt formate din clasa a II-a. SUA au performanța cea mai mare în testele PISA la itemii de diferențiere între adevăruri factuale și opinii.
O soluție pentru problemele din România este cea a echipelor multidisciplinare care să dezvolte alfabetizarea prin conținuturi bazate pe dovezi validate științific. Conținuturi educaționale de calitate necesită efort, cunoștințe practice, cunoștințe științifice.
A doua provocare, în România, copiilor li se predă ca și când ar fi un grup omogen. Elevii au un avantaj foarte mare – sunt clase relativ omogene, în plus, există o ortografie transparentă, mai ușor de decodat automatizat.
În schimb, aici, în SUA, blended learning facilitat de digitalizare permite educația în grupuri mai mici, în funcție de nevoi.
Provocarea este formarea de formatori pentru folosirea tehnologiei la clasă. Cine o face și cum? Profesorii trebuie să simtă că sunt respectați, aceasta e cheia în cursurile de formare.
Digitalizarea este alt avantaj, ea oferă oportunități de dezvoltare a alfabetizării, dacă investim și în resurse umane.”
- Dacian Dolean este psiholog educațional, specializat în dezvoltarea limbajului și a alfabetizării timpurii. Are o experiență de peste 20 de ani ca profesor de învățământ primar, gimnazial, liceal și universitar în România și în SUA. Activitatea sa din ultimii ani s-a axat pe cercetare în domeniul alfabetizării și pe activități de formare a profesorilor din învățământul primar din SUA. În prezent, este afiliat Universității Babeș-Bolyai ca director al unui proiect de cercetare care urmărește dezvoltarea alfabetizării copiilor din România. De asemenea, este membru în comitetul editorial al publicației Journal of Literacy Research.
Prezentarea lui Dacian Dolean, la minutul 3:09:00 în video-ul de mai jos:
Diana Ghimiși
Mihai Peticilă
Raluca Pantazi
1 comment
Apa este uda.