„Nu văd România de astăzi ca pe o moștenire de la părinții noștri, ci ca pe o țară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noștri” – portret: 100 de ani de la nașterea fostului suveran al României, Mihai I

1.166 de vizualizări
Regele Mihai I învățând / Foto: arhiva personală – a Radiodifuziunii
Luni, 25 octombrie, se împlinesc 100 de ani de la nașterea Regelui Mihai I, scrie Radio România Cultural într-un portret realizat cu această ocazie fostului suveran. După o domnie zbuciumată, începută la vârsta de 19 ani, Mihai I a fost nevoit să abdice în anul 1947. A urmat un lung exil de peste 50 de ani, iar, din anul 2001, întoarcerea definitivă în România. După anul 1989, Familia Regală a însemnat sprijin pentru cauza persoanelor defavorizate, promovarea imaginii României în străinătate, încurajarea tinerelor talente și a spiritului antreprenorial românesc, fiind un element de echilibru la nivelul societății românești dar și o punte de legătură între românii din ţară şi cei din afara ei, între trecut, prezent şi viitor.

Regele Mihai I s-a născut la 25 octombrie 1921, la Sinaia, fiind fiul Regelui Carol al II-lea şi al Reginei-Mamă Elena.

Din iunie 1930, după plecarea Reginei-mamă în exil, Regele Mihai a rămas în grija tatălui său.

A urmat cursurile unei şcoli organizate de acesta la palat, alături de copii din toate colţurile ţării şi din toate categoriile sociale.

După decesul Regelui Ferdinand din 1927 şi ca urmare a faptului că Principele Carol a renunţat la statutul de Principe Moştenitor, Principele Mihai a fost proclamat Rege. Fiind minor, s-a instituit o Regenţă, compusă din Principele Nicolae, Patriarhul Miron Cristea şi Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie, Gh. Buzdugan.

Regele Mihai I – 1931 / Foto: Realitatea ilustrată nr. 247, 23 octombrie 1931

La 8 iunie 1930, Principele Carol a revenit în ţară şi a preluat tronul, apoi Mihai I a primit titlul de Mare Voievod de Alba Iulia.

În adolescenţă, Principele Moştenitor a urmat cursuri de sport şi a început pregătirea militară, la vârsta de 17 ani devenind sublocotenent în Armata Română.

În urma abdicării tatălui său, la 6 septembrie 1940, Mihai I devine Rege.

În decembrie 1940, la câteva săptămâni după a doua proclamare ca rege, Majestatea Sa a rostit, prin intermediul Societății Române de Radiodifuziune, primul său mesaj de Crăciun și Anul Nou către națiune. Au trecut de atunci mai bine de 75 de ani. Din țară sau din din exil, Regele Mihai a fost întotdeauna prezent, la întâlnirea cu românii de la cumpăna dintre ani, așa cum a fost mereu prezent, alături de țara sa, la cumpăna dintre timpuri.

Regele Mihai I – 1931 / Foto: Realitatea ilustrată nr. 247, 23 octombrie 1931

Pe perioada celui de-Al Doilea Război Mondial, Regele Mihai i-a îmbărbătat pe ostaşii români care au luptat pentru reîntregirea ţării, însă nu a fost de acord cu depăşirea liniei Nistrului.

La 23 august 1944, Regele a hotărât, în ciuda refuzului Mareşalului Antonescu, trecerea României alături de aliaţii săi tradiţionali, fapt care se pare că a scurtat războiul şi a cruţat multe vieţi. Din 1944, Regele s-a opus din toate puterile instaurării autorităţii comuniste.

În noiembrie 1947, Majestatea Sa a participat la căsătoria Principesei Elisabeta a Marii Britanii cu Ducele de Edinburgh, unde a întâlnit-o pe Principesa Ana de Bourbon-Parma, de care s-a îndrăgostit la prima vedere. La întoarcerea în ţară, Regele Mihai a cerut să se căsătorească cu Principesa Ana, fapt ce a creat panică în rândul autorităţilor comuniste şi, probabil, a provocat grăbirea hotărârii de a-i cere Regelui abdicarea, fapt petrecut la 30 decembrie 1947, când Petru Groza şi Gh. Gheorghiu-Dej l-au ameninţat pe Suveran cu execuţia a o mie de tineri, în cazul în care nu ar fi abdicat.

Abdicarea Regelui Mihai, 30 decembrie 1947

La 3 ianuarie 1948, Regele Mihai şi Regina-mamă Elena au părăsit România.

Mihai I şi Ana s-au căsătorit la 10 iunie 1948, la Atena. Ei au locuit până la sfârşitul anului 1948 la vila Sparta, locuinţa Reginei-mame Elena, apoi, din 1949, s-au mutat la Lausanne şi apoi în Anglia, unde au locuit până în 1956.

Pentru a-şi câştiga existenţa, Regele şi Regina au construit o fermă de pui şi un mic atelier de tâmplărie.

Familia Regală s-a întors în anul 1956 în Elveţia, la Versoix, un mic oraş de pe malul lacului Léman, la câţiva kilometri de Geneva, unde Regele Mihai a semnat un contract cu compania aeriană „Lear Jeats and Co”. Aici a fost reşedinţa Familiei Regale timp de peste 45 de ani.

În anul 1958, Regele a încheiat colaborarea cu „Lear”, iar un an mai târziu, a înfiinţat o companie de electronică şi de mecanisme automate – METRAVEL, pe care a vândut-o cinci ani mai târziu.

După Revoluţie, la 25 decembrie 1990, Mihai I, însoțit de mai mulți membri ai familiei regale, sosește pe aeroportul Otopeni și intră în țară cu un pașaport diplomatic danez, obținând o viză pentru 24 ore pentru a merge la Mănăstirea Curtea de Argeș, unde intenţiona să se reculeagă la mormintele antecesorilor săi regali și să asiste la slujba religioasă de Crăciun. Însă, în drum spre Curtea de Argeș, Regele și însoțitorii săi sunt opriți de un baraj al Poliției, sunt conduși din nou la aeroport și obligați să părăsească țara.

Apoi, în anul 1992, noul guvern român i-a permis regelui Mihai să revină în țară pentru a participa la prăznuirea Sf. Paști, Regele fiind întâmpinat de populație cu o simpatie deosebită – în București peste un milion de persoane ieșind în stradă pentru a-l aclama. Popularitatea regelui a îngrijorat guvernul președintelui Ion Iliescu, acestuia interzicându-i-se accesul în România pentru următorii cinci ani.

În 7 octombrie 1994, după aterizare, pe aeroport, Regele a fost invitat să urce înapoi în avion pe motiv că nu se acordă viză „în acest moment” și că nu se acordă viză „în frontieră”.

Din anul 1996, Principesa Moştenitoare Margareta este căsătorită cu Alteţa Sa Regală Principele Radu al României.

În 1997, după înfrângerea electorală a lui Iliescu de către președintele Emil Constantinescu, România i-a reactivat regelui Mihai cetățenia română și i-a permis să își reviziteze propria țară.

Regele şi Regina sau mutat în anul 2001 definitiv în România, unde au continuat să militeze pentru aderarea României la NATO şi Uniunea Europeană, dar şi respectarea drepturilor omului, dezvoltarea economiei de piaţă, păstrarea culturii naţionale, respectarea adevărului istoric, respectarea şi garantarea proprietăţii private, consolidarea statului de drept şi a democraţiei interne.

Voievodul Mihai – 1930

În acelaşi an, Palatul Elisabeta a fost oferit ca reşedinţă oficială permanentă Regelui Mihai, în calitate de fost şef de Stat şi tot în 2001 a fost retrocedat Regelui Domeniul Regal de la Săvârşin, județul Arad.

Din anul 2004, Regele Mihai şi Regina Ana au locuit alternativ la Aubonne, în Elveţia, la Castelul de la Săvârşin, sau la Palatul Elisabeta din Bucureşti.

Majestăţile Lor Regele Mihai şi Regina Ana au lăsat în urma lor cinci fiice: ASR Principesa Moştenitoare Margareta, ASR Principesa Elena, ASR Principesa Irina, ASR Principesa Sofia şi ASR Principesa Maria.

Potrivit vechii legi salice de succesiune, cu valabilitate în ultima constituție democratică a regatului România, cea din 1923, la moartea regelui Mihai (presupunând că nu mai are băieți), în absența schimbării constituției, care ar necesita restaurarea monarhiei, succesiunea revenea familiei de Hohenzollern-Sigmaringen, șeful acesteia, prințul Karl Friedrich de Hohenzollern, aflându-se pe prima poziție în ordinea de succesiune. Însă, la 30 decembrie 2007, într-o ceremonie privată, Mihai I a promulgat noul statut al Casei Regale, intitulat „Normele fundamentale ale Familiei Regale a României”, act prin care a desemnat-o pe principesa Margareta drept moștenitoare a tronului cu titlurile de Principesa Moștenitoare a României și de Custode al Coroanei României, iar la 10 mai 2011, Mihai I a rupt legăturile istorice și dinastice cu Casa princiară de Hohenzollern-Sigmaringen, a modificat numele familiei sale în „al (a) României” și a renunțat la titlurile conferite lui și familiei sale de către Casa princiară.

În anul 2008, Domeniul Regal Sinaia, cu celebrele castele Peleş şi Pelişor, cele mai vizitate obiective de patrimoniu din ţară, au revenit în proprietatea Majestăţii Sale Regelui Mihai I.

În octombrie 2011, Regele Mihai a susţinut, la împlinirea vârstei de 90 de ani, un discurs istoric în Parlamentul României, primul în acest for de la abdicare.

Voievodul Mihai la volan – 1931

Printre altele, Regele a afirmat cu acel prilej: „Democraţia trebuie să îmbogăţească arta cârmuirii, nu să o sărăcească. România, ca şi toate ţările din Europa, are nevoie de cârmuitori respectaţi şi pricepuţi. Nu trebuie niciodată uitaţi românii şi pământurile româneşti care ne-au fost luate, ca urmare a împărţirilor Europei în sfere de influenţă. Este dreptul lor să decidă dacă vor să trăiască în ţara noastră sau dacă vor să rămână separaţi.

Europa de astăzi este un continent în care popoarele şi pământurile nu se schimbă ca rezultat al deciziilor politicienilor. Jurământul meu a fost făcut şi continuă să fie valabil pentru toţi românii. Ei sunt toţi parte a naţiunii noastre şi aşa vor rămâne totdeauna. Stă doar în puterea noastră să facem ţara statornică, prosperă şi admirată în lume.

Nu văd România de astăzi ca pe o moştenire de la părinţii noştri, ci ca pe o ţară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noştri”.

  • La realizarea acestui material au fost folosite şi fotografii realizate de colegul Alexandru Dolea, fotografii din arhiva personală şi materiale din Arhiva radiodifuziunii.

de Razvan Moceanu – RADOR

Consultă articolul integral pe radioromaniacultural.ro.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

”Ne-au spus că vrem transport gratuit ca să mergem la plajă. Și din alocația forfetară să punem bani de benzină sau să închiriem un autobuz”, susține lidera elevilor din Constanța/ Secretar de stat: ”Dacă statul îi plătește naveta și nu o condiționează de școală merge la păcănele, ce-i așa complicat?”

Mai multe asociații de elevi din țară cer retragerea proiectului de OUG cu privire la transportul elevilor, pus în consultare publică de Ministerul Educației, argumentând că alocația forfetară pentru transport…
Vezi articolul

Sorin Cîmpeanu susține că nu este nicio scădere a numărului de elevi care iau bursă de merit, după ridicarea la 9.50 a mediei minime, dar compară datele estimate pentru acest an cu cele din 2020, evitând să spună câte burse de merit au fost date în 2021: “Unde este «tăierea» numărului de beneficiari ai burselor de merit?”

Ministrul Educației reacționează la o zi după ce a publicat în Monitorul Oficial ordinul prin care a decis ca bursele de merit să se acorde din semestrul II al acestui…
Vezi articolul

Ce declara Nicolae Hurduc, noul ministru al Cercetării, acum 5 luni: Se ames­te­că servicii secrete cu politica, sînt gru­puri de interese, industria plă­teș­te politicul

“După părerea mea sistemul politic actual, al parti­delor, este depășit”, declara în luna mai noul ministru al Cercetării, Nicolae Hurduc. Într-un interviu acordat publicației Opinia studențească, Hurduc spunea: “Corupția există…
Vezi articolul

VIDEO Avem o urgență de tip demografic, susține Ligia Deca: Dacă trendul actual se păstrează, populația României ar putea scădea sub 16 milioane de locuitori în anul 2050. Nu ne putem permite să pierdem niciun copil

Nu ne putem permite să pierdem niciun copil, ne dorim ca fiecare dintre ei să devină cetățeni activi, a declarat Ligia Deca, consilierul președintelui Iohannis pe Educație, la prima ședință…
Vezi articolul

Palatele și cluburile copiilor nu se desființează, ci se descentralizează, susține ministrul Educației: În termen de doi ani de la intrarea în vigoare a legii, ministerul va iniția actele normative pentru reglementarea transferului de competențe și de patrimoniu

Ministrul Educației reacționează după îngrijorările profesorilor din cluburile și palatele copiilor. Sorin Cîmpeanu scrie într-o declarație trimisă presei că „palatele copiilor, cluburile copiilor și cluburile sportive școlare nu se desființează”…
Vezi articolul