Radu Vancu, scriitor: Ce se predă în manuale, ca fiind literatură, e literatură îmblânzită, literatură căreia i s-au scos colții. Adevărata literatură e în librării, în biblioteci, trebuie să mergi să o vânezi ca și cum ai vâna un animal sălbatic. Cum ar putea un profesor să facă asta?

4.997 de vizualizări
Foto: Alex Tudor/Agerpres Foto
„Adevărata literatură e în altă parte”, nu în manualele după care se predă aceasta în școli, spune scriitorul Radu Vancu, întrebat cum ar trebui să se predea literatura, într-o conferință organizată de RoZoom Press, un proiect fondat în pandemie de mai mulți jurnaliști români stabiliți în străinătate. Vancu a spus că după literatura adevărată „trebuie să mergi după ea în librării, în biblioteci, la evenimente literare, să o vânezi pe cont propriu, ca și cum ai vâna un animal sălbatic”. Acesta și-a spus opinia despre predarea literaturii în școli pornind de la afirmațiile făcute de scriitorul Mircea Cărtărescu recent, într-un interviu în care spunea că „literatura, cum se predă azi ca să treci bacul, e moartea pasiunii, mai bine ar dispărea cu totul ca materie, e rețeta sigură dacă vrei să faci tinerii să nu mai pună în veci mâna pe o carte”.

Poet, prozator, eseist și traducător, Radu Vancu este și conferențiar la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, președinte al PEN România – o organizație non-guvernamentală a scriitorilor, editorilor și traducătorilor, reprezentând filiala românească a PEN International, cea mai veche și mai mare asociație din lume a scriitorilor. Vancu a publicat douăzeci de cărți, în toate genurile literare, pentru care a obținut câteva dintre cele mai importante premii naționale. A tradus din Ezra Pound, William Butler Yeats și John Berryman.

Radu Vancu susține în intervenția sa online de la dezbaterea „Cultura încotro?” că „dacă te faci profesor, ai datoria să fii mereu îndrăgostit. (…) Dacă ești profesor, trebuie să fii un releu al acestei iubiri pentru artă și dacă reușești să faci asta, elevii vor înțelege de la tine că arta, literatura, artele vizuale, filmul, teatrul, dansul, arta e o formă de intensitate, nu altceva”.

Scriitorul a dat câteva exemple de profesori care animă elevii și care „contagiază” cu dragoste pentru literatură totul în jurul lor. Acesta mai spune că literatura și arta, în general, „este o formă de intensitate pe care trebuie s-o cauți, ca să capeți de la ea forța de înainta în real”.

Redăm răspunsul lui Radu Vancu la întrebarea: Cum se predă literatura, astăzi?

„În mare, sunt de acord cu ce spune acolo Mircea Cărtărescu. Chiar dacă diagnosticul lui e foarte dur, se predă rău literatura. Dar, într-un fel, nici nu e vina profesorilor, pentru că literatura este, cum spune Pessoa (n. red. Fernando Pessoa este considerat unul din cei mai importanți poeți portughezi din toate timpurile), marele indisciplinator. Ea te învață să ieși din rând. Într-un fel seamănă cu ce spunea Matei Vișniec la începutul răspunsului lui splendid anterior, că încerca să fie un mare perturbator (…). Ceva oarecum asemănător spune și Pessoa: literatura și scriitorul, poetul trebuie să fie marele indisciplinator. Artistul în general e un indisciplinator, te învață să ieși din rând, să fii neascultător când trebuie și când nu trebuie, să pui întrebări, să chestionezi totul, să ai o formă de indisciplină care nu se prea potrivește cu școala.

De fapt, dacă e să fim onești, școala că vrea disciplinat, școala te vrea așezat cuminte în bancă, răspunzând la tot felul de tipuri de exerciții standardizate și atunci e normal ca literatura să fie dificil de predat, ca artele să fie dificil de predat. E foarte ușor să transformi o indisciplină, cum e o artă, într-o disciplină școlară. Nu e în natura ei. Și atunci ce se predă în manualele de literatură e literatură îmblânzită, literatură căreia i s-au scos colții, literatură domesticită, literatură nepericuloasă, să spun așa. Adevărata literatură, adevărata artă e în altă parte, trebuie ieșit din manual, trebuie să mergi după ea în librării, în biblioteci, la evenimente literare, s-o vânezi pe cont propriu cum ai vâna un animal sălbatic. Asta trebuie să faci și cum poate face un profesor asta?

Eu nu am o soluție și nu cred că are nimeni o soluție. Țin să spun că unde mă despart oarecum de Mircea Cărtărescu e în următorul fapt – există câțiva profesori minunați în țară, profesori de liceu care schimbă totul în jurul lor. Există grupuri ca Alecart, la Suceava și la Iași. Există la Bistrița profesori minunați, există la Sibiu – Petrina Dobrotă, Teodora Coma, nu vreau să fac listă de nume aici, dar cunoaștem cu toții. La București, de asemenea, există locuri în care e de ajuns să fie un profesor sau doi drăgostiți de literatură.

Dragostea e contagioasă, inclusiv dragostea de literatură se ia și acești profesori schimbă destine întregi, pentru că reușesc să pună în starea asta de vibratilitate și copiii. Îi fac să înțeleagă că literatura e ceva ce poate fi iubit. Nu ministerul poate să schimbe asta, nu, nu trebuie să aruncăm vina numai pe minister sau pe cei care fac manualele. E greu să te îndrăgostești de literatură, e greu să te îndrăgostești de arte și e greu să te îndrăgostești în general, dar într-un fel, dacă te faci profesor, ai datoria să fii mereu îndrăgostit. Îmi pare rău să spun, și asta e un oximoron, e greu să faci din starea de a fi îndrăgostit o datorie care să se întindă pe câteva decenii, dar dacă ești profesor, trebuie să fii un releu al acestei iubiri pentru artă. Și dacă reușești să faci asta, elevii vor înțelege de la tine că arta, literatura artele vizuale, filmul, teatrul, dansul, arta e o formă de intensitate, nu altceva.

Nu, nu neapărat un muzeu. E și un muzeu, sigur, dar înainte de a fi un muzeu, înainte de a fi o sumă de relicve și de ruini ale trecutului, cum spunea admirabil Cărtărescu în acel interviu, ea este o formă de intensitate pe care trebuie s-o cauți, ca să capeți de la ea forța de înainta în real. Realul, cum spunea și Murivale (n. red. pictorul Vasile Mureșan, participant la discuție), îți dă destule motive să fii deprimat. Artele sunt surse de intensitate care te ajută să înaintezi în real. Tot ceea ce intensifică ele, pentru mine e poezie. Și teatrul e poezie, și dansul e poezie, și filmul e poezie. Muzica – asculți o piesă muzicală, te emoționează extraordinar și te intensifică. Pentru mine tot poezie este și arta, după mine este captarea acestor mici oaze de intensitate.

Și școala asta trebuie să ne învețe și cu asta închei. Trebuie să învețe elevul cum să identifice aceste momente intense în literatură sau în arte, în general sau în existență, și cum să-și procure bucurie din aceste discipline școlare. Dacă reușești să faci să înțeleagă că literatura e o sursă de bucurie, că teatrul e o sursă de bucurie, că pictura e o sursă de bucurie și așa mai departe, ai câștigat. Nu trebuie să faci nimic mai sofisticat decât asta. Și poate că pare un pariu greu, dar am văzut acești profesori care au schimbat lumea în jurul lor, am văzut grupul Alecart, că tot i-am pomenit, de la Iași, care de 10-15 ani face asta în mod constant. Și la început erau 10-20 de elevi, acum sunt sute. Am fost și noi invitați și într-adevăr este o încântare să stai cu ei de vorbă. A fost o misiune absolut minunată și într-adevăr se vedea transmisia de la profesor la elevi, bucuria elevilor, care la rândul lor dau asta mai departe.

Sunt doi oameni care au construit asta, doi profesori, soți și soție, Nicoleta Munteanu și Emil Munteanu – le aduc un omagiu și aici. Deci, doi oameni, doi profesori au putut schimba un oraș întreg din punctul ăsta de vedere și au influențat sute, ba cred că poate mii de destine. De fapt, dacă e să faci o contabilitate pe acești 10-15 ani în care ei s-au ocupat de Alecart.”

Întâlnirea online la care a participat Radu Vancu a fost organizată cu ocazia Zilei Culturii Naționale, sărbătorită anual pe 15 ianuarie. Au mai participat și:

Enrique Nogueras – Scriitor, critic literar, profesor la Universitatea din Granada, specializat în latină medievală și în romanistică, de asemenea, traducător din portugheză, franceză veche și română, Enrique este autorul unui număr însemnat de studii academice. În anul 2021 a primit Medalia Aniversară “Centenarul Marii Uniri” pentru servicii aduse culturii române.

Vasile Mureșan – Murivale – Pictor, artist-globetrotter. A expus în diverse galerii și muzee din țară și străinătate, printre care Muzeul Național de Artă Contemporană, Muzeul Național Cotroceni, Galeria L’Entrepot (Monaco) și Galeria Nicodim. În mai mult de 40 de ani de activitate, Vasile Mureșan Murivale a creat mii de lucrări, în diverse tehnici, cu diverse materiale. Militant și apărător al drepturilor omului.

Matei Vișniec – Dramaturg și poet. Numele său s-a aflat pe afişe în peste 40 de ţări. Este autorul a şase volume de poezie, al unui număr impresionant de piese de teatru scrise în română, dar şi în franceză, a cinci romane şi al unui volum de nuvele. În Franţa piesele sale sunt publicate de mai multe edituri (Actes-Sud Papiers, Lansman, L’Harmattan, Espace d’un Instant, Non-Lieu, L’oeil du Prince). La Suceava există din 2016 o instituţie numită Teatrul municipal „Matei Vişniec“, precum şi un Festival internaţional de teatru în organizarea căruia autorul bucovinean este implicat.


2 comments
  1. Ca întotdeauna , adevãrul tinde spre linia medianã , care íncearcã să împace & să îmblânzeasca extremele/contrariile .
    Așadar, pe de o parte părerea distinsului domn Cartareascu : literatura ,așa cum se studiaza acum ,e moartea pasiunii.
    Această extrema ” genereaza” fie și ca supozitie, schimbarea programei& viziunii& strategiilor didactice , adică o revoluție a sistemului.
    Din interior , lucrurile sunt mai flexibile .Ceea ce se ia ca ” pat al lui procust” – programa manual lecție- este modulat de un factor esential și de neînlocuit: Profesorul!
    Acesta se află ( dacă nu devine cumva Mediana dintre rigurozitate și pasiune/ îndrăgostit de literatură.
    Este un construct oximorunic, Radu Vancu are dreptate, dar fiecare dintre laturi( rigurozitste vs, pasiune) concurã/ e necesara chiar:
    1.Pentru a avea instrumentele de operate & gandire& interpretare e nevoie de un limbaj de specialitate( teoria literaturii) .Evident , și acest “abc” aparent sec este îmblânzit “pe viu”( Profesorul e cel care” moduleazã ” conceptele citind și re citind in palier diferite textul ]( ideatic/ structural/ ..)
    2.Exact, pasiunea se ia ! Poezia are zona ei sensibila care nu se poate ” preda” altfel decât prin contagiune: întâi , Emoția.
    Iar rigoarea ( partea de știința a literaturii) inlesneste exprimarea intr un ” limbaj” comun a acestei limbi ( aproape străine!) care e Poezia.
    3. Un manual ,o programã nu sunt exhaustive.Nici batute in cuie.
    Profesorul va broda pe trunchiul comun
    ( syntagma uzuala) lecturi, autori afíni ,…
    4 Extrem de importantă, lectura !
    ( foarte rodnic , momentul prezentarii unei cărți .Inserat in orã, un real exercitiu de exprimare in conditiile in care comunicarea risca să devin monosilabica.)
    5. Esential rămâne Profesorul !
    Vocație, pasiune, curiozitatea intelectuala.
    ( poate slefuite intr o practica pedagogica mai consistentã).

  2. Are dreptate total! Orice materie trebuie predata cu pasiune si aceasta pasiune (dragoste cum spune Radu Vancu) se transmite elevilor si studentilor. Rezultatele sunt uimitoare chiar si la matematica si alte stiinte abstracte!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Gerontocrația amenință universitățile, prin securizarea posturilor de conducere pentru „dinozauri“: Orice grad universitar va putea rămâne titular în facultăți până la 70 de ani, după care cu prelungire anuală poate preda „fără limită de vârstă“, prevede proiectul Legii educației Deca

Legea educației prezentată public de ministrul Ligia Deca pe 27 februarie 2023 transformă universitățile în moșii ale clicilor universitare la putere acum: profesorii și cercetătorii vor putea să rămână titulari…
Vezi articolul

Trei exemple de platforme de informații și monitorizare în educație date Ministerului Educației de către experții OCDE, organizație critică la adresa felului în care România evaluează rezultatele învățării: sistemele folosite în Danemarca, Estonia, Țara Galilor

Sistemele de baze de date puse în aplicare în trei națiuni europene – Danemarca, Estonia și Țara Galilor – sunt date drept exemplu pentru felul ușor cum pot fi utilizate…
Vezi articolul

EXCLUSIV Pragul de infectare la care se închid automat școlile, aplicat în România, este excepție, nu regulă în Europa. Soluțiile a 6 state europene pentru a ține școala deschisă / Discrepanțe între liderii și codașii PISA

Închiderea școlilor în orașele românești cu o incidență foarte mare, cum este capitala București, devine iminentă și este menționată regulat, în ultimele zile, inclusiv de ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu. Pe…
Vezi articolul
Cum îți gestionezi emoțiile

Echilibrul dintre pragmatism, perfecționism și blândețe. Andrei Miu, cercetător în neuroștiințe cognitive și genetică comportamentală: Te grăbești să-ți realizezi scopul, te străduiești să faci lucrurile în cel mai bun fel în care le poți face, însă blândețea e cea mai mare virtute

„Sunt doi poli la care mă raportez de când mă știu, unul care ține de pragmatism și perfecționism și celălalt care ține de convingerea că trebuie să fiu blând. Pragmatismul…
Vezi articolul